Reglementări legislative cu incidență asupra politicilor educaționale
9 iunie 2022 | Nicoleta Raina GEAMALINGA
Nicoleta-Raina Geamalinga
Tema politicilor educaționale este o temă extrem de dezbătută și în strânsă legătură cu atât de multe domenii, aceste politici educaționale având de fapt rolul de a difuza conceptele și valorile existente cu ajutorul instituțiilor de educație. În acest proiect vom încerca să abordăm tema politicilor educaționale din punct de vedere al reglementărilor legale, abordând și Programul de Guvernare 2020-2024 și proiectul administrației prezidențiale „România educată” asumat de către Guvernul României la data de 14.07.2021 și oprindu-ne de asemenea asupra oportunității și eficienței reglementărilor legislative cu privire la politicile educaționale în context pandemic.
Educația, ca şi politica, este un domeniu public al cărui organizare şi reglementare se proiectează prin legi şi se materializează prin instituţii şi reguli de conducere. Așadar, în sens restrâns, cu referire la demersurile central guvernamentale, politica educaţională se întreprinde prin decizii obiectivate în documente oficiale (legi, hotărâri de guvern, regulamente ministeriale, etc.).[1]
Constantin Petrovici remarcă despre conceptul de politică că acesta „desemnează atât scopurile pe care deținătorii puterii si le fixează cât si modul concret, organizat, în care acțiunile sunt întreprinse pentru atingerea acestor scopuri. Limba engleză conține două cuvinte care permit diferențierea clară a celor două aspecte: politics pentru primul si policy pentru al doilea. Trecerea de la un termen la altul nu este ușoară si de multe ori depinde de context. Acestea sunt aspectele care marchează definiția dată de Girod politicii educaționale: ,,ansamblu coerent de decizii si de mijloace prin care o putere (si în mod special, o putere guvernamentală) asigură pe parcursul unei perioade date compatibilitatea între opțiunile educaționale fundamentale si constrângerile caracteristice câmpului social în care acestea se aplică”.[2]
Cadrul legal de bază este reprezentat de Legea 1/2011 a educaţiei naţionale din 5-ian-2011, emitent: Parlamentul.[3] Articolele pe care ne vom fundamenta prezenta cercetare sunt:
Art. 1 – Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
Art. 2 – (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare (…)
(7) În România învăţământul constituie prioritate naţională.
Totodată este imperios necesar a menționa faptul că dreptul la educație este un drept constituțional, la art. 32 din Constituție fiind prevăzut dreptul la învăţătură – (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
De asemenea, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede în Titlul II: Libertățile, Articolul 14 – Dreptul la educație[4]. Acest articol este inspirat atât din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, cât şi din articolul 2 din Protocolul adiţional la CEDO, având următorul text: ,,Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi această învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice”. Și aici vedem trimiterea la idea esențială că statul este cel care prin legi, hotărâri de guvern, regulamente ministeriale, prin politicile adoptate trebuie să asigure tuturor respectarea acestui drept la educație.
Dreptul comparat se dovedește a fi un instrument extrem de eficient pentru înțelegerea conținutului politicilor educaționale. Astfel putem menționa cazul Suediei, care statuează în cadrul ,,Instrument of Government”, Capitolul 1 – Principii de bază ale formei de guvernare: Articolul 2 Bunăstarea personală, economică și culturală a individului este scopuri fundamentale ale activității publice. În special, instituțiile publice asigură dreptul la angajare, locuință și educație și promovează îngrijirea socială și securitatea socială, precum și condiții favorabile pentru o bună sănătate. (…) . De asemenea, Constituția Regatului Spaniei[5] menționează la articolul 27 faptul că ,,(1) Orice persoană are dreptul la educație. Libertatea de predare este recunoscută. (…) (3) Autoritățile publice garantează dreptul părinților de a se asigura că copiii lor primesc instruire religioasă și morală conform propriilor convingeri. (…) (5) Autoritățile publice garantează dreptul tuturor la educație, prin programarea învățământului general, cu participarea efectivă a tuturor sectoarelor implicate și înființarea de centre de învățământ. (…) (8) Autoritățile publice inspectează și standardizează sistemul de învățământ pentru a asigura respectarea legilor.” Constituția Marelui Ducat al Luxemburgului prevede la Articolul 23 că ,,statul are grijă de organizarea învățământului primar, care va fi obligatoriu și gratuit și la care accesul trebuie să fie garantat oricărei persoane care locuiește în Marele Ducat. (…) Legea stabilește mijloacele de susținere a instrucțiunii publice precum și condițiile de supraveghere de către Guvern și comune; ea reglementează în plus, toate chestiunile cu privire la educație și asigură, conform criteriilor pe care le stabilește, un sistem de ajutor financiar în favoarea elevilor și studenților.” [6]
Revenind la caracteristicile politice generale ale acţiunii educaţionale, trebuie menționate următoarele aspecte: 1. Educaţia, ca şi politica, este un domeniu public al cărui organizare şi reglementare se proiectează prin legi şi se materializează prin instituţii şi reguli de conducere. 2. Demersul politic este în esenţă anticipativ, o proiecţie în viitor cu scopul de a determina, ameliora, ajusta, crea realităţi conforme cu o anumită voinţă sau cu valorile actualizate sau operante la un moment dat. Educaţia este prin excelenţă un proiect, un act teleologic. 3. Politica este legată în mod necesar de putere, fie că se exprimă ca exerciţiul puterii, contestare a puterii sau ca luptă pentru putere legitim recunoscută. Şi educaţia este legată de putere, exprimându-se prin legi, decrete, regulamente, programe şi instrucţiuni. Aplicarea lor este impulsionată şi controlată de o ierarhie prestabilită iar nerespectarea lor atrage sancţiuni.[7]
În cele ce urmează vom prezenta reforme în derulare şi evoluţii în materie de politici în România, oprindu-ne asupra Programului de Guvernare 2020-2024 și proiectul administrației prezidențiale „România educată”[8] asumat de către Guvernul României la data de 14.07.2021, program ce fundamentează principalele orientări strategice ale Ministerul Educației.
Pentru perioada 2021-2027, Ministerul Educației este responsabil pentru îndeplinirea condiţiei privind existența unui Cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile, aferent Obiectivului de politică: „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă optimizarea și creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică din domeniul educației, prin crearea unui cadru normativ predictibil și stabil și prin dezvoltarea unei politici publice bazată pe orientările strategice în învățământul preuniversitar și universitar la orizontul 2030.[9]
„România Educată” este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. La intrarea în cel de-al doilea secol de existență ca stat modern și unitar, este important ca educația să dobândească o fundație solidă și predictibilă, pe care să continue drumul către „România Educată”.[10]
Nu putem să nu menționăm totodată și Centrul pentru Politici Educaționale (CPE), care a luat naștere în anul 2014, fiind prima și singura organizație nonguvernamentală din România care își propune să contribuie la îmbunătățirea proceselor de dezvoltare, implementare și evaluare de politici publice fundamentate cu impact în domeniul educației.[11]
Un alt aspect ce se impune a fi abordat este perspectiva europeană cu privire la reformele și evoluțiile în domeniul educațional. Iar aici ne vom opri asupra unui proiect extrem de cunoscut în domeniul educațional – parteneriatul Erasmus.
Parteneriatele europene rămân promotoarele înnoirii continue a repertoriului didactic şi ale inovației, două elemente pilon ale dezvoltării instituționale, o deschidere evidentă spre dimensiunea europeană. Formatul actual al proiectelor Erasmus+, lansat în toamna anului 2019, permite, pe de o parte, recunoașterea experienței acumulate în implementarea proiectelor prin acreditarea instituțiilor cu expertiză în domeniu, în timp ce instituțiile neexperimentate pot aplica pentru proiecte de mică anvergură, pasul intermediar necesar de urmat, pentru încadrarea în galeria instituțiilor ce pot influența direcția comunității din care fac parte. Mobilitățile realizate au evidențiat optimizarea colaborării internaționale, produsele rezultate având o complexitate progresivă, prin implicarea unui număr mai mare de participanți, dar și prin lărgirea repertoriului de aplicații online folosite.[12]
Programul pentru perioada 2021-2027 pune un accent puternic pe incluziunea socială, pe tranziția verde și pe cea digitală și pe promovarea participării tinerilor la viața democratică. Sprijină prioritățile și activitățile definite în contextul Spațiului european al educației, în Planul de acțiune pentru educația digitală și în Agenda pentru competențe în Europa. În același timp, programul sprijină Pilonul european al drepturilor sociale, pune în aplicare Strategia UE pentru tineret 2019-2027 și dezvoltă dimensiunea europeană în domeniul sportului.[13]
Nu putem finaliza acest demers fără a analiza oportunitatea și eficiența reglementărilor legislative cu privire la politicile educaționale în context pandemic.
Biroul Regional UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală a redactat un material intitulat ,,Crearea unor sisteme de educaţie reziliente în contextul pandemiei de COVID-19: Considerente pentru factorii de decizie de la nivel naţional, local şi de unitate şcolară” care a avut rolul de susţine guvernele, reprezentanţii ministerelor şi alți actori din domeniul educației, la nivel naţional, local și la nivelul fiecărei unități școlare , să planifice reînceperea cursurilor și adresarea pierderilor în învățare în urma închiderii şcolilor şi a întreruperii studiilor în primăvara anului 2020. Un aspect important a fost acela al predării la distanţă în situaţii de urgenţă (sau învăţarea la distanţă în situaţii de urgenţă) ilustrează situația în care cursurile sunt oferite prin învăţare la distanţă, ca răspuns la o criză, mai degrabă decât să fi fost planificate sau organizate în scopul educaţiei la distanţă. Se referă la o trecere bruscă (şi adesea grăbită) de la învăţarea în cadrul unei clase la educaţie la distanţă şi/ sau clase virtuale. Mulţi solicită să se facă o distincţie între învăţarea online, bazată pe pedagogia incluzivă, şi învăţarea la distanţă, în recunoaşterea faptului că învăţarea online a fost planificată şi organizată, în timp ce învăţarea la distanţă se referă mai ales la utilizarea tehnologiei pentru a efectua sarcini concepute pentru predarea în clasă.[14]
În cadrul materialului au fost prezentate câteva repere pentru planificarea dezvoltării unor sisteme de educaţie reziliente dincolo de pandemia de COVID-19 pentru a avea siguranța că TOŢI copiii au parte de o educaţie incluzivă de calitate, și anume abordarea factorilor de excluziune. Pandemia a amplificat factorii de excluziune socială: venituri mici, şomaj, sănătate precară, capital social, locuinţe, reţele locale (vecini care sunt gata să îşi ofere sprijinul, transport, etc.) şi educaţie. Realizarea procesului de educaţie este, de obicei, influenţată de factori care funcţionează pe patru niveluri:
– Copilul şi familia: gen, etnie, venit, sănătate, mobilitate;
– Şcoala: resurse, practici de predare şi învăţare, etos, îngrijire şi sprijin;
– Comunitatea: relaţiile şcoală-comunitate, implicarea autorităţilor locale, a societăţii civile;
– La nivel naţional: politici, investiţii, norme sociale şi de gen. Reconstruirea unei educaţii mai bune înseamnă abordarea factorilor de excluziune ca o prioritate şi abordare la nivelul tuturor celor patru niveluri simultan.[15]
Eforturile depuse de UNICEF s-au concentrat pe (i) susţinerea ministerelor educaţiei şi a agenţiilor guvernamentale relevante în stabilirea, selectarea sau îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ la distanţă şi online; (ii) monitorizarea impactului închiderii şcolilor asupra calităţii educaţiei oferite, în special prin platforme educaţionale la distanţă şi asupra rezultatelor la învăţătură; (iii) susţinerea părinţilor şi îngrijitorilor în îndrumarea copiilor în învăţarea de acasă şi în oferirea de suport psihosocial. Pentru a face acest lucru, UNICEF a oferit un răspuns cuprinzător, acoperind educaţia timpurie, educaţia în şcoală şi educaţia non-formală şi adresarea necesităţilor beneficiarilor finali (copiii şi familiile), ale educatorilor (cadre didactice şi formatori), ale altor angajaţi din şcoli (pedagogi, psihologi, directori) şi ale factorilor de decizie şi responsabililor din domeniul educaţiei. Răspunsul a fost formulat pe baza a trei principii, după cum urmează:
1. Tehnologia educaţiei: activităţi, instrumente şi soluţii care sunt necesare pentru a menţine contactul între elevi, cadre didactice, şcoli şi părinţi, pentru a pune în funcţiune sisteme de învăţământ online şi pentru a crea medii educaţionale digitale pentru elevi şi cadre didactice. Obiectivul a fost acela de a trece de la modul urgent de predare la distanţă la o abordare mai structurată a educaţiei la distanţă, inclusiv a educaţiei online.
2. Pedagogia: activităţi şi produse legate de predare şi învăţare şi susţinerea bunăstării, inclusiv dezvoltarea profesională a educatorilor şi a profesorilor, aspecte legate de programă şi de evaluare, dezvoltarea materialelor pentru predare şi învăţare, dar şi pedagogia şi designul educaţional pentru planificarea, implementarea şi evaluarea învăţării în toate cadrele (clasă, învăţare la distanţă, programe după terminarea orelor de şcoală etc.).
3. Politici şi administrare: activităţi legate de crearea, monitorizarea şi evaluarea mediior de predare şi de învăţare, inclusiv reguli şi reglementări, dezvoltarea politicilor, planificarea educaţiei, susţinerea implementării de reforme, organizarea furnizării şi finanţării educaţiei, precum şi a parteneriatelor educaţionale. În acest cadru, UNICEF a lansat LearnIn Initiative (www.learnin.info) în parteneriat cu Zurich University of Teacher Education PHZH,, LabXchange şi alţi furnizori de tehnologii şi conţinut educaţional.[16]
În acest sens România a adoptat Ordinul Nr. 5338/2015/2021 din 1 octombrie 2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările ulterioare[17].
Curtea de Apel București a analizat prin Sentința 1972/2021 din 17 decembrie 2021, prevederile ordinului menționat anterior.
În speță, pe rol se afla soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul E_____ E_____ în contradictoriu cu pârâţii A_________ A________ A_ A_________, C_________ C________, B________ B________ ŞI CERCETĂRII şi D________ D________.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ___________ la data de 18.10.2021, reclamantul E_____ E_____ a formulat cerere de suspendare în baza art. 14 prin care a solicitat admiterea :
suspendării parţială a Ordinului nr 5338/1.082/2021 respectiv prin suspendarea art.3 alin.2 („Normele atacate” sau „Norma atacată”) până la pronunţarea instanţei de fond.
1. în subsidiar, suspendarea până la pronunţarea instanţei de fond faţă de măsura în care art. 3 alin. 2 reglementează ca incluzând în sintagma din art. 3 alin. 2 în „situaţiile justificate” pentru suspendarea unităţii de învăţământ:
2. motivul temerii părinţilor că li se îmbolnăvesc copiii întrucât rata de infectare este atât de mare în localitate încât o mare parte din părinţi îşi exprimă îngrijorarea şi refuză să îşi trimită copiii la şcoală
3. motivul claselor cu mulţi elevi şi în care se învaţă în mai multe schimburi
III. motivul cererilor unităţilor de învăţământ legate de infrastructura şi resursele existente şi totodată, fără ca elevii să fie testaţi în prealabil, cu teste noninvazive/ teste antigen, iar decizia şcolii să nu se bazeze pe o rată de infectare respectiv cel puţin cea stipulată în art.6 alin.2 din ordinul 5338/21
III. Analizând actele şi lucrările dosarului pe fondul acţiunii principale de anulare, Curtea va respinge acţiunea principală de anulare ca fiind neîntemeiată, din următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat anularea parţială a Ordinului nr. 5338/2021, emis de B________ B________ şi D________ D________, şi anume, a art. 3 alin. (2).
Potrivit art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021: „În situaţii justificate de infrastructura şi resursele existente, unităţile de învăţământ/unităţile conexe pot desfăşura activităţi didactice în sistem online cu aprobarea ISJ/ISMB, chiar şi în situaţia în care nu se impune suspendarea cursurilor cu prezenţă fizică în condiţiile art. 6”.
Examinând criticile de nelegalitate formulate de reclamant în susţinerea acţiunii principale de anulare a prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021, Curtea constată că sunt în totalitate neîntemeiate. Susţinerile şi argumentele invocate de reclamant cu privire la nelegalitatea art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 sunt contrazise chiar de conţinutul textului legal în discuţie.
Trebuie subliniat că nemulţumirile şi criticile exprimate de reclamant cu privire la modul în care autorităţile/instituţiile statului aplică în concret art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 la nivelul unităţilor de învăţământ/unităţilor conexe nu pot face obiect de analiză în cadrul unei acţiuni de anulare în cadrul căreia se verifică legalitatea adoptării art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021, iar nu modul de punere în executare a prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021.
Sub aspectul legalităţii, Curtea constată că Ordinul nr. ______________ (Ordinul nr. ______________, astfel cum a fost rectificat) a fost emis de B________ B________ şi D________ D________ în baza prevederilor din actele normative indicate în preambulul său, iar din examinarea conţinutului art. 3 alin. (2) nu rezultă că ar cuprinde norme juridice contrare dispoziţiilor din actele normative cu forţă juridică superioară care au stat la baza adoptării sale.
Potrivit art. 2 din OUG nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare:
„Măsurile de organizare a activităţii în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei şi cercetării, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”.
După cum rezultă din aceste dispoziţii legale, aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 a fost dată în competenţa ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei şi cercetării.
În privinţa competenţei, Curtea reţine că adoptarea art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 s-a realizat în limitele de competenţă impuse prin actele normative indicate în preambulul acestui ordin.
Contrar susţinerilor reclamantului, prin măsurile dispuse la art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 nu se aduce atingere dreptului la învăţătură şi educaţie şi nici altor drepturi invocate de reclamant.
În primul rând, prin intermediul art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 se instituie doar posibilitatea, iar nu obligativitatea desfăşurării de activităţi didactice în sistem online.
În al doilea rând, această posibilitate de desfăşurare de activităţi didactice în sistem online poate să apară doar în situaţii strict determinate din punct de vedere legislativ, şi anume, în acele situaţii care sunt justificate de infrastructură şi de resursele existente la nivelul unităţii de învăţământ/unităţii conexe.
Aceste criterii care privesc „infrastructura” şi „resursele existente” sunt bine delimitate, au un conţinut clar şi precis, motiv pentru care este exclus să se afirme că ar fi vorba de criterii arbitrare ce pot conduce la stabilirea unor situaţii în mod discreţionar şi în afara oricărei posibilităţi de control din punct de vedere al legalităţii şi temeiniciei aplicării dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021.
În al treilea rând, chiar şi în cazul în care se constată că există astfel de situaţii justificate de infrastructura şi de resursele existente, unităţile de învăţământ/unităţile conexe pot desfăşura activităţi didactice în sistem online doar cu aprobarea ISJ/ISMB.
Mai mult, această aprobare implică în mod automat şi o verificare a îndeplinirii sau nu a condiţiilor care impun existenţa unor situaţii care sunt justificate de infrastructura şi de resursele existente la nivelul unităţii de învăţământ/unităţii conexe care a solicitat desfăşurarea de activităţi didactice în sistem online. Verificarea respectivă poate fi considerată o garanţie suplimentară în aplicarea corectă a art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021.
De asemenea, Curtea constată că şi criticile legate de trimiterea la art.6 din conţinutul art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 5338/2021 sunt neîntemeiate. Trimiterea la art.6 nu are relevanţa atribuită de reclamant în susţinerea motivelor de anulare, din moment ce norma juridică de la art. 3 alin. (2) este clar precizată, fiind vorba de simpla menţionare a art. 6, în contextul în care acest articol, la care face trimitere art. 3 alin. (2), se referă la condiţiile de suspendare a cursurilor cu prezenţă fizică în unităţile de învăţământ preuniversitar/conexe.
Faţă de considerentele prezentate, Curtea, constatând că motivele de nelegalitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate în totalitate, va respinge în întregime acţiunea principală de anulare, inclusiv capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant în prezenta cauză, ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare modificată.
Respinge cererea de suspendare modificată formulată de reclamantul E_____ E_____ CNP având _____________, cu domiciliul în Bucureşti, ________________________. 25, __________________, în contradictoriu cu pârâţii A_________ A________ A_ A_________ cu sediul în Bucureşti, ______________________. 28-30, sector 1, C_________ C________ având cod de identificare fiscală nr. _______, cu sediul în Bucureşti, ___________________________. 1 – 3, sector 1, B________ B________ ŞI CERCETĂRII, citat la sediul din Bucureşti, ______________________. 28-30, sector 1, şi D________ D________, citat la sediul din Bucureşti, ___________________________. 1 – 3, sector 1, ca inadmisibilă.
Respinge în rest excepţiile invocate de pârâţi, ca neîntemeiate.
Respinge acţiunea principală de anulare formulată de reclamantul E_____ E_____ CNP având _____________, cu sediul în Bucureşti, ________________________. 25, __________________, în contradictoriu cu pârâţii A_________ A________ A_ A_________ cu sediul în Bucureşti, ______________________. 28-30, sector 1, C_________ C________ având cod de identificare fiscală nr. _______, cu sediul în Bucureşti, ___________________________. 1 – 3, sector 1, B________ B________ ŞI CERCETĂRII, citat la sediul din Bucureşti, ______________________. 28-30, sector 1, şi D________ D________, citat la sediul din Bucureşti, ___________________________. 1 – 3, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen 15 zile de la comunicare în privinţa acţiunii principale de anulare şi cu recurs în termen 5 zile de la comunicare în privinţa cererii de suspendare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a se depune, în caz de formulare, la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a C_________ Administrativ şi Fiscal.
Pronunţată astăzi, 17.12.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
O implicare vastă a actorilor la toate nivelurile şi în toate etapele ciclului de planificare este esenţială pentru a contura intervenţiile necesare şi pentru a asigura disponibilitatea de a le sprijini activ, în special în vremuri de incertitudine. Și aici putem menționa și un alt aspect de actualitate, și anume integrarea persoanelor strămutate temporar din Ucraina, în sensul de a li se oferi garantarea dreptului la educație.
Prin Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2022 referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE (2022/2653(RSP)), Parlamentul European ,,21. invită Comisia să ofere și ajutor financiar statelor membre care respectă principiile statului de drept pentru primirea și integrarea socială și în muncă a refugiaților, inclusiv pentru servicii de îngrijire, locuințe, alimente, ajutoare materiale, programe de formare și servicii publice de ocupare a forței de muncă; subliniază necesitatea de a oferi protecție și îngrijire specializate persoanelor cu dizabilități din Ucraina; invită statele membre să sprijine autoritățile naționale, centrele de primire, educație și ocupare a forței de muncă, ONG-urile și organizațiile caritabile în utilizarea instrumentului UE de stabilire a profilului de competențe pentru resortisanții țărilor terțe”.[18]
Nu putem încheia prezentul articol fără a prezenta succint o nouă orientare în politicile educaționale ce au o legătura strânsă cu domeniul juridic, și anume promulgarea Legii care introduce educația juridică în școli. Legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 instituie practic noi competențe cheie care vor viza educația la nivel preuniversitar. Cursul de educație antreprenorială, financiară și juridică va fi predat după programele elaborate de Ministerul Educației până la începutul anului școlar următor publicării legii în Monitorul Oficial al României.
ROMÂNIA EDUCATĂ
ANEXA 1
Situația curentă
În implementare
Durata
2021-2030
Instituție responsabilă
Memorandum privind implementarea Proiectul România Educată a fost adoptat de catre Guvernul Romaniei la data de 14-07-2021.
Conţinut acţiune
Cel mai amplu și comprehensiv proiect de reformă a educației din România, Proiectul România Educată, inițiat și dezvoltat de Administrația Prezidențială, reprezintă Proiectul de țară care își propune să devină reperul asumat, de care România are nevoie, pentru a îmbunătăți și moderniza învățământul românesc.
Proiectul România Educată a fost inclus ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării, aprobată prin H.P. nr. 22/2020, în care se arată că sistemele de educație se află într-un proces profund de schimbare sub impactul evoluțiilor demografice, dar și al noilor tehnologii, iar dezvoltarea competențelor tinerei generații şi a adulților care participă la diverse activități de recalificare va fi cheia viitorului.
Scop
Proiectul România Educată și-a propus să fie o viziune de țară în domeniul educației. Raportul armonizează, într-un singur document, un set coerent de obiective și de ținte ambițioase pentru educație, la orizontul anului 2030, oferind soluții pentru îmbunătățirea sistemului de educație în domenii cheie.
Etape
– Prima etapă (2016-2017) a debutat cu un chestionar on-line cu peste 8000 de răspunsuri. Au urmat opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de participanți și multiple evenimente de consultare implementate de către terți.
– A doua etapă (2017-2018) a presupus organizarea a șapte grupuri de lucru, cu experți din societatea civilă și din administrație, pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea; profesionalizarea managementului educațional; învățământul profesional și tehnic; învățământul superior; educația timpurie; evaluarea elevilor și a studenților. Simultan, au avut loc evenimente de consultare implementate de către terți.
– În cea de-a treia etapă (2018 -2020), au fost lansate rezultatele preliminare în dezbatere publică. Simultan, Administrația Prezidențială a coordonat un proiect finanțat prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS), în cadrul căruia au fost elaborate, în cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), patru documente de politici publice (policy briefs) pe următoarele teme: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie. Tot în această etapă, operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
– Finalizarea Proiectului (2021) a presupus integrarea feedback-ului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19. Totodată, o parte dintre prevederile Proiectului au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Valorile promovate de sistemul de educație
– Echitatea – reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și pentru tinerii din toate mediile.
– Excelenta – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional.
– Integritatea – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire.
– Starea de bine – dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin.
– Profesionalismul – menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților.
– Respectul – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării.
– Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru fiecare elev.
– Diversitatea – garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional.
– Transparenta – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional.
– Colaborarea – dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.
Domeniile prioritare de acțiune
În cadrul Proiectului România Educată sunt incluse o serie de domenii prioritare, cu obiective și măsuri specifice. Aceste domenii sunt:
– Cariera didactică: dezvoltarea unui profil de competențe, reforma formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității.
– Management si guvernantă: îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților publice locale, profesionalizarea managerilor.
– Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar: adaptarea finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării.
– Infrastructura sistemului de educație: revizuirea standardelor pentru infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor poli de dezvoltare, școli verzi.
– Curriculum si evaluare centrate pe competențe (centrate pe rezultate). Presupune: proiectare curriculară centrată pe competențe; creșterea flexibilității curriculare; monitorizarea și evaluarea curriculumului; fundamentarea de competențe transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice. Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc.
– Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii: creșterea accesului la educație a celor proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere.
– Alfabetizarea funcțională: prioritizarea alfabetizării funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA, TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării digitale și științifice a elevilor.
– Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics): încurajarea participării elevilor la activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de conținuturi STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor STEAM, parteneriate externe relevante.
– Digitalizare: dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și educație pentru siguranța datelor și siguranță cibernetică.
– Reziliență: mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru schimbări sociale și economice, combaterea bullying-ului.
Surse de finanțare
Surse de finanțare pentru reformele propuse prin Proiectul „România Educată”:
Complementar alocărilor de la bugetul de stat, principală sursă de finanțare pe care autoritățile publice, respectiv principalii actori din domeniul educației o au la dispoziție pentru următoarea perioadă, este Cadrul Financiar Multianual, atât prin Politica de Coeziune, cât și prin Next Generation EU, instrument care include Planul Național de Redresare și Reziliență.
Capitolul dedicat finanțării educației din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se numește România Educată, iar bugetul alocat educației este unul consistent. Menținerea unei alocări dedicate educației, echilibrată în raport cu țintele și cu obiectivele din cadrul prezentului raport, în negocierea programelor operaționale aferente perioadei 2021-2027 este esențială la nivelul următoarelor programe operaționale: Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, cât și în cadrul celor opt Programe Operaționale Regionale.
[1] Haheu-Munteanu Efrosina, ,,Politici educaționale”, editura Garomont Studio, Chișinău, 2019, pag. 4;
[2] Carmen Crețu, Carmen Duse, Ovidiu Gavrilovici, Vasile Isan, Nicolae Seghedin, ,,Politici educaționale în spațiul universitar”, ediție online, București, 2011, pag. 4, disponibil pe http://old.uefiscdi.ro/Upload/d7b55dd0-a877-46ed-8ec3-f9a3b7602e61.pdf accesat la data de 15.05.2022;
[3] Intrată în vigoare la data de 09.02.2011
[4] Articolul 14 – Dreptul la educație – (1) Orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continuă
(2) Acest drept include posibilitatea de a urma gratuit învățământul obligatoriu.
(3) Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.
[5] https://www.boe.es/legislacion/documentos/ConstitucionINGLES.pdf accesat la data de 15.05.2022;
[6] https://www.constituteproject.org/constitution/Luxembourg_2009.pdf?lang=en accesat la data de 15.05.2022;
[7] Carmen Crețu, Carmen Duse, Ovidiu Gavrilovici, Vasile Isan, Nicolae Seghedin, op.cit., pag.6;
[8] A se vedea Anexa 1;
[9] https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/ongoing-reforms-and-policy-developments-56_ro accesat la data de 13.05.2022;
[10] http://www.romaniaeducata.eu/despre/ accesat la data de 16.05.2022;
[11] https://cpedu.ro/ accesat la data de 17.05.2022;
[12] Camelia Timofte, ,,Beneficiile implementării programelor Erasmus+ în școli. Partea a-II-a Proiectele de schimb școlar, STEAM like Leonardo și TLOWP”, în EDICT – Revista Educației, România Nr. 8/2020 disponibil pe https://edict.ro/beneficiile-implementarii-programelor-erasmus-in-scoli-partea-a-ii-a-proiectele-de-schimb-scolar-steam-like-leonardo-si-tlowp/ accesat la data de 15.05.2022;
[13] https://erasmus-plus.ec.europa.eu/ro/despre-erasmus/despre-erasmus accesat la data de 16.05.2022;
[14] https://edtechmagazine.com/higher/article/2020/05/emergency-remote-teaching-rigorous-online-learning-perfcon accesat la data de 15.05.2022;
[15] Biroul Regional UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală, ,,Crearea unor sisteme de educaţie reziliente în contextul pandemiei de COVID-19: Considerente pentru factorii de decizie de la nivel naţional, local şi de unitate şcolară”, pag. 8, disponibil pe
https://www.unicef.org/romania/media/2836/file/Crearea%20unor%20sisteme%20de%20educa%C5%A3ie%20reziliente%20%C3%AEn%20contextul%20pandemiei%20de%20COVID-19.pdf accesat la data de 18.05.2022;
[16] Biroul Regional UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală, ,,Crearea unor sisteme de educaţie reziliente în contextul pandemiei de COVID-19: Considerente pentru factorii de decizie de la nivel naţional, local şi de unitate şcolară”, pag.42-43, disponibil pe
https://www.unicef.org/romania/media/2836/file/Crearea%20unor%20sisteme%20de%20educa%C5%A3ie%20reziliente%20%C3%AEn%20contextul%20pandemiei%20de%20COVID-19.pdf
[17] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/249665 accesat la data de 15.05.2022;
[18] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0219_RO.html accesat la data de 15.05.2022;
Notar public Nicoleta-Raina Geamalinga
