Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Dreptul în context – Karl Llewellyn and the Realist Movement, de William Twining
14.07.2020 | Astrid BOLEA

JURIDICE - In Law We Trust
Astrid Bolea

Astrid Bolea

Karl Llewellyn este una din figurile centrale asociate realismului american, profesor de drept la Yale, Columbia și University of Chicago Law School, recunoscut în special pentru criticile sale la adresa formalismului ce domina gândirea și abordarea juridică americană, dar și pentru redactarea codului comercial american (Uniform Commercial Code). Deși nu este o nici o veritabilă biografie a lui Llewellyn și nici o simplă antologie de texte ale acestuia, lucrarea lui William Twining este utilă în crearea unei imagini de ansamblu a lucrărilor lui Karl Llewellyn, putând fi utilizată de către cei interesați de structurarea cronologică a unora dintre operele esențiale. Twining realizează și o interpretare critică proprie a diverselor teorii, cu unele pasaje biografice inserate pe alocuri, cartea fiind și un veritabil studiu al realismului ca și curent autonom, distinct de persoana profesorului Llewellyn[1]. Studiul poate fi utilizat inclusiv ca și ghid pentru înțelegerea unor teorii sau potențiale teorii realiste (unele dintre ele nu s-au bucurat neapărat de această consacrare), uneori dificil de parcurs.

TOP 3 CITATE

Llewellyn’s emphasis on the concept of ‘institution’ is understandable. By defining it in behavioural terms he was able to make human behaviour a central focus of his jurisprudence; by taking as his starting-point a sociological concept he hoped to facilitate communication between lawyers and social scientists; and he found positive virtues in its vagueness[2].

It is important to distinguish between Llewellyn’s statements about rules in general and his discussion of the functions of rules in appellate decision-making. Statements of the kind, ‘Rules are not to control, but to guide decision’, are likely to occasion unnecessary controversy if they are considered outside the specific context of a discussion of appellate cases worth appealing[3].

Professor Max Rheinstein has suggested that three problems arising out of the American legal experience have dominated the consciousness of her jurists: the problem of adapting the common law to the circumstances of the New World; the problem of giving specific content to the broad formulas of the constitution of 1787 and of adapting these formulas to meet changing conditions; and, thirdly, the preservation of the unity of the common law in a heterogeneous country with a multiplicity of jurisdictions[4].

CE MI-A PLĂCUT:

Surprinderea unor particularități ale realismului și încercarea de definire (în special prin ceea ce nu este)

În doctrina americană dedicată teoriei dreptului și/sau filosofiei dreptului (ne referim la jurisprudence – este evident faptul că o traducerea românească ar fi cât se poate de aproximativă), se identifică o eroare recurentă care presupune un nucleu comun pentru toate teoriile dreptului: încercarea de a răspunde la eterna întrebare – „Ce este dreptul?”. Nici realismul nu este ferit de această generalizare, iar ceea ce Twining își propune încă de la începutul cărții este să redea cât mai fidel particularitățile realismului care îl disting de alte curente de gândire juridică. Autorul subliniază, iar acest lucru este evident odată cu parcurgerea lucrărilor unor autori precum Karl Llewellyn, Robert Hale sau Morris Cohen, că realiștii sunt mai degrabă preocupați de subiecte mai „obscure”, neglijate la vremea respectivă (ne plasăm temporal în jurul anilor 30), precum dreptatea distributivă și distribuirea riscurilor (celebrul articol The Basis of Contract al lui Morris Cohen) sau deciziile pe care le pot lua/ar trebui să le ia judecătorii în apel (The Common Law Tradition al lui Karl Llewellyn).

Prezentarea unor lucrări altfel inaccesibile

Cei interesați să studieze operele lui Llewellyn probabil s-au confruntat deja cu dificultatea găsirii acestora. Antologia lui Twining studiază operele consacrate (precum The Cheyenne Way și The Common Law Tradition), dar și colecții de cursuri și prelegeri publicate postum, manuscrise sau materiale publicate și retrase ulterior pentru completări. Spre exemplu, Twining dedică un întreg capitol pentru Law in our Society pe care îl definește ca cel mai important manuscris lăsat în urmă de profesorul Llewellyn și probabil cea mai concludentă încercare a sa de creionare a unei teorii generale care să cuprindă ceea ce acesta numește „viziune completă” (the whole view). În mod special, acest capitol merită atenție dată fiind încercarea lui Twining de a structura diversele opinii ale profesorului al cărui stil poate fi de foarte multe ori caracterizat ca vag.

În anexe se regăsește o reîncercare de reinterpretare și restructurare a Teoriei Normelor, realizată prin gruparea celor mai importante afirmații cu caracter general despre natura, funcțiile și rolul dreptului, a normelor, a instituțiilor, despre principii generale ale dreptului și dreptul ca știință (legal science). Autorul redă și câteva pasaje din manuscrisul Law in our Society, fără modificări sau îmbunătățiri, sub forma notelor de curs originale.

CE NU MI-A PLĂCUT

Absența doctrinei contractuale

În ciuda efortului de a surprinde cât mai fidel și complet opera lui Llewellyn, William Twining ignoră cu desăvârșire contribuția deloc de neglijat pe care Llewellyn a adus-o dreptului contractelor, cu predilecție înainte de anii 30. Deși articolele sale din acea perioadă conțin amprenta clară a timpului respectiv, cu unele limitări și lacune care între timp au fost acoperite de studii mai recente în domeniul economiei comportamentale, spre exemplu, sau al analizei economice a dreptului, publicațiile lui Llewellyn dedicate dreptului contractelor sunt în continuare utilizate pentru acuratețea cu care s-a surprins necesitatea adaptării convențiilor la o economie într-o perpetuă schimbare. Într-unul din articolele dedicate acestei teme, faimosul What Price Contract?, Llewellyn afirma că „viața dreptului nu a fost logică; a fost experiență”, iar importanța contractului se remarcă la nivelul unui cadru pe care îl asigură pentru manifestarea relațiilor dintre părțile parte la o convenție.


[1] William Twining, Karl Llewellyn and the Realist Movement, ed. a II-a, Cambridge University Press, 2012. Disponibilă aici și aici.
[2] „Accentul pus de Llewellyn asupra conceptului de „instituție” este de înțeles. Definindu-l în termeni comportamentali, a reușit să redea comportamentul uman ca punct central în doctrina sa; luându-și ca punct de plecare un concept sociologic, a sperat să faciliteze comunicarea între juriști și sociologi; și a descoperit virtuți în caracterul său vag.” – p. 177.
[3] „Este important să se distingă între afirmațiile lui Llewellyn despre norme în general și discuția sa despre funcțiile normelor în deciziile de control judiciar (apel). Afirmații precum „Normele nu există pentru a controla, ci pentru a ghida deciziile” au potențialul de a da naștere unei controverse care nu este necesară, dacă sunt văzute în afara contextului specific unei discuții despre cazurile în care există temei pentru a se introduce apelul.” – p. 202.
[4] „Profesorul Max Rheinstein a sugerat că trei probleme care reies din experiența juridică americană au dominat conștiința juriștilor săi: problema adaptării dreptului comun la circumstanțele Lumii Noi; problema alocării unui conținut suficient exprimărilor generoase ale Constituției din 1787 și a adaptării acestor formulări pentru a se adapta unor condiții schimbătoare; și, a treia, conservarea unității dreptului comun într-un stat eterogen cu o multitudine de jurisdicții.” – p. 4.


Astrid Bolea

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.