Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Drept penal Jurisprudență Curți de Apel Note de studiu Procedură penală RNSJ SELECTED

Curtea de Apel Oradea. Restrângerea dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale este disproporționată

21 martie 2022 | Răzvan DOSEANU
Răzvan Doseanu

Răzvan Doseanu

Curtea de Apel Oradea a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii apreciind că ”restrângerea dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale este disproporționată față de scopul urmărit prin instituirea măsurii procesuale, după trecerea unei perioade de aproximativ 6 ani și 8 luni în condițiile reținerii unei inerții în desfășurarea urmăririi penale pe parcursul mai multor ani și a trecerii a peste un an de la momentul sesizării instanței, existând riscul transformării măsurii asiguratorii într-o veritabilă sancțiune prin efectele sale severe asupra patrimoniului inculpatului și durata excesivă”.

Dintre considerentele importante ale acestei hotărâri se impun a fi reținute următoarele:

– Curtea consideră că dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie care instituie obligativitatea luării măsurii asiguratorii trebuie interpretate în sensul că la momentul instituirii măsurii organul judiciare este scutit de evaluarea oportunității luării acestei măsuri procesuale care are ca efecte indisponibilizarea bunului. Caracterul obligatoriu al luării măsurii asiguratorii nu este incompatibil cu posibilitatea ridicării măsurii asiguratorii cu ocazia verificării periodice a acestei măsuri dacă organul judiciar apreciază că măsura procesuală nu mai satisface testul proporţionalităţii.

– În consecinţă, Curtea apreciază că restrângerea dreptului inculpatului de a se folosi de bunurile sale este disproporționată faţă de scopul urmărit prin instituirea măsurii procesuale, după trecerea unei perioade de aproximativ 6 ani şi 8 luni în condiţiile reţinerii unei inerţii în desfășurarea urmăririi penale pe parcursul mai multor ani şi a trecerii a peste un an de la momentul sesizării instanţei, existând riscul transformării măsurii asiguratorii într-o veritabilă

– Având în vedere că legea nu instituie o durată maximă a măsurii asiguratorii, rațiunea acestei completări legislative, pe de o parte, evidențiază faptul că măsurile asigurătorii au la bază ideea de risc, care se poate modifica odată cu trecere timpului în cursul procesului penal, iar, pe de altă parte, impune organelor judiciare prin instituirea acestei obligaţii procedurale compensatoare să efectueze periodic o analiză concretă a testului de proporționalitate consacrat de jurisprudența Curţii Europene a drepturilor Omului în cauzele Wellane Ltd. contra României, Credit Europe Leasing IFN SA. contra României, Forminster Entreprises Limited contra Republici Cehe şi Benet Praha SPOL S.R.O. contra Republicii Cehe (CtEDO, cauza Wellane Ltd. contra României, hotărârea din 12 octombrie 2021, CtEDO, cauza Credit Europe Leasing IFN SA contra României, hotărârea din 20 iulie 2020, CtEDO, cauza Forminster Entreprises Limited c. Republici Cehe, hotărârea din 9 ianuarie 2009, parag. 76-78, CtEDO, cauza Benet Praha SPOL S.R.O. c. Republicii Cehe, hotărârea din 28 septembrie 2010, parag. 103) în scopul asigurării unei protecții mai eficiente a dreptului de proprietate.

– Curtea consideră că ridicarea măsurii asigurătorii este posibilă şi atunci când durata efectivă a acesteia este disproporționat de mare în raport de durata procedurii (având în vedere inclusiv natura şi complexitatea cauzei şi activitatea organelor judiciare), caz în care restrângerea exercițiului dreptului de proprietate excedează efectelor naturale ale măsurii asiguratorii faţă de scopurile avute în vedere la instituirea acesteia, de interesele generale ale societății şi ale persoanei ale cărei bunuri fac obiectul măsurii procesuale.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

– Curtea consideră că, în lipsa dispozițiilor tranzitorii, în cauzele în care măsura asiguratorie fusese instituită în urmă cu mai mult de un an la data intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021, verificarea legalității şi temeiniciei acesteia în temeiul art. 2502 Cod procedură penală trebuie efectuată la primul termen acordat în cadrul soluționării dosarului (fie în faza de cameră preliminară, fie în cea de judecată), neputându-se opina în lipsa unei dispoziții explicite în cadrul Legii nr. 6/2021 că principiul aplicării imediate a legii de procedură face ca termenul de un an să înceapă să curgă de la data intrării în vigoare a legii.

– Carențele în reglementarea instituției se reflectă şi la nivelul identificării sancţiunii neverificării din oficiu a măsurilor asiguratorii. Astfel, Curtea opinează că în absenţa unei dispoziţii explicite în materia măsurilor asiguratorii, care nu sunt luate pentru un anumit termen, nu poate fi incidentă sancțiunea încetării de drept în condiţiile art. 268 alin. (2) Cod procedură penală, prin încălcarea obligației instanţei de judecată de a proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii procesuale. Curtea consideră că încetarea măsurii asiguratorii trebuie prevăzută explicit de lege, astfel cum legiuitorul a procedat în ipoteza reglementată de art. 397 alin. (5) Cod procedură penală potrivit căruia măsurile asigurătorii încetează de drept în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii prin care acţiunea civilă a fost lăsată nesoluţionată în temeiul art. 25 alin. (5) Cod procedură penală iar persoana vătămată nu a introdus acţiune la instanţa civilă.

– În plus, Curtea nu reţine vreun argument pentru care această carenţă legislativă să poată fi complinită printr-o interpretare prin analogie a normelor procesual penale din materia măsurilor preventive, faţă de logica diferită a măsurilor procesuale în cauză şi de condiţiile specifice în care aceste măsuri pot fi luate, menținute sau ridicate.

– În aceste condiţii, Curtea apreciază că în absenţa unei intervenţii legislative nu poate fi sancţionată cu încetarea de drept neefectuarea verificării din oficiu legalităţii şi temeiniciei măsurii asiguratorii a cărei durată era mai mare de un an la primul termen de judecată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021. Pasivitatea organelor judiciare poate fi compensată prin formularea de către partea ori persoana interesată a unei cereri de ridicare a măsurii asiguratorii prin care să se conteste legalitatea şi temeinicia măsurii procesuale. Curtea subliniază că art. 2502 Cod procedură penală nu poate constitui temeiul de ridicare a măsurii asiguratorii şi nici unica procedură în cadrul căreia această măsură poate fi ridicată, dispoziția procedurală instituind doar o obligaţie procedurală pozitivă a organelor judiciare de a verifica din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii asiguratorii. (Hotărârea nr. 15/2022 din 8 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, cod RJ 592929754)

Avocat Răzvan Doseanu, Doseanu & Asociații

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale