Excepție de neconstituționalitate respinsă ref. taxarea acţiunilor privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice

15 iunie 2023 | JURIDICE.ro

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 527 din 14 iunie 2023 a fost publicată Decizia nr. 116/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Anca Driha într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că textul criticat prezintă caracter special, constituind o derogare de la regula de drept comun a taxei judiciare de timbru în cazul acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani, instituită de art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, regulă potrivit căreia taxa se determină prin calcul procentual asupra cuantumului pretenţiilor. Or, prin art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit o taxă judiciară de timbru în cuantum fix, respectiv 100 lei, independentă de cuantumul pretenţiilor reflectând evaluarea reclamantului privind despăgubirile solicitate pentru anumite categorii de daune morale. Se menţionează că această constatare este necesară pentru a arăta că, fiind o normă cu caracter special, interpretarea sa se impune a fi făcută de o manieră strictă, în limita intenţiei legiuitorului.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei”. Curtea observă că ulterior sesizării sale, prin Legea nr. 32/2021 pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 17 martie 2021, dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au fost completate cu un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: „(2) Acţiunile şi cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice se taxează cu 100 lei”, textul criticat regăsindu-se la alin. (1) al art. 7. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Autoarea excepţiei nu indică prevederile constituţionale în raport cu care a invocat excepţia de neconstituţionalitate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea, în sine, a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate.

Având în vedere cele reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea constată că, în cauza de faţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu indică norma constituţională pentru a cărei încălcare textul legal criticat este considerat neconstituţional şi nici motivele de neconstituţionalitate pe care se întemeiază critica formulată. În realitate, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia invocă o serie de interpretări ale unor texte din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fără a motiva pretinsa contradicţie între textul criticat şi prevederi sau principii constituţionale.