Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Dreptul Uniunii Europene, Noutăți legislative, SELECTED

Progrese sau nu, în transpunerea directivei Whistleblowing

1 iunie 2022 | Raluca MOCANU
Raluca-Andreea Mocanu

Raluca-Andreea Mocanu

Situația actuală: „un pas înainte, doi pași înapoi!”

Miercuri, 29 iunie, Camera Deputaților în calitate de for decizional a adoptat proiectul de lege privind protecţia avertizorilor în interes public. Această inițiativă legislativă, care avea la origini scopul de a transpune în legislația națională Directiva EU 2019/1937 (cunoscută și sub numele de „Directiva Whistleblowing), a suferit în ultimii 2 ani numeroase modificări, unele fericite iar altele mai puțin fericite din perspectivă juridică.

În lumina ultimelor modificări aduse, respectiv amendamentele introduse pe 28 iunie de către Comisia Juridică, au apărut în presă multiple reacții menite să atragă atenția, fapt ce m-a determinat să subliniez la rândul meu, impactul pe care acest proiect legislativ, în forma adoptată, îl poate avea și, mai ales, efectele sale asupra companiilor.

Posibile efecte ale modificărilor proiectului de lege – vești bune sau vești proaste pentru companii

Fără a reitera problematica deja dezbătută în mass-media, mă voi orienta spre a sublinia efectele practice ale unora dintre modificări aduse, după cum urmează:

Legea adoptată de Parlament aproape a eliminat posibilitatea raportării anonime, deși este absolut evident faptul că protecția juridică acordată pentru rapoartele anonime poate crește șansele de a descoperi în timp util încălcări ale legislației. După cum rezultă din Directivă, modalitatea de reglementare privind înregistrarea obligatorie a rapoartelor anonime a rămas a fi o decizie pentru fiecare stat membru, însă abordarea românească actuală este de neînțeles.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

În concret, s-a ajuns în acest impas prin modificarea art. 11 alin. (1) lit. b) din Lege care prevedea posibilitatea clasării raportărilor dacă „raportarea este transmisă anonim și nu conține suficiente informații referitoare la încălcări ale legii, care să permită analizarea și soluționarea raportării, iar persoana desemnată a solicitat completarea acesteia în termen de 15 zile, fără ca această obligație să fie îndeplinită”  transformată acum în posibilitatea de a clasa raportarea dacă aceasta „este transmisă anonim”.

Cu alte cuvinte, la o primă vedere înregistrarea rapoartelor anonime pare să fi rămas obligatorie, însă posibilitatea de a clasa aceste sesizări este discreționară și va genera, indiscutabil, reducerea eficienței mecanismelor de raportare internă.

Pe de altă parte însă, intenția legiuitorului este devoalată de eliminarea cu totul a alin. (2) al art. 6 din Lege care prevedea că „raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează, în măsura în care conține suficiente informații referitoare la încălcări ale legii.”, care generează imposibilitatea concretă de a formula, examina sau soluționa o sesizare anonimă.

Astfel, legiuitorul mută atenția de pe actul de avertizare pe avertizor, iar în practică se va ajunge ca în loc să fie cercetate conținutul sesizărilor și încălcările legii, în scopuri benefice atât sectorului public cât și celui privat, să fie cercetați avertizorii, deturnând scopul Directivei.

O altă modificare alarmantă este cea a eliminării principiului bunei-credințe prevăzut de art. 4 lit. f) din Lege cu motivarea că „nu sunt prevăzute principii în Directivă”[1]. În mod evident, această justificare nu face decât să ridice întrebarea: de ce se elimină doar acest principiu și nu întreg articolul, dacă impedimentul este neprevederea acestora în Directivă.

Tot în ceea ce privește abaterile de la Directivă, proiectul de lege lărgește domeniul de aplicare al Directivei cu privire la încălcările care fac obiectul raportării. Este adevărat că Directiva a lăsat posibilitatea statelor membre să sporească protecția în temeiul legislației naționale, însă abordarea legiuitorului este extrem de largă.

Astfel, domeniul este extins la orice încălcare a legii, la orice norme de conduită sau etică profesională. Aceasta nu este tocmai o veste bună pentru companii, deoarece poate duce la numeroase rapoarte cu privire la orice subiect, care vor trebui să fie înregistrate și cercetate.

Nici pentru Statul Român nu pare să fie favorabilă această formă a proiectului de lege, având în vedere că deja s-au anunțat în spațiul public posibile sesizări către Comisia Europeană pentru modul în care a fost transpusă Directiva referitoare la avertizorii de integritate, în sensul condiționării fondurilor europene în cazul României.[2]

Nu în ultimul rând, nu pot să nu îmi exprim dezacordul și îngrijorarea cu privire la modificarea adusă articolului 21 din Lege care nu a făcut decât să complice și mai mult poziția destinatarului normei juridice. Chiar și din poziția avocatului pus în situația de a interpreta cauza de exonerare prevăzută la alin. (2), constatăm că exprimarea, care se prezintă astfel: „Avertizorul în interes public care efectuează o raportare sau divulgare publică a unor informații privind încălcări ale legii nu încalcă dispozițiile legale sau clauzele contractuale privind divulgarea de informații și nu răspunde pentru raportarea sau divulgarea publică a unor astfel de informații, cu condiția să fi efectuat o raportare sau divulgare publică în condițiile prezentei legi și să fi avut motive întemeiate să creadă că raportarea sau divulgarea a fost necesară pentru dezvăluirea unei încălcări a legii. Dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) rămân aplicabile.”, este nejustificat de alambicată, chiar tinzând spre un nonsens, prin comparație cu forma anterioară amendamentelor Comisiei Juridice.

Concluzii

Având în vedere cele criticate, pot concluziona că la prima citire această nouă versiune a proiectului de lege nu pare favorabilă nici măcar companiilor. Cu toate acestea, dacă ne referim la scopul final al acestor prevederi, anume de a crea cadrul legal pentru a identifica și remedia în timp util încălcările interne, consider că adoptarea proiectului legislativ poate fi calificat drept un pas înainte, cel puțin din perspectivă temporală, dar care vine concomitent cu o regresiune sonoră.


[1] A se vedea pct. 50 din Raportul asupra Proiectului de Lege privind protecția avertizorilor în interes public emis de Comisia Juridică, disponibil aici
[2] A se vedea comunicatul de presă al EPPO, disponibil în limba engleză  aici


Raluca-Andreea Mocanu, Associate Mares & Mares

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

 

© 2003-2024  J  JURIDICE.ro
Despre noi  Website map  Servicii  Contact
Privacy  Politica  Utilizare  Publicare  Parteneri