Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
CCR Drept constituțional Jurisprudență Monitorul Oficial al României Noutăți legislative Proiecte legislative SELECTED
 1 comentariu

Deținătorii permiselor categoria B pot conduce unele motociclete

9 mai 2024 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 8 mai 2024 a fost publicată Legea nr. 118/2024 pentru completarea art. 24^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Intrare în vigoare: 11 mai 2024

***

Luni, 29 aprilie 2024, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat următoarele decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x 552/28.10.2019).

***

În ședința din data de 20 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României  și a constatat că Legea pentru completarea art. 24 ind. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este constituțională în raport cu criticile formulate, potrivit unui comunicat.

În esență, referitor la critica privind depășirea limitelor reexaminării, Curtea a reținut că, prin forma legii adoptată ulterior reexaminării, legiuitorul a realizat o corelare a noilor reglementări cu soluția legislativă existentă în actuala reglementare, această formă fiind menită să asigure integrarea organică a noilor dispoziții în ansamblul legislației, precum și punerea lor în acord cu prevederile actelor normative cu care se află în conexiune.

Astfel, Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate au fost adoptate cu respectarea art. 77 alin. (2) din Constituție, astfel cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale, și implicit a art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la efectele obligatorii ale deciziilor instanței constituționale.

În ceea ce privește critica potrivit căreia sintagma „experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” încalcă principiul clarității și previzibilității legii, Curtea a reținut că maniera de reglementare a dispozițiilor legale analizate nu le lipsește pe acestea de claritate, precizie și previzibilitate, înțelesul lor putând fi dedus din interpretarea sistematică a ansamblului normativ cu care acestea se află în relație. Astfel, Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate respectă exigențele constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

***

Joi, 4 ianuarie 2024, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Textul integral:

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru completarea art. 24^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

La data de 27 decembrie 2023, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x nr. 552/2019).

Legea completează O.U.G. nr. 195/2002 în sensul extinderii valabilității permiselor de conducere eliberate pentru categoria B și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. De asemenea, sunt instituite anumite condiții pentru deținătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă și motociclete de tipul celor anterior menționate.

În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a cererii de reexaminare transmise de Președintele României, în temeiul art. 77 alin. (2), Parlamentul a adoptat legea cu modificări care depășesc limitele cererii de reexaminare formulată de Președintele României, motiv pentru care considerăm că Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea art. 77 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, iar în raport cu jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la fixarea limitelor sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Președintele României, a fost adoptată şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție.

La data de 24 iunie 2023, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x nr. 552/2019).

La data de 7 iulie 2023, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție, Președintele României a solicitat reexaminarea legii de către Parlament, pentru următoarele considerente: 1. plasarea greșită a intervenției legislative la alin. (1) al art. 241 ce reglementează procedura eliberării permiselor de conducere. Aceasta trebuia să vizeze completarea alin. (2) al art. 241, care se referă la dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, și nu alin. (1) al art. 241; 2. neclaritatea legii din perspectiva modului în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică, dacă această dovadă trebuie deținută fizic și prezentată în cazul unui control de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere; 3. lipsa de claritate a intenției legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1.

La data de 27 decembrie 2023, în urma reexaminării, Parlamentul a transmis spre promulgare Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Potrivit legii criticate, la articolul 241 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, după litera g) se introduce o nouă literă, lit. g1), cu următorul cuprins „g¹) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile și pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1, cu condiția ca deținătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniți, o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B și fac dovada, printr-o adeverință, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule. Adeverința obținută se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informația deținerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea introducerii mențiunilor corespunzătoare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate;”.

Prin urmare, în procedura de reexaminare, Parlamentul a operat următoarele modificări: 1. a completat art. 241 și a introdus la alin. (2) al acestuia o nouă literă, lit. g1); 2. a detaliat modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică şi anume printr-o adeverință care se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informația deținerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea introducerii mențiunilor corespunzătoare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.

De asemenea, Parlamentul a intervenit asupra condiției de a deține de minimum 3 ani permisul pentru categoria de vehicule B astfel încât acest tip de permis să poată fi utilizat și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1 și a redus această perioadă la 2 ani.

Astfel, deși Parlamentul trebuia să își limiteze intervenția la cadrul trasat de cererea de reexaminare a Președintelui, acesta a reconfigurat condițiile în care deținătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite și a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2), prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție.

În procedura de reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adus o serie de amendamente, printre care înlocuirea sintagmei „Deținătorii permiselor trebuie să aibă (…), permisul pentru categoria B obținut de minimum 3 ani (…)” cu sintagma „deținătorii permiselor să aibă (…) o experiență de cel puțin 3 ani de conducere pentru categoria de vehicule B”.

De asemenea, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a menținut sintagma „o experiență de cel puțin (…)”, însă a redus cu un an durata menționată, respectiv la cel puțin 2 ani.

Potrivit art. 77 alin. (2) din Constituție, înainte de promulgare, Președintele României poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

În analiza acestui mecanism constituțional, printr-o bogată jurisprudență, Curtea Constituțională a statuat că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se restrângă la obiecțiunile menționate în cererea Președintelui României, iar în situația în care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României. Cererea formulată de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Președinte, poate menține legea în forma adoptată inițial sau, dimpotrivă, ținând seama şi de punctul de vedere al Președintelui, o poate respinge (Decizia nr. 355/2007, Decizia nr. 991/2008, Decizia nr. 682/2008, Decizia nr. 1.596/2011, Decizia nr. 1.597/2011, Decizia nr. 924/2011 sau Decizia nr. 1.598/2011).

Totodată, prin Decizia nr. 63/2018 Curtea Constituțională a statuat că: „Limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare. Având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătățirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte, astfel că, în virtutea regulilor de tehnică legislativă, necesitatea coerenței reglementării impune completarea unor texte din lege care nu au făcut în mod expres obiectul cererii de reexaminare. Această practică este în beneficiul reglementării şi nu afectează limitele reexaminării, admiterea unor obiecții din cererea de reexaminare putând antrena modificări cu privire la toate sau doar la unele dintre dispozițiile legii în cauză, ceea ce impune corelarea tuturor prevederilor acesteia, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor texte. Astfel, Curtea a constatat că, în aplicarea normei constituționale cuprinse la art. 77, Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea Președintelui României, precum și pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor și coerența reglementării. În acest context se impune a fi modificate chiar și unele dispoziții ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea. În cadrul acestei proceduri, în situația în care se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare dintre textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României și celelalte dispoziții ale legii. Pentru aceleași rațiuni, dacă cererea de reexaminare vizează doar aspecte punctuale sau dispoziții concrete din lege, iar, în economia actului normativ, acestea se dovedesc a fi esențiale, întrucât constituie fundamentul reglementării, lipsa lor afectând însăși filosofia actului normativ, apare cu evidență faptul că înlăturarea, eliminarea lor va prejudicia întregul act şi va conduce la respingerea legii în ansamblul său”.

Așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, „Relația dintre Președintele României şi Parlament este caracterizată printr-un dialog constituțional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea (…) Dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare” (Decizia nr. 18/2023, par. 55).

Raportat la cauza de față, modificarea condiției privind deținerea de minimum 3 ani a permisului pentru categoria de vehicule B – necesară pentru valabilitatea acestui permis şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1-, prin stabilirea condiției de experiența de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B reprezintă o soluție complet nouă, care depășește limitele reexaminării. Similar celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 18/2023, o intervenție asupra conținutului normativ al textului menționat echivalează cu o ignorare a limitelor solicitării Președintelui României, prin modificarea acestei condiții.

Noua redactare reflectă o concepție legislativă diferită, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanșeze și care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menționate în conținutul ei (modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică), nicidecum să determine schimbarea condiţiei privind durata deținerii permiselor de conducere pentru categoria de vehicule B.

În concluzie, soluția legislativă rezultată în urma reexaminării are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voință politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată inițial.

Această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare și nici nu poate fi calificată drept o schimbare de concepție, consecință a reanalizării legii prin prisma observațiilor formulate în cererea de reexaminare. Introducerea condiției ca „deținătorii permiselor să aibă o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” echivalează cu crearea, de novo, a unei dispoziții legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituțional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, și, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituțional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituție, separația puterilor în stat, dar și echilibrul și controlul reciproc, astfel că Președintele va fi privat de dreptul său constituțional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a acelei prevederi legale care nu a figurat în legea ce i-a fost inițial transmisă spre promulgare, în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 18/2023.

Dintr-o altă perspectivă, legea supusă controlului de constituționalitate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție prin prisma exigențelor de claritate și previzibilitate așa cum sunt reglementate în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, prin înlocuirea sintagmei „Deținătorii permiselor trebuie să aibă (…), permisul pentru categoria B obținut de minimum 3 ani (…)” cu sintagma „deținătorii permiselor să aibă (…) o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” se încalcă dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevăd că „forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor”, și ale art. 36 alin. (1) din același act normativ potrivit cărora, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”.

Considerăm că prin referirea la experiența de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B, norma devine neclară și echivocă, generând confuzie în aplicare. În acest sens, folosirea unui termen general precum cel referitor la „experiență” încalcă standardele de calitate a legii.

Reglementarea circulației pe drumurile publice prezintă o dublă relevanță constituțională. Pe de o parte, este configurat conținutul dreptului la liberă circulație, potrivit art. 25 din Constituție, un drept de generația întâi, calificat drept inviolabilitate din perspectiva conținutului său juridic, care implică atât obligații pozitive, cât și negative din partea statului. Pe de altă parte, limitele stabilite dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice țin cont de scopul legitim al protejării drepturilor și libertăților celorlalți cetățeni, precum drept la viață, integritate fizică sau a dreptului de proprietate.

Modificarea operată de legiuitor în procedura reexaminării este una relevantă și din perspectiva mecanismelor statale pentru configurarea conținutului și protejarea drepturilor mai sus amintite. Astfel, potrivit art. 335 din Codul penal, este incriminată infracțiunea de „Conducere a unui vehicul fără permis de conducere”. Potrivit conținutului normativ al acestei infracțiuni: „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă; (…)”.

Așadar, conducerea unui autovehicul cu un permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv reprezintă o variantă atenuată a infracțiunii prevăzută de art. 335 din Codul penal, însă fapta a fost considerată suficient de gravă de legiuitor pentru a fi incriminată. Din aceste considerente, folosirea unui termen general precum cel de „experiență” fără precizarea oricăror alte elemente suplimentare are implicații inclusiv asupra mecanismelor și capacității statului de a proteja drepturile și libertățile altor cetățeni în domeniul circulației rutiere.

În practică, dovada experienței va fi dificil de probat. Este neclar dacă intenția legiuitorului a fost de a asimila perioada de deținere a permisului pentru o anumită perioadă de timp cu experiența cerută de lege sau dacă este necesar ca dovada acestei experiențe să se realizeze în alt mod, situație în care norma este lacunară, neprecizând niciun criteriu pentru probarea experienței.

Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (Decizia nr. 447/2013).

Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a apreciat că în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj și stil juridic, care este prin excelență un limbaj specializat și instituționalizat. În doctrină s-a arătat că precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin din analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și de ortografie, realizându-se asigurarea unității terminologice a stilului juridic. Astfel, Curtea a reținut că, deși legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic (Decizia nr. 405/2016).

Așadar, prin folosirea unei sintagme ambigue, este încălcată și securitatea raporturilor juridice prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. În considerarea acestor dispoziții constituționale, instanța constituțională a reținut că una din componentele principiului securității raporturilor juridice este reprezentată de calitatea legii, în sensul în care legea trebuie să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată (Decizia nr. 447/2013).

Deopotrivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrariului. În plus, nu poate fi considerată „lege” decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, par. 52 și 55; Hotărârea din 5 aprilie 2016, pronunțată în Cauza Guță Tudor Teodorescu împotriva României, par. 42).

Înlocuirea cerinței privind deținerea permisului pentru categoria B de minimum 3 ani cu cea a experienței de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B depășește cadrul dezbaterii declanșate de cererea de reexaminare și exprimă o nouă voință politică cu privire la care Președintele României nu mai poate opune dreptul de veto suspensiv, prin formularea unei cereri de reexaminare.

Prin raportare la toate aceste considerente, intervențiile realizate de Parlament au fost făcute cu depășirea limitelor reexaminării formulate de Președintele României și cu nerespectarea jurisprudenței Curții Constituționale, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 77 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este neconstituțională. 

***

Vineri, 7 iulie 2023, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit unui comunicat.

Textul integral:

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

La data de 24 iunie 2023, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x nr. 552/2019).

Legea completează art. 241 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în sensul acordării dreptului posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce și motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. De asemenea, sunt instituite anumite condiții pentru deținătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă și motociclete de tipul celor anterior menționate.

Pentru a beneficia de acest drept, deținătorii permiselor trebuie să aibă vârsta minimă de 24 de ani împliniți, permisul pentru categoria B obținut de minimum 3 ani și să facă dovada absolvirii a 10 ore de pregătire practică în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule. Reglementarea este în acord cu dispozițiile art. 6 alin. (3) lit. b) din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere.

În vederea evitării unor dificultăți în aplicare, considerăm că legea se impune a fi reexaminată de Parlament pentru motivele expuse în cele ce urmează, fiind necesar a fi corelată cu ansamblul reglementărilor existente.

1. Articolul unic al legii supuse reexaminării completează art. 241 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu o nouă literă, lit. k), având următorul cuprins: „k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. Deținătorii permiselor trebuie să aibă vârsta minimă de 24 de ani împliniți, permisul pentru categoria B obținut de minimum 3 ani și să facă dovada absolvirii a 10 ore de pregătire practică în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule”. Altfel spus, intervenţia legislativă vizează dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice.

În forma în vigoare, art. 241 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că: „(1) Permisele de conducere se eliberează după cum urmează: a) pentru categoriile C1, C, D1 și D – conducătorilor auto care dețin permis de conducere categoria B și care au promovat examenul corespunzător categoriei solicitate; b) pentru categoriile BE, C1E, CE, D1E și DE – conducătorilor auto care dețin permis de conducere pentru categoriile B, C1, C, D1, respectiv D și care au promovat examenul corespunzător categoriei solicitate”. Prin urmare, acest text de lege reglementează nu dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, ci procedura eliberării permiselor de conducere, cuprinzând doar două litere, respectiv literele a) și b).

Dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice este reglementat la următorul alineat al art. 241, respectiv la alin. (2), astfel: „Permisele de conducere dau dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, după cum urmează: a) permisele de conducere eliberate pentru categoriile C1E, CE, D1E sau DE sunt valabile pentru ansamblurile de vehicule din categoria BE; b) permisele de conducere eliberate pentru categoria CE sunt valabile pentru categoria DE, dacă titularii dețin permis de conducere pentru categoria D; […] j) permisele de conducere eliberate pentru categoriile D sau DE sunt valabile și pentru vehiculele din categoria Tb”.

Potrivit art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil şi de terminologie, precum şi succesiunea normală a articolelor”, iar, potrivit art. 13 din același act normativ, „Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care: a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune”.

Din analiza obiectului de reglementare și a structurii celor două alineate anterior menționate rezultă o plasare greșită a intervenției legislative la alin. (1) al art. 241 ce reglementează procedura eliberării permiselor de conducere, iar nu dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice. Prin urmare, considerăm că intervenția legislativă trebuie să vizeze completarea art. 241 alin. (2). Menționăm că această observație a fost formulată şi de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 460/2019.

În concluzie, prin nesocotirea normelor de tehnică legislativă, normele adoptate contravin jurisprudenței constituționale, generând totodată un impact semnificativ în derularea unor raporturi sociale, cu implicații asupra siguranței circulației pe drumurile publice și, implicit, a protejării drepturilor fundamentale la viață și integritate fizică prevăzute de art. 22 din Constituție.

2. De asemenea, potrivit normei introduse de legea supusă reexaminării, conducătorul auto trebuie să „facă dovada absolvirii a 10 ore de pregătire practică în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule”.

Dat fiind că, potrivit reglementărilor în vigoare, categoriile de vehicule care pot fi conduse pe drumurile publice rezultă în mod clar din tipul de permis eliberat și categoriile de vehicule înscrise în acesta, este neclar cum anume se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică și dacă această dovadă trebuie deținută fizic și prezentată în cazul unui control, de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere eliberat potrivit art. 24 și art. 241 din O.U.G. nr. 195/2002.

Art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000 prevede că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”. Astfel, fără a pune în discuție oportunitatea adoptării soluției legislative, apreciem că, pentru eficienta aplicare a normelor ce țin de siguranța circulației pe drumurilor publice, se impune clarificarea intenţiei legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1.

Nu în ultimul rând, dată fiind importanța siguranței circulației pe drumurile publice şi nevoia de stabilitate și previzibilitate legislativă, care să dea posibilitatea atât destinatarilor legii, cât și celor care o aplică să își ajusteze în mod corespunzător conduita, considerăm că intervențiile legislative în acest domeniu trebuie să fie coerente, unitare și cât mai puțin fragmentate. Spre exemplu, în cursul anului curent, O.U.G. nr. 195/2002 a fost modificată și/sau completată prin mai multe legi, iar în prezent, în procedură parlamentară, există numeroase alte inițiative legislative ce vizează acest act normativ.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

***

Marți, 13 iunie 2023, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (PL-x nr. 552/2019).

Prezentul act normativ stabilește că permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/ greutate de cel mult 0,1 kW/kg (categoria A1), cu condiția ca deținătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani împliniți și permisul categoria B obținut cu cel puțin doi ani în urmă.

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership