Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Consilierea justițiabilului de către avocat – la limita infracțiunii de favorizare a făptuitorului
03.07.2020 | Andreea NEDELCU

JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Nedelcu

Andreea Nedelcu

Potrivit art. 269 alin. 1 Cod Penal, “ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoarea de la unu la cinci ani sau cu amendă.

Ajutorul dat făptuitorului poate interveni după comiterea faptei prevăzute de legea penală, înainte de începerea urmăririi penale sau în tot cursul urmăririi penale (in rem sau in personam), în cursul fazei de cameră preliminară ori al judecății în primă instanță sau în apel ori după rămânerea definitivă a hotărârii, pănă la momentul executării sau considerării ca executate a pedepsei/măsurii educative[1].

Observăm faptul că textul de lege nu definește în mod concret noțiunea de “ajutor”, în sensul delimitării între mijlocul legal prin care acesta poate fi dat și cel prohibit de lege, această problemă urmând a fi apreciată de judecător în funcție de circumstanțele speței și practica judiciară în materie.

Neclaritatea noțiunii de “ajutor” apare și în ce privește activitatea acordată de avocat în cadrul consilierii unui client, cu precădere în materie penală.

După cum este reținut atât în doctrină, cât și în jurisprudență, subiectul activ nemijlocit al infracțiunii de favorizare a făptuitorului poate fi și avocatul suspectului sau inculpatului.

În activitatea de asistență juridică și reprezentare, avocatul are dreptul şi chiar obligaţia de a susţine interesele personale ale făptuitorului, însă numai în limitele legale şi în vederea bunei desfăşurări a activităţii judiciare.

Se pune însă întrebarea unde începe și unde se termină caracterul prohibit al ajutorului dat justițiabilului în activitatea de asistență și reprezentare de către avocat.

Prevederile art. 111 din Statutul profesiei de avocat arată faptul că: „avocatul trebuie să depună toată diligenţa pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului”. Iar, conform art. 109 alin. (2) din acelaşi Statut: „Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic”.

Deși se reține și de către Curtea Constituțională, în considerentele Deciziei nr. 249/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 269 Cod Penal, faptul că “potrivit art. 39 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată […], în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională[2], caracterul confuz al actualei reglementări tinde să creeze în mod legitim o temere în rândul avocaților.

În realizarea elementului material al infracțiunii de favorizare a făptuitorului, subiectul activ trebuie să aibă reprezentarea legală a activității desfășurate de cel favorizat, însă, de cele mai multe ori, în demersul judiciar al avocatului, acesta se află în situația de a căuta un echilibru pentru protejarea drepturilor și intereselor justițiabilului fără ca acest demers să poată fi asimilat unei activități ce ar reprezenta o acțiune în sensul celei prevăzute de art. 269 Cod Penal.

De altfel, considerăm că actuala reglementare tinde să afecteze relația dintre avocat si client, în sensul ca aduce atingere independenței apărării acordate de către avocat, relație a cărei respectare ar trebui să asigure și să consolideze încrederea societății în profesia de avocat și în rolul avocatului, ca participant indispensabil la actul de justiție.

Este esențial ca, în demersul său judiciar, avocatul să fie protejat împotriva oricărei ingerințe publice, care ar putea împieta asupra apărării și consilierii clientului.


[1] Mihail Udroiu, Drept Penal Partea Specială, ediția 6, Editura C.H.Beck, București 2019, p.448-449
[2] Monitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 27 septembrie 2017


Avocat Andreea Nedelcu

 

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.