Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
 1 comentariu

E timpul să liberalizăm cesiunea părților sociale
13.07.2020 | Emil DUHNEA

JURIDICE - In Law We Trust
Emil Duhnea

Emil Duhnea

Mediul de afaceri a cunoscut recent o reformă majoră care îmbunătățește radical viața societăților comerciale. Prin Legea nr. 102/2020 s-au adus mai multe modificări care ușurează birocrația de la înființarea unei firme, dar mai important de atât înlătură o interdicție ridicolă care a îngreunat mediul privat de 30 de ani, aceea de a nu fi asociat unic în mai mult de un SRL. Am scris anterior despre subiectul acesta și despre opoziția de neînțeles pe care au făcut-o președintele și guvernul la această schimbare, întârziind reforma cu peste jumătate de an.[1]

Mediul privat are însă nevoie și de reformarea unei alte opoziții ridicole a guvernului: opoziția la cesiunea părților sociale dintr-un SRL.

În mod normal, transferul de părți sociale ar trebui să aibă loc de la data încheierii actului de voință în acest sens, fie că transferi o parte din ele, fie că transferi întreaga participație. Chiar și atunci când cesiunea are loc către un terț. Asta cu atât mai mult cu cât, în cazul SRL-urilor unipersonale, orice cesionar este în mod firesc un terț. Peste două treimi din SRL-urile din România sunt unipersonale, iar mulțumită Legii 102/2020, probabil că vom fi martori în următorii câțiva ani la un fenomen care a avut loc și în restul jurisdicțiilor care au renunțat la interdicția ridicolă: o asanare a celor câteva zeci de mii de SRL-uri care conțin „pichotes”, asociați nominali, de paie, cu participație de 1%.

Introducerea opoziției la cesiunea părților sociale prin OUG nr. 54/2010

Guvernul s-a opus liberalizării SRL-ului unipersonal în baza prezumției de vinovăție, tratând toți antreprenorii drept evazioniști în devenire. Aceeași prezumție stă la baza introducerii articolelor 202 alin. (2^1)-(2^4) în lega societăților comerciale. Conform notei de fundamentare a OUG nr. 54/2010, prin care au fost introduse, s-a avut în vedere „limitarea abuzului întâlnit în legătură cu exercitarea, de către asociaţi, a dreptului de dispoziţie asupra bunurilor mobile necorporale ce sunt reprezentate de părţile sociale deţinute, în sensul în care, prevalându-se de dreptul de înstrăinare, aceste persoane nu urmăresc altceva decât zădărnicirea oricăror acţiuni, prezente ori viitoare, întreprinse de organele fiscale competente în vederea realizării creanţelor deţinute faţă de respectivele societăţi comerciale, inclusiv asupra propriului patrimoniu, în eventualitatea unei angajări a răspunderii solidare”.

Pentru a limita acest abuz prezumat, guvernul a introdus posibilitatea ca orice creditori sau alte persoane prejudiciate să depună o opoziție. Modificarea a făcut ca regimul firesc al transferului de părți sociale să fie grav alterat, prin mutarea momentului în care are loc cesiunea de la încheierea actului de voință între părți la: (i) expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, care în practică se poate traduce în 45-60 de zile de la data înregistrării actului la ONRC, sau (ii) la data comunicării hotărârii instanței judecătorești.

Consecințele grave în practica cesiunii de părți sociale

Deasupra avem 10 exemple de opoziții înregistrate și soluționate definitiv la nivelul Curților de Apel. Putem observa pe de o parte întârzierile enorme cauzate, și pe de altă parte sumele derizorii care au fost pretinse în aceste opoziții. Citând dintr-un alt astfel de dosar, „potrivit adresei nr. XXX, societatea înregistrează obligații fiscale la 11.12.2014 în sumă de 174 RON, sumă comparativ mai mare față de suma de 152 RON cu care societatea figura la data formulării opoziției (28.07.2014)”. Dacă lipsa unei aptitudini a statului în a realiza orice scop propus, chiar și fiscal, este oarecum de înțeles, același lucru nu poate fi spus despre lipsa oricărui bun simț și formă de rațiune în formularea unei opoziții la o cesiune de părți sociale pentru suma de 150 RON. Opoziție pierdută în ambele grade de jurisdicție.

Am replicat analiza aceasta pe un număr de aproximativ 400 de decizii definitive la nivelul Curților de Apel începând cu ianuarie 2015 și până în prezent. În mod evident, următoarele numere sunt subestimări pe baza datelor pronunțării deciziilor, însă în realitate cesiunea operează de la data comunicării.

Concluziile analizei sunt grave:
• Fiecare din cele 400 de opoziții analizate au fost introduse de ANAF;
• Fiecare din cele 400 de opoziții analizate au fost respinse;
• În nici una din cele 400 de opoziții analizate ANAF nu a probat prejudiciul cauzat;
• În multe cazuri, s-au aplicat amenzi judiciare pentru introducerea unei cereri/căi de atac cu rea-credință;
• În majoritatea cazurilor, instanța a obligat ANAF să suporte cheltuielile de judecată.

Imposibilitatea îmbunătățirii colectării creanțelor fiscale prin opoziție

Fără a intra în discuții foarte detaliate, trebuie semnalat că nu este întâmplător că absolut fiecare opoziție analizată a fost respinsă definitiv. Lăsând deoparte șicanele, opozițiile ridicole pentru sume derizorii, sau chiar cele în care ANAF-ul pur și simplu nu depune nici un fel de înscris pentru a proba creanța pretinsă, este pur și simplu imposibil ca opoziția introdusă prin OUG 54/2010 să își atingă scopul propus.

În ciuda faptului că guvernul funcționează pe prezumția de vinovăție a antreprenorilor, curțile de justiție nu procedează astfel. Cesiunea părților sociale nu este un fapt ilicit. Nu cauzează nici un prejudiciu, în sine. Faptul că ANAF ar avea anumite creanțe fiscale față de societate nu transformă cesiunea într-un act care dă naștere unui prejudiciu de valoare echivalentă, cu atât mai mult cu cât societatea își continuă existența și își menține obligațiile de plată.

Iar puținele cazuri în care ANAF chiar reușește să probeze creanța fiscală pe care o pretinde în opoziții relevă ridicolul absolut din spatele acestei reglementări: opoziția este lipsită de interes. Singurul lucru pe care îl poate realiza admiterea opoziției este acordarea reclamantului unui titlu executoriu pentru creanța pretinsă. Or, titlurile creanță fiscală emise de organele ANAF constituie, deja, titluri executorii. Nu este nevoie de intervenția instanței pentru executarea lor.

Concluzie

Ca toate reglementările guvernamentale care pretind a îmbunătăți ceva, singurul lucru pe care opoziția la cesiunea de părți sociale reușește să îl facă este să îngreuneze și să sufoce întreg mediul de afaceri, fără să împlinească în vreun fel scopurile urmărite inițial. Dimpotrivă, în cazul acesta specific, ANAF-ul cheltuie din banii contribuabililor pentru a plăti amenzile și cheltuielile de judecată ale pârâților, fără a recupera în schimb un leu. Asta în condițiile în care reglementarea a fost introdusă cu dedicație pentru creditorul fiscal.

Mai grav este că întârzierea pe care o cauzează oricărei tranzacții de acest fel este în medie de peste un an de zile. În plus, la fel ca interdicția ridicolă cu privire la SRL-ul unipersonal, practica a găsit metode, ce-i drept mai complicate, de a ocoli această opoziție fără a se expune șicanelor. În sensul acesta, opoziția respectivă reprezintă pentru un potențial infractor un obstacol la fel de mare ca obligația de a introduce o a doua persoană cu 1% în participația firmei. Drept dovadă stă cifra evaziunii neafectate de OUG 54/2010, care la aniversarea de 10 ani reprezintă încă o dovadă a falimentului mentalității cu care a fost guvernată România 30 de ani.

Mediul de afaceri nu are nevoie această birocrație și aceste obstacole sufocante. În schimb, statul român are nevoie de mediul privat, din ale cărui taxe plătește cheltuielile tot mai mari și risipitoare. Liberalizarea unor operațiuni și tranzacții uzuale, precum înființarea firmei sau transferul ei, trebuie să continue dacă vrem să ne aliniem standardului european, și să divorțăm în sfârșit de cel sovietic.


[1] SRL-ul unipersonal: La ce vă trebuie vouă drepturi? (https://www.juridice.ro/683597/srl-ul-unipersonal-la-ce-va-trebuie-voua-drepturi.html)


Av. Emil Duhnea

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “E timpul să liberalizăm cesiunea părților sociale”

  1. Cătălin OROVICEANU spune:

    Subscriu la concluzia acestui articol.
    Este clar din detaliile prezentate mai sus ca opozitia, ca remediu al autoritatii fiscale impotriva evaziunii fiscale, este nu doar ineficienta, dar si vatamatoare pentru mediul de afaceri.
    Cred ca este la fel de clar ca mijloacele de ocolire a acestei opozitii, pe care le cunoastem cu totii (si care, in vremuri imemoriale, erau recomandate chiar de unii referenti de la registrul comertului) si-au dovedit eficienta practica si au fost imbratisate de aproape toti. Si, astfel, se demonstreaza inca odata ca aceasta opozitie are o eficienta pratica ZERO in combaterea evaziunii fiscale.
    Si atunci, singura solutie este cea recomandata de autor, sa scapam de aceasta opozitie.
    PS Daca vom elimina aceasta opozitie vom feri de temeri si unii colegi care se temeau de folosirea mijloacelor de ocolire a opozitiei pe motiv ca „daca vine fiscul si obiecteaza pe motiv ca nu i s-a dat dreptul la opozitie?”, uitand ca (asa cum vedem mai sus), instantele pur si simplu au zdrobit aceste opozitii ale ANAF.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.