Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Pot fi șterse datele personale din mediul online după moartea persoanei fizice?
16.07.2020 | Oana CHIOSEA

JURIDICE - In Law We Trust
Oana Chiosea

Oana Chiosea

Din diverse considerente, multi succesori ai persoanelor trecute in nefiinta isi doresc stergerea informatiilor personale postate fie in mod direct de catre acestia pe social media (Facebook, Instagram, Tik Tok, LinkedIn, etc.), fie de alte persoane (ex. ziaristi, bloggeri, influenceri, etc.) pe diverse medii online, inclusiv publicatii media (ex. articole, opinii, stiri cu privire la persoana publicate de ziaristi in presa scrisa din online, etc.) si se intreaba daca pot beneficia de drepturile conferite de noua legislatie in materie de protectia datelor.

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, mentionez ca mostenitorii nu au posibilitatea de a-si intemeia solicitarea de stergere a datelor personale ale defunctului pe dispozitiile speciale in materie de protectia si securitatea datelor cu caracter personal, mai precis sa ceara in lumina art. 17 GDPR[1] „dreptul persoanei de a fi uitata” pentru motive justificative, deoarece obligatiile operatorilor de date instituite de regulamentul european „[…] nu se aplica datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate[2]”.

Cu toate acestea, in cadrul aceleiasi prevederi legale, GDPR confera libertate de miscare statelor membre, mentionand ca acestea pot deroga de la Regulament in sensul ca „pot sa prevada norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la persoanele decedate”.

Unele statele au inceput sa reglementeze situatiile de acest tip; in Franta[3], de exemplu, persoanele fizice pot stabili care va fi situatia prelucrarii datelor proprii după moarte. Mai precis, conform Legii privind protecția datelor din Franța, persoanele fizice pot oferi operatorilor de date indicații generale sau specifice despre pastrarea, stergerea si comunicarea datelor lor personale după deces. In cadrul acestor instructiuni, persoana vizata poate indica un responsabil de asigurarea implementarii corecte a indicatiilor date.

In Romania, pana in prezent, nu au fost adoptate norme juridice dedicate operatiunilor de prelucrare a datelor personale dupa moartea persoanei.

Asadar, in lipsa unei reglementari specifice, ramane valabila regula generala din Codul Civil, ce presupune ca: (i) persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa[4], iar (ii) memoria persoanei decedate este protejata de lege in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata[5].

Rezulta ca, la fel ca in cazul persoanei aflate in viata, este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei persoanei trecute in nefiinta, fara consimtamantul acesteia din timpul vietii ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75 din Codul Civil[6](!).

Prin urmare, in continuare se impune atat: (1) clarificarea intelesului termenilor de „onoare si reputatie” pentru a analiza in ce masura pot implica si prelucrari de date cu caracter personal, cat si (2) analiza exceptiilor/situatiilor legale reglementate de Codul Civil ce nu constituie atingeri ale memoriei persoanei vizate (art. 75 Cod Civil), plecand de la premisa ca defunctul nu si-a dat consimtamantul in timpul vietii pentru atingerea adusa.

(1) Inalta Curte de Casatie și Justitie a stabilit faptul ca: granita dintre onoare si reputatie este destul de greu de stabilit, ele putand fi considerate doua fatete ale dreptului la demnitate.

Onoarea este un sentiment complex, determinat de perceptia pe care fiecare persoana o are despre demnitatea sa, in timp ce reputatia inseamna felul in care o persoana este considerata in societate. Reputatia poate sa varieze de la o persoana la alta. Reputatia nu este innascuta, ci este, de cele mai multe ori, dobandita, prin modul exemplar in care persoana se comporta in viata privata sau in cea socială[7].

Pe cand, memoria persoanei decedate este amintirea pe care cei ramasi in viata o pastreaza despre aceasta. Protejarea memoriei persoanei decedate se face prin trimitere la normele juridice consacrate dreptului la imagine si dreptului la reputatie ale persoanei aflate in viata[8].

Consider ca cineva poate sa incalce dreptul la viata privata[9] al unei persoane fara a aduce atingere reputatiei acesteia, după cum acelasi comportament poate aduce atingere ambelor aspecte[10]. Inclusiv autori din doctrina juridica romaneasca sustin ca se poate întampla ca o atingere adusa vietii private sa aduca cu sine o atingere a onoarei, a demnitatii sau a reputatiei[11].

In cazul persoanei decedate, desi poate fi atinsa memoria defunctului prin incalcarea atat a reputatiei, cat si a vietii sale private, din nefericire, succesorii nu pot beneficia de parghiile legale de protectie a datelor personale aplicabile persoanelor aflate in viata din urmatoarele considerente:

– cu toate ca avem regula din Codul civil mentionata supra: „memoria persoanei decedate este protejata de lege in aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate in viata[12], acesta din urma constituie legea generala – intrata in vigoare la 1 octombrie 2011,

– pe cand GDPR si legislatia nationala de punere in aplicare – intrata in vigoare incepand cu 25 mai 2018, ce stabilesc ca persoanelor decedate nu li se aplica protectia GDPR si, astfel, confera libertate statelor membre sa prevada sau nu norme privind prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la acestea constituie legea speciala, ce deroga de la regula generala instituita de Codul Civil pentru a proteja viata privata a persoanelor decedate in aceleasi conditii ca pentru persoana aflata in viata (specialia generalibus derogant).

Astfel, singurul remediu legal accesibil mostenitorilor pentru a putea cere stergerea datelor personale ale defunctului se regaseste in dreptul comun, dupa cum voi dezvolta la punctul (2) in continuare.

(2) Pentru persoanele fizice aflate in viata, regula data de art. 75 Cod Civil prevede ca nu constituie o incalcare a dreptului la demnitatea, imaginea si reputatia persoanei atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului, atat timp cat drepturile conferite sunt exercitate cu buna-credinta.

Dreptul fundamental si constitutional de relevanta in speta este libertatea de exprimare, ce poate fi invocata in aparare de catre destinatarii cererii de stergere a informatiilor publicate in online care ating memoria persoanei decedate.

In concret, potrivit dipozitiilor art. 10 din Conventia CEDO, rezulta ca orice persoana are dreptul la libertate de exprimare, iar exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, condiţii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora. De asemenea, prin art. 30 din Constitutie se mentioneaza expres ca libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

Cu toate acestea, din analiza jurisprudentei CEDO relevante, aflam ca, in repetate randuri, Curtea europeana a stabilit ca libertatea de exprimare priveste nu doar informatiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate inofensive sau indiferente, dar si pe cele care contrariaza, şocheaza sau nelinistesc; aceasta fiind exigenta pluralismului, tolerantei si spiritului de deschidere caracteristice unei societati democratice[13]. Exceptie de la protectia oferita de Conventia europeana au facut insa acele situatii in care, sub umbrela dreptului la libera exprimare, persoanele/publicatiile au promovat ideologii extremiste sau au incitat la discriminare etnica sau rasială (art. 17 al Conventiei Cedo – interzicerea abuzului de drept).

Mai mult decat atat, in ceea ce priveste sfera protectiei datelor personale, art. 85 din GDPR stabileste ca pentru prelucrarea de date efectuata in scopuri jurnalistice sau in scopul exprimarii literare, statele membre pot sa prevada exonerari sau derogari de la dispozitiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul si persoana imputernicita de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal catre tari terte sau organizatii internationale), ale capitolului VI (autoritati de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare si coerenta) si ale capitolului IX (situatii specifice de prelucrare a datelor) in cazul in care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru intre dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de exprimare si de informare.

Or, legiuitorul roman a stabilit in 2018, prin Legea nr. 190/2018 de punere in aplicare a GDPR-ului, o derogare de la dreptul la libera exprimare. Mai precis, la art. 7 se stabileste ca prelucrarea în scopuri jurnalistice poate fi efectuată, daca aceasta priveste date cu caracter personal care au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau care sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.

Dupa cum spuneam, momentan, persoanelor trecute in nefiinta nu li se aplica derogarea aplicabila datelor personale prelucrate in scopuri jurnalistice sau pentru exprimarea literara, dar pot urma calea remediilor existente in dreptul comun.

Astfel, desi dreptul la demnitate, imagine si la respectarea vietii private nu sunt transmisibile[14], in materia apararii memoriei persoanei decedate, prin dispozitiile art. 256 Cod Civil, este deschisa posibilitatea intentarii unei actiuni pentru restabilirea integritatii memoriei defunctului de catre sotul supravietuitor, de oricare dintre rudele in linie dreapta ale persoanei decedate, precum si de oricare dintre rudele sale colaterale pana la gradul al patrulea inclusiv.

Persoanele indicate de art. 256 Cod Civil vor putea continua sau exercita acțiunile nepatrimoniale de protecție a dreptului dacă demnitatea a fost afectata in timpul vietii sau memoria a fost întinata dupa data decesului.

Inconvenientul actiunii in instanta pentru restabilirea integritatii memoriei defunctului este ca presupune o perioada mai mare pana la emiterea hotararii definitive, poate peste un an de judecata, pe cand, parghiile instituite de legislatia specifica – GDPR – pentru cererile de stergere de date sunt solutionate direct si cu celeritate de catre destinatari (i.e. operatorii de date), acestia avand obligatia sa transmita un raspuns cu privire la actiunile intreprinse in termen de o luna de la primirea solicitarii de stergere. De asemenea, autoritatea de supraveghere in materie de protectia datelor – ANSPDCP – constituie un sprijin, intervenind in cazul in care este sesizata printr-o petitie.

In plus, in cazul unor postari pe social media facute de un tert, mostenitorii trebuie sa se indrepte in prima faza cu o actiune in restabilirea integritatii memoriei defunctului impotriva persoanei care a facut postarea defaimatoare, sa participe la judecata, sa astepte decizia instantei si, abia ulterior, daca actiunea este admisa si paratul nu se conformeaza sa execute hotararea, poat sesiza platforma de social media cu o cerere de stergere motivata prin hotararea definitiva a instantei. Acelasi rationament se aplica si in relatie cu motoarele de cautare pe internet.

Prin urmare, ideala ar fi o interventie legislativa, similara altor state europene, prin care sa se reglementeze situatia prelucrarii datelor proprii in lumina GDPR după moartea persoanei si sa se ofere o modalitate facila atat inainte de moarte, cat si dupa pentru a putea controla ce date personale raman in urma noastra in mediul online si nu numai.

Gasesc important un astfel de demers deoarece, odata cu dezincriminarea infractiunilor de calomnie si defaimare a memoriei defunctului, a devenit mai confortabila publicarea unor articole de presa senzationala ce pot afecta onoarea si reputatia persoanei trecute in nefiinta, ceea ce, din punctul meu de vedere, este injust dat fiind ca nu are posibilitatea sa se apere sau sa-si expuna punctul de vedere si, poate, nici urmasi sau sot supravietuitor sa-i protejeze memoria. Dupa cum spunea Jean-Paul Sartre: „A fi mort înseamnă a ajunge pradă celor vii”.


[1] Regulamentul general privind protectia datelor
[2] Considerent (27) din GDPR.
[3] https://www.cnil.fr/fr/la-loi-informatique-et-libertes#Article40-1
[4] Art. 78 din Noul Cod Civil.
[5] Art. 79 din Noul Cod Civil.
[6] Art. 72 din Noul Cod Civil.
[7] Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă, Decizie nr. 3216/2014, Publicat în www.scj.ro din 19 noiembrie 2014.
[8] Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0645-4, Eugen Chelaru.
[9] Art. 74. – Sub rezerva aplicării dispoziţiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private:
a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.
[10] Ventola c. Banque Nationale du Canada, C.S., 5 noiembrie 1997, SOQUIJ AZ-97021996, J.E. 97-2193, REJB 1997-03430; Arpin c. Grenier, C.Q., 7 mai 2004, SOQUIJ AZ-50236735, J.E. 2004-1172, D.T.E. 2004T-566, 2004, R.J.D.T. 613, 2004, R.R.A. 1029, REJB 2004-65808, A.E./P.C. 2004-3384, în J.L. Baudouin, Y. Renaud, Code civil du Québec annoté, tome I, 14e éd., Wilson & Lafleur Ltée, Montréal, 2011, p. 13
[11] (Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) – Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu – 01/06/2016 (Nr. 2 / 2016)
[12] Art. 79 din Noul Cod Civil.
[13] CEDO, Boldea c. României, hotărârea din 15 februarie 2007, paragraf 45; C.E.D.O., Petrina c. României, 14 octombrie 2008.
[14] Art. 58 din Codul Civil.


Av. Oana Chiosea

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.