« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

DIICOT. Soluția dispusă în dosarul 10 august 2018. UPDATE: Precizări Procurorul General. UPDATE: Petiție prin care se solicită infirmarea din oficiu a ordonanței adoptate. UPDATE: Infirmarea în parte a Ordonanței. UPDATE: Precizări AIJ. UPDATE: Declinare de competenţă. UPDATE: Condamnare pentru ultraj. UPDATE: Respingere cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale. UPDATE: Precizări CSM. UPDATE: Precizări Tribunalul Bucureşti. UPDATE: Precizări UNJR, AMR și AJADO. UPDATE: Președintele României solicită Ministrului Justiției să explice public cum s-a ajuns în situația ca dosarul să fie clasat. UPDATE: CSM va sesiza Inspecţia Judiciară în vederea apărării independenţei sistemului judiciar. Președintele Comisiei Juridice din Senat solicită sesizarea IJ. UPDATE: Precizări FJR și AIJ. UPDATE: MJ în dialog cu societatea civilă. UPDATE: Poziția Tribunalului Bucureşti faţă de reacţiile publice ref. modul de soluţionare a cauzei. UPDATE: Desfiinţare ordonanță de clasare. UPDATE: Raport IJ ref. apărarea independenței autorității judecătorești. UPDATE: CSM constată că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti
14.05.2021 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Joi, 13 mai 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constat că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST”.

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 10)

***

Luni, 10 mai 2021, Comisia nr. 1 – Legislaţie şi cooperare interinstituţională a decis transmiterea la Plen a Raportului Inspecției Judiciare DIJ nr. 21-984 şi DIP nr. 21-988 privind apărarea independentei sistemului judiciar în ansamblul său.

A fost exprimată şi opinia minoritară în sensul restituirii raportului la Inspecția Judiciară pentru completare privind modalitatea de instrumentare a dosarului „10 August”.

:: Minuta (pct. 7)

***

Inspecţia Judiciară a finalizat raportul privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său, potrivit digi24.ro.

:: Raportul

***

Vineri, 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București „a admis plângerea formulată de petentul C.I. împotriva ordonanței nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi, în consecinţă:

1. Desfiinţează ordonanța nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism in privința solutiilor de:

– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții C.L.V., C.M.D., C.G.S. și S.I.C. a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prev art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 Cod penal;

– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal și uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.

2. Trimite cauza la procuror în vederea:

– completării urmăririi penale față de suspecții C.L.V., C.M.D., C.G.S. și S.I.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

– completării urmăririi penale cu privire la infracţiunile de participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prev. art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 Cod penal;

– completării urmăririi penale cu privire la infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

– completării urmăririi penale cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal și uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.”

:: Încheierea – camera preliminară 

***

Miercuri, 10 martie 2021, Tribunalul Bucureşti a dat publicității următorul comunicat, semnat de jud. Mihaela Laura Radu – președinte: „Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Bucureşti aduce la cunoştinţa publicului desfăşurarea Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Bucureşti la data de 10.03.2021 care a avut pe ordinea de zi adoptarea unei poziţii faţă de reacţiile publice exprimate la adresa modului de soluţionare a cauzei cunoscută sub numele de „10 August”.

Văzând reacțiile dure și disproporționate la adresa judecătorului Tribunalului București care a pronunțat soluția în cauza sus menționată,

​Văzând că pe rolul Tribunalului București au fost și sunt înregistrate constant dosare intens mediatizate în toate domeniile de competență: penal, contencios administrativ, civil, litigii cu profesioniștii, insolvență, litigii de muncă și asigurări sociale,

Având în vedere că activitatea de judecată presupune respectarea, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale,

Având în vedere îndatoririle profesionale ale judecătorilor stipulate de Statutul profesiei și Codul deontologic,

Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București adoptă prezenta

REZOLUŢIE

prin care

1. solicită puterilor legislativă și executivă să respecte echilibrul constituțional și să se abțină de la reacții publice manifestate în absența cunoașterii tuturor datelor și elementelor avute în vedere de judecător la pronunțarea hotărârilor judecătorești în cauzele aflate pe rolul Tribunalului București;

2. face apel la moderație, din partea societății civile și a organismelor de presă în exprimarea opiniilor cu privire la soluțiile date în dosarele înregistrate, până la informarea publică asupra considerentelor ce au stat la baza adoptării acestora;

3. reamintește că un act de justiție credibil este realizat numai prin asigurarea independenței judecătorilor, care presupune judecarea faptelor în conformitate cu legea, fără niciun fel de influențe neadecvate, presiuni, amenințări, atacuri sau amestecuri, directe sau indirecte din partea nimănui, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv;

4. face apel la toți destinatarii actului de justiție să aibă încredere în profesionalismul și experiența judecătorilor Tribunalului București, în buna-credință a acestora în aflarea adevărului și în preocuparea lor continuă pentru restabilirea echilibrului social încălcat.

Adoptată cu majoritatea voturilor valabil exprimate de Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București, la data de 10.03.2021, București.”

***

Vineri, 5 martie 2021, Stelian Ion, Ministrul Justiţiei, şi reprezentanţi ai societăţii civile au avut o discuţie despre situaţia dosarului “10 august”, în urma deciziei prin care Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT de redeschidere a acestuia, potrivit unui comunicat.

La întâlnirea au luat parte membri ai Geeks for Democracy, Corupţia Ucide, VeDem Just, Rezistenţa, Revoluţie în Instituţie precum şi reprezentanţi ai unor asociaţii şi grupuri din diaspora.

Discuţiile au avut ca principale teme îmbunătăţirea legilor justiţiei, reformele structurale şi modalităţi de eficientizare a activităţii parchetelor.

***

Vineri, 5 martie 2021, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au dat publicității următorul comunicat: „Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție denunță încercarea de manipulare a opiniei publice prin intermediul postării de pe Facebook a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din data de 4 martie 2021, prin care cere „Ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat” și solicită „Ministrului Justiției și Ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”.

Reamintim opiniei publice că dosarul la care face referire Președintele României a fost clasat în vara anului 2020, în timp ce actualul ministru al justiției avea doar calitatea de persoană vătămată în dosarul ”10 august”, iar portofoliul justiției era deținut de dl. Cătălin Predoiu, pentru care dl. Președinte a avut public numai cuvinte de apreciere.

Atât dna. Giorgiana Hosu, fost procuror șef al DIICOT, care a fost unul din procurorii de caz în dosar, cât și dna. Gabriela Scutea, procuror general al PÎCCJ, care putea verifica, în calitate de procuror ierarhic superior, actele de urmărire penală, au fost numite în înaltele funcții de conducere de Președintele României, la propunerea aceluiași ministru al justiției, dl. Cătălin Predoiu, în ciuda avizului negativ înaintat de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, calificat de Președintele României drept „superficial”, precum și a numeroaselor avertismente publice ale asociațiilor profesionale ale magistraților privind încălcarea recomandărilor din rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV și a avizelor Comisiei de la Veneția care solicitau ca numirea și revocarea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se realizeze printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective (”sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”), în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important.

Cu ocazia numirii doamnelor Scutea și Hosu în funcțiile de rang înalt, dl. Președinte a declarat presei următoarele: „M-am bucurat că selecția organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidați pe care îi consider foarte buni și mi-a făcut mare plăcere să îi numesc în funcție”.

Precizăm că procurorii își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității și controlului ierarhic, autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor neinterferând, potrivit legii, cu activitatea de urmărire penală, și că justiția se înfăptuiește exclusiv de instanțele judecătorești.

Prin urmare, răspunderea juridică pentru situația la care s-a ajuns ar putea reveni numai procurorilor de caz, procurorilor șefi DIICOT ori procurorului ierarhic superior procurorului șef al DIICOT, respectiv procurorul general al PÎCCJ, în măsura în care verificările Inspecției Judiciare vor dovedi fapte indubitabile în acest sens. Răspunderea politică pentru buna funcționare a sistemului judiciar trebuie să fie asumată de decidenții politici responsabili de numirea în înaltele funcții de conducere din parchete în cursul anului 2020, în contextul întârzierii nepermise a modificărilor necesare ”legilor justiției”.

În ceea ce privește soluțiile pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere a celor vinovați pentru evenimentele ce fac obiectul dosarului „10 August”, acestea sunt exclusiv de competența instanțelor judecătorești, sesizate pe căile procedurale, cu respectarea dispozițiilor legale.

În sistemul Convenției europene a drepturilor omului, în care s-a integrat și România, statele membre trebuie să deruleze anchete efective, respectiv investigaţii care, fiind organizate prompt, eficient şi sub control public, de către autorităţi independente, pot conduce la identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale (a se vedea Aksoy c. Turciei, hotărârea din 18 decembrie 1996, par. 98; Assenov şi alţii c. Bulgariei, 28 Octombrie 1998, par. 102; Soering c. Marii Britanii, 7 iulie 1989, par. 88, Selmouni c. Franţei, 28 iulie 1999)”.

Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte

***

Joi, 4 martie 2021, conform unui mesaj publicat pe rețelele de socializare, Laura-Iuliana Scântei – președinte Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat a transmis următoarele: „Domnule ministru al justitiei Stelian Ion, dacă există indicii, suspiciuni și neclarități în modul în care s-a realizat actul de justiție în Dosarul 10 August, vă solicit să sesizați Inspecția Judiciară pentru ca autoritatea judecătorească să restabilească adevărul faptic și juridic, în conformitate cu legea.

Soluția instanței care a respins în mod definitiv cererea DIICOT de redeschidere a Dosarului 10 August nu ține de apărarea “independenței justiției”, nici de Executiv sau de Legislativ să exprime “opinii”, dar cu siguranță ține de asumarea responsabilității autorității judecătorești pentru eficiența actului de justiție îndeplinit în fața cetățenilor și mai ales a celor care au fost victime ale actelor de violență comandate de miniștri și politicieni PSD și executate de unii jandarmi la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei.

Guvernul, Președintele și Parlamentul nu au atribuții constituționale pentru a interveni în actul de justiție care este apanajul exclusiv al autorității judecătorești și expresia independenței justiției. Atât PNL, cât și Președintele Klaus Iohannis au apărat consecvent indepedența justiției atunci când guvernele PSD au încercat, prin modificarea legilor Justiției, să transforme puterea judecătorească într-o anexă a puterii politice.

Justiția este un serviciu public, beneficiarii ei sunt cetățenii, iar acest serviciu public are ca finalitate satisfacerea interesului public de dreptate, prin aplicarea obiectivă, independentă, imparțială și cu eficiență a legii.

Cetățenii, inclusiv cei gazați la 10 august de jandarmi la comandă politică, au încredere în justiție și în judecători, dar actul de justiție înfăptuit trebuie explicat acestora. Cetățenii așteaptă răspunsuri publice în Dosarul 10 August ca să înțeleagă eficiența actului de justiție. Inclusiv Directiva 13/2012/UE recomandă explicarea soluției nu doar în cuprinsul hotărârii judecătorești, ci prin comunicarea publică a magistraților de rang înalt făcută într-un limbaj simplificat și accesibil publicului larg, mai ales în dosarele penale.

Autoritatea judecătorească este și trebuie susținută să fie independentă, dar nu lipsită de responsabilitate. Iar atunci când sunt întrunite condițiile legale, să fie angajată #răspunderea disciplinară, civilă sau penală a magistraților. Independența justiției nu poate fi folosită de nimeni ca o “pălărie” pentru a justifica lipsa responsabilității ori lipsa răspunderii juridice.

Din păcate, nu am văzut nicio reacție din partea magistraților cu funcții reprezentative (membrii CSM, procuror general) prin care să comunice public din partea sistemului judiciar pe această temă.

Ministrul Justiției Ion Stelian poate să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurorii care au instrumentat dosarul 10 august. Totodată, nimic nu împiedică Inspecția Judiciară să se sesizeze din oficiu sau la cererea procurorului general al PÎCCJ, a președintelui ÎCCJ, a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a verifica existența unor abateri disciplinare săvârșite de judecători și procurori în acest caz.
Doar autoritatea judecătorească poate să restabilească adevărul faptic și juridic, în conformitate cu legea.”

***

Joi, 4 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării verificărilor care se impun faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului cunoscut generic sub denumirea „10 august”, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin 2 din Legea 317/2004, rep., potrivit cărora: ”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, (…) sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.”

Procedura prevăzută de lege în cadrul căreia a fost dispusă efectuarea acestor verificări este cea privind apărarea independenței autorității judecătorești, această procedură reprezentând un cadru legal adecvat care permite analiza tuturor aspectelor dezbătute public, cu respectarea principiilor care guvernează activitatea organelor judiciare, precum independența justiției și legalitatea.

Sistemul judiciar înțelege nevoia societății de informare și este receptiv la abordarea constructivă a tuturor observațiilor și criticilor, fiind deschis permanent să clarifice toate aspectele referitoare la modul în care funcționează și să asigure respectarea legii în toate situațiile.

În același timp, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reiterează apelul la moderație în discursul public față de activitatea autorității judecătorești.

***

Joi, 4 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea, cu majoritate, a ordinii de zi a şedinţei cu solicitarea jud. Andrea Annamaria Chiş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic 10 august, a hotărât înaintarea acesteia la Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări.

De asemnea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu majoritate, respingerea solicitării de suplimentare a ordinii de zi a Plenului, formulată de ministrul justiției, privind apărarea independenței sistemului judiciar în ansamblul său față de percepția publică vizând lipsa unei anchete efective în dosarul intitulat generic 10 august, respectiv a unor audieri efective în fața procurorilor și judecătorilor, în temeiul art. 35 lit. a) raportat la art. 30 din Legea nr. 317/2004.

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 13)

***

Joi, 4 martie 2021, conform unui mesaj publicat pe rețelele de socializare, Klaus Iohannis, Președintele României, a transmis următoarele: „Solicit Ministrului Justiției să explice public, de urgență, cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă.”

***

Joi, 4 martie 2021, UNJR, AMR și AJADO au informat că susțin poziția exprimată de Secția pentru Judecători a CSM, din data de 03.03.2021, de a condamna comunicatul alianței USR-PLUS și declarațiile publice referitoare la soluția pronunțată de Tribunalul București în cauza cunoscută sub numele “Dosarul 10 august”, reținând ca aceste declarații împotriva soluției din acest dosar reprezintă un veritabil atac la adresa independenței judecătorului şi, implicit, a puterii judecătorești în ansamblul său.

În plus față de cele arătate deja de judecătorii din CSM, condamnăm declarațiile inadmisibile ale Primului Ministru Florin Cîțu referitoare la o hotărâre judecătorească definitivă, precum și directiva trasată Ministrului Justiției, Stelian Ion, de a găsi o soluție pentru continuarea judecății unui proces definitiv tranșat.

Scopul hotărârilor judecătorești nu este acela de a mulțumi voința politică, iar refuzul vehement al puterii politice de a accepta o hotărâre judecătorească definitivă, dublate de căutarea de soluții pentru a o repune în discuție, pe considerente politice, reflectă o veritabilă incitare la nerespectarea hotărârilor judecătorești.

Aceasta atitudine manifestată împotriva unei hotărâri judecătorești este cu atât mai gravă cu cât provine din partea reprezentantului puterii executive a unui stat membru al Uniunii Europene și a unei coaliții de partide al cărui copreședinte este și lider al grupului europarlamentar Renew Europe, grup ce se declară un apărător al statului de drept în Europa.

Apelurile acestor lideri politici la “dorința poporului” aduc aminte de sloganul “Dreptatea poporului în slujba poporului” ce a stat la baza “stalinizării justiției” după 1948.

Dorința reprezentanților partidelor politice aflate la putere de a se reveni la justiția “populară”, specifică regimurilor totalitare, unde dosarele se vor judecate în stradă, numărând “poporul” ce e pro sau contra unei soluții, este condamnabilă în termeni categorici.

Amenințările directe din partea actualei coaliții de guvernare, cum ar fi eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților ca răspuns la hotărârea Tribunalului București, reflectă perfect mentalitatea acestei clase politice, a cărei reprezentanți vad în judecători simpli servitori ai puterii politice, ce trebuie răsplătiți atunci când hotărârile date sunt în acord cu dorințele lor politice sau, dimpotrivă, trebuie aspru pedepsiți când îndrăznesc să dea decizii ce îi nemulțumesc.

Judecătorii nu sunt însă în slujba politicienilor, ci în slujba legii. Hotărârile judecătorești se pronunță în numele legii, nu în conformitate cu voința politică a partidului de guvernământ, oricare ar fi acela.

Din aceste motive, presiunile politice ce au succedat hotărârii Tribunalului București sunt intolerabile într-un stat de drept, reflectând reflexe totalitare periculoase, ce au fost pe bună dreptate denunțate și condamnate de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Dreptul la o justiție independentă este un drept fundamental al fiecărui cetățean al acestei țări. Aceasta înseamnă ca un judecător este liber să hotărască doar în acord cu legea și probele din dosar, chiar și atunci când cetățeanul este în litigiu cu Statul, indiferent de presiunile, șantajele sau amenințările venite din partea reprezentanților puterii executive sau legislative.

UNJR, AMR si AJADO condamnă categoric aceste atacuri împotriva puterii judecătorești și solicită reprezentanților puterii executive si legislative să revină în limitele constituționale.

***

Miercuri, 3 martie 2021, pentru corecta informare a cetăţenilor, faţă de reacţiile exprimate în spaţiul public cu referire la hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 26704/3/2020, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Bucureşti formulează următoarele precizări: „În pronunţarea soluţiilor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constituţia României.

Hotărârea judecătorească este adoptată pe baza dispoziţiilor legale incidente cauzei şi pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe bază de emoţii şi sentimente.

Constatând că reacţiile manifestate provin preponderent din partea reprezentanţilor puterilor legislativă şi executivă, Tribunalul Bucureşti reaminteşte dispoziţiile constituţionale conform cărora în statul de drept şi în democraţie cele 3 puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi în echilibru, colaborează şi se respectă reciproc, independent dacă soluţiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu aşteptările exponenţilor lor.

În consecinţă, discursul public la adresa hotărârilor judecătoreşti pronunţate trebuie să fie caracterizat de echidistanţă, pentru că numai respectând ordinea de drept şi hotărârile judecătoreşti se va restabili echilibrul social încălcat.”

***

Miercuri, 3 martie 2021, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat: „Faţă de comunicatul alianţei USR-PLUS şi declaraţiile publice ale mai multor oameni politici cu referire la soluţia pronunţată de Tribunalul Bucureşti în cauza cunoscută sub numele “dosarul 10 august”, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă, cu fermitate, derapajele de limbaj în transmiterea mesajului public.

Astfel, prin folosirea unor termeni şi a unor construcţii lingvistice de genul „decizia de astăzi a Tribunalului Bucureşti este una foarte tristă pentru democraţia românească”, „un nou dosar închis fără să fi fost instrumentate toate probele”, „nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic”, „o mare ruşine pentru justiţia din România”, „imaginea unei ţări abandonate, unde justiţia nu funcţionează, unde justiţia umblă cu capul spart” a fost depăşită orice limită admisibilă a libertăţii de exprimare, afirmaţiile menţionate în cuprinsul acestor poziţii având potenţial de a insufla ideea că o soluţie care nu răspunde aşteptărilor unui partid politic atacă democraţia.

De asemenea, se constată existenţa unor excese de discurs în legătură cu un alt proces penal, nefinalizat.

Secţia pentru judecători reiterează că statul democratic se fondează pe ordinea constituţională care exclude ingerinţa politică şi afectarea directă sau indirectă a independenţei judecătorilor chemaţi să aplice legea.

În acest context, Secţia constată că astfel de discursuri publice reprezintă un veritabil atac la adresa independenţei judecătorului şi, implicit, a puterii judecătoreşti în ansamblul său.

Fără a nega dreptul de a fi formulate critici legate de soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti, Secţia pentru judecători atrage atenţia asupra modului în care se realizează acest lucru, chiar înainte ca o hotărâre judecătorească să fie motivată, din perspectiva termenilor folosiţi şi a caracterului de ingerinţă politică manifestată în această situaţie.

Secția pentru judecători face, din nou, apel la decenţă şi moderaţie în exprimarea discursului public şi reaminteşte factorului politic că trebuie să dea dovadă de bună credinţă în dezbaterea publică, aliniindu-se standardelor europene în această materie.”

***

Marți, 2 februarie 2021, Tribunalul București a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală

Astfel, în baza art. 335 alin. 4 ind. 1 C. pr. pen., Tribunalul București a infirmat soluția de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr. 111/II-2/2020 din data de 04.08.2020 a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în dosar nr. 2122/D/P/2019.

:: Încheiere finală

***

Joi, 4 februarie 2021, Curtea de Apel București a pronunțat prima decizie definitivă în legătură cu evenimentele din 10 august 2018. Instanța a majorat pedepsele date în primă instanță în cazul a șapte bărbați cercetați pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj.

Doi dintre ei au fost condamnați la 2 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 2 ani și 9 luni de închisoare, urmând să execute pedepsele aplicate în regim privativ de libertate.

Rechizitoriul a fost întocmit în cauză de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

:: Minuta

***

Luni, 10 august 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, potrivit portal.just.ro.

Astfel, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, dispuse prin ordonanţa nr. 111/II-2/2020 din 04.08.2020 a procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în favoarea Tribunalului Bucureşti – judecător de cameră preliminară.

***

Marți, 4 august 2020, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ), asociație profesională a procurorilor, militând constant pentru  o justiție independentă și eficientă, ca o componentă esențială a statului de drept, având în vedere comunicatul de presa din 04.08.2020 al DIICOT, a dat publicității următoarele, potrivit unui comunicat semnat de procuror Sorin Lia, co-președinte, şi procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte:

Conform comunicatului DIICOT, ordonanța procurorului-șef al DIICOT prin care s-a dispus infirmarea parțială a soluției de clasare date în dosarul numărul 2122/D/P/2019, cunoscut sub numele „10 August”, „a fost înaintată Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București în vederea confirmării, potrivit disp. art. 335 alin. 4 C.P.P.”

Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București nu este competent să redeschidă urmărirea penală pentru că, potrivit art. 54 C.P.P., competența sa este legată de competența instanței la care funcționează, or, în nicio situație, Curtea de Apel București nu ar putea fi competentă să judece infracțiunile care fac obiectul redeschiderii urmăririi penale.

Astfel, ținând cont că în comunicatul DIICOT nu se precizează dacă redeschiderea urmăririi penale se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN, cercetate in rem sau pentru care s-au formulat cel puțin plângeri sau denunțuri, rezultă că sunt posibile două situații:

1. Redeschiderea urmăririi penale se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 40 alin. (1) C.P.P. , Înalta Curte de Casație și Justiție.

2. Redeschiderea urmăririi penale nu se referă și la presupuse fapte ale ministrului DAN CARMEN – situație în care instanța competentă este, potrivit art. 44 alin. (1), (3) (4) și (5) C.P.P., Tribunalul București, ca instanță civilă competentă teritorial egală în grad cu instanța militară care ar fi fost competentă să judece făptuitorii militari, dacă în cauză nu ar fi fost cercetați și făptuitori civili. Pentru a se ajunge la această concluzie s-a ținut cont de următoarele:

– instanța competentă material să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT atunci când sunt săvârșite doar de civili este judecătoria, conform art. 35 C.P.P. întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;

– făptuitorii civili nu exercitau funcții care să atragă competența după calitatea persoanei a vreunei instanțe superioare în grad judecătoriei;

– instanța competentă să judece infracțiunile enumerate în comunicatul DIICOT săvârșite de militari până la gradul de colonel inclusiv (cum este cazul în cauza „10 August”) este tribunalul militar, potrivit art. 37 alin. (1) C.P.P., întrucât aceste infracțiuni nu sunt date în competența altor instanțe;

– tribunalul militar este mai înalt în grad decât judecătoria;

– instanța civilă egală în grad cu tribunalul militar este tribunalul;

– tribunalul competent teritorial este Tribunalul București.

În aceste condiții, singurele explicații posibile pentru înaintarea dosarului către Curtea de Apel București sunt:

1. Incompetența profesională a procurorului-sef al DIICOT, Hosu Georgiana, cu privire la care Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a atras atenția în repetate rânduri Consiliului Superior al Magistraturii, Președintelui României și ministrului Justiției, cu referiri atât la dosarele „Caracal” și „10 August”, cât la rezultatele dezastruoase ale DIICOT în sfera combaterii traficului de persoane.

2. Intenția de tergiversare a cauzei, prin „plimbarea” dosarului de la o instanță la alta, prin declinări și eventual conflicte de competență, în scopul întârzierii tragerii la răspundere a vinovaților sau chiar al intervenției prescripției până la soluționarea definitivă a cauzei.

3. Intenția de „omorâre” a dosarului, prin redeschiderea urmăririi penale de către o instanță necompetentă, aspect care ar putea fi invocat de oricare dintre persoanele care ar fi, într-un final, trimise, eventual, în judecată, ca urmare a redeschiderii urmăririi penale, cu consecința anulării tuturor actelor de urmărire penală ulterioare redeschiderii. În acest sens, este izbitoare asemănarea cu situația din dosarul „Romgaz”, în care ÎCCJ a anulat probele autorizate de o instanță necompetentă și strânse de DIICOT sub conducerea actualei condamnate Bica Alina, ajutată de actuala șefă a direcției, Hosu Georgiana.

Apreciem că indiferent dacă este vorba de incompetență profesională sau de un mod de operare intenționat, este inacceptabil ca la nivelul conducerii „Parchetului Anti-Mafia” să se se emită acte cu nesocotirea flagrantă a normelor de competență a instanțelor judecătorești a căror încălcare este sancționată cu nulitatea și este deosebit de grav că un astfel de act a fost emis, potrivit comunicatului DIICOT, în dosarul cu cel mai mare impact social din ultimii 20 de ani.

Pentru aceste motive, facem apel, încă o dată, la ministrul Justiției, să dea dovada că este un profesionist al dreptului care înțelege implicațiile juridice ale aspectelor semnalate și să declanșeze imediat procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DIICOT.

***

Marți, 4 august 2020, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus următoarele, potrivit unui comunicat:

1. Admiterea plângerilor formulate de către petenți împotriva Ordonanței din data de 26.06.2020, emisă în dosarul cu nr. 2122/D/P/2019.
2. Infirmarea în parte a Ordonanței din data de 26.06.2020 emisă în dosarul numărul 2122/D/P/2019 cu privire la dispozițiile de:
– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior C.L.V., comisar şef de poliţie C.M.D., colonel C.G.S. și colonel S.I.C. a infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. 3 raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prevăzută art. 52 alin. 3 raportat la art. 323 Cod penal;
– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art. 48 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
– clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzute de art. 269 cod penal, fals intelectual, prevăzut de art. 321 Cod penal și uz de fals prevăzut de art. 323 Cod penal.

3. Redeschiderea urmăririi penale
– sub aspectul săvârșirii de către maior C.L.V., comisar şef de poliţie C.M.D., colonel C.G.S. și colonel S.I.C. a infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
– sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prevăzute de art. 52 alin. 3 raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prevăzută la art. 52 alin. 3 raportat la art. 323 Cod penal;
– sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzute de art. 48 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;
– sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzute de art. 269 cod penal, fals intelectual, prevăzut de art. 321 Cod penal și uz de fals prevăzut de art. 323 Cod penal.

4. Menținerea soluției de clasare dispusă în cauză cu privire la celelalte fapte.

Ordonanța a fost înaintată Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București în vederea confirmării, potrivit dispozițiilor art. 335 alin. 4 C.P.P., urmând ca după rămânerea definitivă, dosarul să fie declinat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare.

***

Vineri, 24 iulie 2020, Gabriela Scutea, Procurorul General al României, s-a întâlnit cu delegația unor grupuri civice, întâlnirea având ca obiect ordonanța de clasare adoptată de DIICOT în ”Dosarul 10 august 2018″, potrivit unui comunicat.

Reprezentantul Declic a înmânat o petiție prin care solicită infirmarea din oficiu a ordonanței adoptate în Dosarul ”10 august 2018”, aceasta fiind semnată deja de un număr de peste 40.000 de persoane.

Participanții au expus comentarii cu privire la temeinicia ordonanței, indicându-se aspecte care, din lectura acesteia, ar rezulta că nu sunt clarificate și care reprezintă un interes major pentru societatea civilă.

Totodată, procurorul general a indicat procedurile legale pentru contestarea ordonanței, susținerea pentru continuarea cercetărilor în dosarul disjuns în favoarea Secției parchetelor militare din cadrul PÎCCJ într-o manieră accelerată (independent de verificările care vor fi făcute asupra ordonanței adoptate de DIICOT), precum și faptul că toate persoanele interesate pot utiliza căile procedurale pe care le au la dispoziție. De asemenea, procurorul general a reliefat faptul că perspectivele care pot fi expuse de către persoanele interesate vor fi analizate de către procurorii competenți, procedura plângerii presupunând examinarea probatoriului administrat și a relevanței lui prin raportare la criticile formulate.

În final procurorul general a arătat că va analiza și califica petiția depusă și va dispune măsurile de soluționare prin raportare la normele incidente.

***

Miercuri, 15 iulie 2020, Gabriela Scutea, Procurorul General al României, a comunicat faptul că dosarul cunoscut sub denumirea „10 august 2018” se derulează în continuare pentru stabilirea adevărului, pentru elucidarea acuzaţiilor şi a sesizării din oficiu privind agresiunea asupra cetăţenilor care au participat la protest, potrivit unui comunicat.

De asemenea, a subliniat următoarele:

1. Reprezentanții Jandarmeriei au sesizat DIICOT în anul 2018 referitor la acţiunea protestatarilor, susceptibil a fi încadrată ca „acțiuni împotriva ordinii constituționale”, prev. de art. 397 C.pen.

2. Această încadrare atrage competenţa exclusivă a DIICOT, iar cercetarea faptelor împreună cu cele de abuz în serviciu și purtare abuzivă comise de personalul MAI, inclusiv cu funcții de conducere, a fost o opţiune a procurorilor militari care au dispus declinarea către DIICOT, iar DIICOT și-a asumat cercetarea faptelor împreună.

3. În acest context procedural, adoptarea soluţiei inclusiv pentru infracţiunile de abuz în serviciu și purtare abuzivă era posibilă și legală.

4. Ordonanţa emisă structurează două planuri: cel al subiectului pasiv, colectiv, reprezentat de mulțimea protestatarilor ca întreg, celălalt fiind al subiecţilor individuali, agresaţi în special după ora 23.00, în momentul în care a fost dispersată mulțimea de oameni din Piaţa Victoriei.

Ordonanţa DIICOT are 235 pagini și, din parcurgerea ei sumară anterior acestei declarații, rezultă că procurorii au examinat intervenția în forță în anumite zone din piață, au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manifestanților și au delimitat unele acte care reflectă lipsuri ale organizării Jandarmeriei, în contextul misiunii de ordine publică din Piața Victoriei, ca elemente contextuale și nu elemente de abuz în serviciu. Aici se înscrie critica publică privind inscripționarea sau neinscripționarea corespunzătoare a căștilor purtate de jandarmi și imposibilitatea, în acest context, de a efectua o identificare corespunzătoare, pe momente de intervenție, a persoanelor care au exercitat agresiuni asupra protestatarilor.

Analiza faptelor efectuată în ordonanță are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică, are deschis accesul la studiul dosarului de către persoane interesate și, în context foarte larg, posibilitatea examinării oricăror împrejurări noi care pot să determine redeschiderea cercetărilor.

Personal îmi asum transparenţa şi comunicarea neechivocă, pentru reflectarea misiunii Ministerului Public, în particular în dosare în care interesul general al societăţii nu poate fi pus în discuţie.

Înțeleg emoția publică suscitată de acest dosar. Procurorii au obligația ca întotdeauna să administreze probele în mod imparțial și în mod complet. Rolul nostru este să administrăm probele conform legii în sensul acuzării și în sensul respectării prezumției de nevinovăție. De aceea toate actele din acest dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic în această obligație legală a procurorilor-șefi.

***

Miercuri, 15 iulie 2020, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus următoarele, potrivit unui comunicat:

1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;
2. Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 18:00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior C.L.V., comisar şef de poliţie C.M.D., colonel C.G.S. și colonel S.I.C. a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
4. În vederea aprecierii incidenței în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispozițiilor art. 335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la lovire sau alte violențe prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal cu referire la art. 193 Cod penal, un exemplar al ordonanței a fost comunicat prim-procurorului acestei unități de parchet.

 
Secţiuni: Comunicate parchete, Content, Drept penal | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD