Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept civil, Drept maritim, Opinii, Proiecte legislative, SELECTED
 1 comentariu

Probleme actuale în reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră

22 iunie 2023 | István VALDMAN
István Valdman

István Valdman

În prezenta analiză propunem să pornim de la principiul restituirii în natură a proprietăților forestiere confiscate de regimul comunist, în ipoteza în care vechiul amplasament este ocupat și nu există șanse reale de a se constata nulitatea actelor de reconstituire în privința vechilor amplasamente.

Asemenea situații se pot observa mai ales în condițiile în care municipiilor, orașelor și comunelor li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră în baza L. nr. 1/2000, însă punerea în posesie nu s-a făcut pe vechiului amplasament, drept pentru care persoanele fizice sau juridice de drept privat îndreptățite care au solicitat în baza L. nr. 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră nu li se mai poate face reconstituirea pe vechiul amplasament, urmând a se stabili alt amplasament echivalent.

Aceste aspecte au fost luate în considerare cu ocazia adoptării Legii nr. 165/2013, însă aplicarea prevederilor legale în majoritatea cazurilor este deficitară.

Ne limităm la cazul fericit în care – de obicei în urma unor litigii îndelungate cu Comisiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – s-a stabilit de comun acord cu persoanele îndreptățite alte amplasamente echivalente acceptate în locul celor vechi ocupate, pe care se va face punere în posesie.

Prin Decizia nr. 395/2017, Curtea Constituţională a statuat că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în măsura in care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condiţiile legii.

Astfel, în condițiile Circularei ANRP nr. 9101/SG/01.07.2021, Comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor trebuie să înainteze către ANRP o documentație în vederea inițierii unei Hotărâri de Guvern privind scoaterea din domeniul public al terenului.

Arbitraj comercial

Interviuri JURIDICE.ro

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Așa cum rezultă din Circulara ANRP mai sus – menționată, legislaţia în vigoare în materia fondului funciar nu cuprinde prevederi referitoare la documentația ce trebuie întocmită pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor forestiere, întrucât până la apariţia Deciziei Curţii Constituţionale nr. 395/13.06.2017 retrocedarea terenurilor forestiere s-a făcut în baza legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005), prin hotărări ale comisiilor judeţene de fond funciar, pe suprafeţe – puse la dispoziţie dc către unităţile şi subunităţile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, precum şi ale celorlalți deţinători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de către proprietari sau de moştenitorii acestora.

În prezent, singurele dispoziţii legale care stabilesc documentația necesară pentru trecerea terenurilor (agricole !) din proprietatea statului la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate sunt cuprinse la art. 13-16 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013.

După apariţia Deciziei Curţii Constituţionale nr. 395/13.06.2017 nu au intervenit modificări legislative care să reglementeze procedura şi documentaţia necesară schimbării regimului juridic al terenurilor forestiere aflate în proprietatea statului.

În aceste condiţii şi având în vedere că este vorba de terenuri aflate în domeniul public al statului, ANRP a stabilit prin circulara mai sus-menționată că documentația pentru elaborarea proiectelor de Hotărâri de Guvern pentru scoaterea terenurilor din domeniul public al statului trebuie să cuprindă:

– cerere din partea comisiei judeţene de fond funciar pentru demararea procedurii legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenului cu vegetație forestieră, aflat în proprietatea publică a statului, şi trecerii acestuia, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectat restituirii în natură,

– hotărârea comisiei județene de fond funciar pentru validarea dreptului de proprietate asupra terenului forestier,

– anexa unde a fost înscrisă suprafaţa de teren forestier care urmează a fi reconstituită în natură, întocmită conform Regulamentului aprobat prin Hotărărea Guvernului nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

– documentul privind delimitarea suprafeței de teren forestier care face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate,

– extras de pe cartea funciară unde este întabulată suprafața pentru care se solicită schimbarea regimului juridic sau referatul privind admiterea cererii de înregistrare provizorie a terenului cu vegetație forestieră în evidența OCPI care să cuprindă numărul cadastral atribuit,

– anexa întocmită potrivit prev. Ordinului nr. 1718 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, emis de Ministerul Finanțelor Publice, care să cuprindă: administratorul terenului cu vegetație forestieră și codul unic de identificare al acestuia (CUI), numărul de identificare MFP al terenului cu vegetație forestieră, codul de clasificație și elementele cadru de descriere tehnică conform anexei la Ordinul 1718/2011, valoarea de inventar a terenului cu vegetație forestieră,

– hotărârile judecătorești prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră solicitate în vederea finalizării procesului de reconstituire, dacă este cazul,

– rapoarte de expertiză tehnică întocmite pentru suprafețele mai sus – menționate, dacă există,

– adresă din partea comisiei locale de fond funciar care a soluționat cererea de reconstituire din care să reiasă:

– demersurile făcute către administratorul terenului forestier pentru a stabili dacă reconstituirea este posibilă pe vechiul amplasament şi, în caz contrar, pentru identificarea altui amplasament,

– suprafața de teren forestier inventariată pe raza unităţii administrativ teritoriale, conform Legii nr. 165/2013,

– calitatea de fost proprietar deposedat sau de moștenitor a persoanei beneficiare înscrise în anexa privind restituirea terenului forestier întocmită conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 890/2005,

– adresă din partea administratorului terenului forestier care să cuprindă punctul de vedere al acestuia asupra necesității schimbării regimului juridic al terenului cu vegetație forestieră, în condițiile legii, și trecerii terenului din domeniul public al statului în domeniul privat al statului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.

Apreciem că întocmirea acestei documentații cade în sarcina Comisiilor Județene, cu atât mai mult cât reprezentantul RNP Romsilva – Direcția Silvică județeană este membru în Comisia Județeană, putându-i-se solicita să elaboreze și să depună documentația necesară mai sus – amintită, în părțile care sunt de competența RNP Romsilva, Comisiile Județene au obligația de îndrumare și control (art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005) asupra Comisiilor Locale, de la care astfel pot fi solicitate documentele necesare în lumina celor de mai sus.

După cum rezultă din Circulara ANRP mai sus – amintită, Comisia Județeană este obligată să obțină documentele necesare de la Comisia Locală, Direcția Silvică și eventual de la alte instituții în vederea realizării complete a documentației necesare sesizării A.N.R.P. care la rândul său va trebui să solicite să se emită o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea terenului din domeniul public al statului, pentru ca ulterior terenul să poată fi pusă la dispoziția Comisiei Locale de către RNP Romsilva, în vederea punerii în posesie și eliberarea titlului de proprietate.

Demararea procedurii legale privind trecerea terenului respectiv din domeniul public al statului în domeniul privat al statului se realizează astfel la propunerea Comisiei judeţene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată a terenurilor, iar iniţierea demersurilor în vederea emiterii unei Hotărâri de Guvern, revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăților.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile:

– art. 5 și 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005,

– prevederile legale ale art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „La propunerea comisiei judeţene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, Agenţia Domeniilor Statului și Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, trecerii acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură”.

– dispoziţiile art. 361 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care stabilesc că „(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel”,

– Decizia nr. 395/2017, prin care Curtea Constituţională a decis că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în măsura in care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condiţiile legii,

cade în sarcina Comisiei Județene să întreprindă demersuri pentru ca persoanele îndreptățite să fie puse cât mai curând în posesie și a se înceta astfel încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la drepturile fundamentale reglementate de art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, dar și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Necesitatea întreprinderii unor asemenea demersuri rezultă și din prevederile art. 1481 al (1) C. civ. ”în cazul obligaţiei de rezultat, debitorul este ţinut să procure creditorului rezultatul promis”, art. 1516: al. (1) C. civ. ”creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei”, art. 361 al. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ” trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Conform adresei nr. 2390/04.04.2023 a ANRP, potrivit legislaţiei în vigoare la momentul actual, emiterea unei hotărâri de guvern de trecere a terenului din proprietatea publică în cea privata a statului nu se poate realiza, în contextul în care Legea nr. 46/2008 – Codul silvic nu reglementează categoria de fond forestier – proprietate privată a statului şi nici administratorul acesteia, fiind nevoie de o modificare legislativă în acest sens.

În vederea încercării deblocării situației reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră este necesară deci o modificare legislativă.

Un astfel de demers a fost inițiat de un grup de senatori la 06.06.2023, fiind înregistrat la Senatul României cu nr. B376/2023.

În esență, se propune modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Prin art. I se propune ca Legea fondului funciar nr. 18/1991 să se modifice și să se completez după cum urmează:

Art. 5. (1) Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, rețele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră care au aparținut Statului Roman înainte de anul 1945, ori care au intrat în proprietatea publică a acestuia după anul 1990 prin acte translative de proprietate autentice, respectiv expropriere pentru cauză de utilitate publică, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

Prin art. II se propune ca art. 11 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic să se modifice și să se completeze după cum urmează:

După alin. (1), se introduc 3 noi aliniate cu următorul conţinut:

Alin. (2) Fondul forestier, proprietate publică a statului se compune din terenurile forestiere ce au aparţinut în proprietate publică Statului român anterior anului 1945, ori care au intrat în proprietatea publică a acestuia după anul 1990 prin acte translative de proprietate autentice, respectiv expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Alin. (3) Terenurilor forestiere preluate de la persoane fizice sau juridice prin măsuri abuzive în perioada 06.03.1945 — 22.12.1989, care în prezent sunt în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor — Romsilva, aparţin domeniului privat al statului şi sunt la dispoziţia comisiilor judeţene/municipale/orăsenesti/comunale, constituite în temeiul Legii nr. 18 din 19 februarie 1991 a fondului funciar republicată şi actualizată, în scopul retrocedării către persoanele îndreptăţite, potrivit legii.

Alin. (4) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor modificări legislative are obligaţia actualizării şi întocmirii unor noi amenajamente silvice în care să fie evidenţiată proprietatea publică, respectiv proprietatea privată a statului, potrivit principiului mai sus-enunţat, procedând la înscrierea, respectiv rectificarea acesteia, în cartea funciară.

Prin art. III se propune ca Ordonanța de urgentă nr. 57/2019 privind Codul administrativ să se modifice și să se completeze după cum urmează:

La art. 361 după alin. (1), se introduce un aliniat nou (1)^1 cu următorul conţinut:

(1)^1 Prin derogare de la prevederile alin. 1, terenurile cu vegetaţie forestieră preluate de la persoane fizice sau juridice prin măsuri abuzive în perioada 06.03.1945 — 22.12.1989, care în prezent sunt în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor — Romsilva ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale în materia fondului funciar, se consideră trecute de drept în proprietatea privată a statului şi la dispoziţia comisiilor de fond funciar în temeiul prezentei legi, orice dispoziţii contrare din alte acte normative fiind implicit abrogate

Anexa 2, pct. 4, din OUG .nr. 57/2019, Codul Administrativ, referitoare la unele bunuri care aparţin domeniului public al statului se modifică şi va avea următorul conţinut:

4. terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de producţie ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pârâielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată;

Față de aceste propuneri, văzând cele semnalate de ANRP conform adresei nr. 2390/04.04.2023 în privința nereglementării actuale a categoria de fond forestier – proprietate privată a statului şi nici administratorul acesteia, ceea ce face imposibilă emiterea unei hotărâri de guvern de trecere a terenului din proprietatea publică în cea privata a statului, apreciem că proiectul legislativ nu îndeplinește exigențele necesare deblocării procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate privată.

Astfel, în primul rând, propunerea de modificare a prevederilor art. 5 al. (1) din L. nr. 18/1991 vizând precizarea terenurilor cu destinaţie forestieră care aparțin domeniului public al statului nu ține cont de prevederile art. 1 al. (1) din L. nr. 46/2008 – Codul Silvic, în care se specifică faptul că totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pârâielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional.

Astfel, e evident că toate pădurile cuprinse în amenajamente silvice la 01.01.1990 erau păduri proprietate publică a statului, indiferent de faptul că au aparținut sau nu Statului Român înainte de anul 1945.

În ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate, nu au relevanță terenurile care au intrat în proprietatea publică a statului după anul 1990 prin acte translative de proprietate autentice.

Pentru aceste motive apreciem că soluția preconizată nu corespunde scopului deblocării reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

În al doilea rând, propunerile de introducere a unor noi liniate la art. 11 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic nu țin cont de o serie de reglementări.

Fondul forestier, proprietate publică a statului se compune actualmente nu numai din terenurile forestiere ce au aparţinut în proprietate publică Statului român anterior anului 1945, ori care au intrat în proprietatea publică a acestuia după anul 1990 prin acte translative de proprietate autentice, respectiv expropriere pentru cauză de utilitate publică, ci și din terenurile preluate ca efect al naționalizării tuturor pădurilor ca efect al Constituției din 1948 de la proprietarii privați, persoane fizice sau juridice, astfel modificarea preconizată e contrară realității juridice.

Faptul că se dorește a declara terenurile forestiere preluate de la persoane fizice sau juridice prin măsuri abuzive în perioada 06.03.1945 — 22.12.1989, care în prezent sunt în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor — Romsilva, ca aparţinând domeniului privat al statului este paralizată de legislația actuală care declară aceste terenuri ca fiind proprietatea publică a statului.

Terenurile forestiere nu pot fi declarate că s-ar afla automat la dispoziţia comisiilor judeţene/municipale/orăsenesti/comunale, constituite în temeiul Legii nr. 18 din 19 februarie 1991 a fondului funciar republicată şi actualizată, în scopul retrocedării către persoanele îndreptăţite, deoarece legislația în vigoare prevede că doar după validarea propunerilor de reconstituire în comisiile județene ocoalele silvice pun la dispoziția comisiilor locale terenurile în vederea efectuării punerii în posesie.

Propunerea ca Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva să efectueze în termen de un an de la intrarea în vigoare a modificărilor legislative preconizate actualizări și întocmiri de noi amenajamente silvice în care să fie evidenţiată proprietatea publică, respectiv proprietatea privată a statului, procedând la înscrierea, respectiv rectificarea acesteia, în cartea funciară, în opinia noastră este irealizabilă, de vreme ce amenajamentele silvice în vigoare nu pot fi modificate într-un an la nivel național, pentru că lipsește interesul, mijloacele materiale și umane, pe de o parte, pe de altă parte acestea nu se întocmesc de RNP Romsilva, ci de persoane autorizate în aces sens; stabilirea la nivel național a terenurilor forestiere care au constituit obiectul proprietății private înainte de preluarea acestora de către stat după 1948 presupune de asemenea mijloace materiale și umane exorbitante; în privința suprafețelor deja reconstituite persoanelor îndreptățite această identificare nu mai are utilitate; există posibilitatea ca termenul de finalizare a unei asemenea identificări să fie de mai mulți ani, timp în care reconstituirea dreptului de proprietate privată să fie în continuare blocat; obligativitatea înscrierii în cartea funciară a proprietății publice a statului asupra terenurilor cu vegetație forestieră ar fi o măsură necesară, însă presupune un volum de muncă al cărui preț și durată nici măcar nu pot fi realistic preconizate.

În al treilea rând, propunerea de introduce a unui aliniat nou după al. 1 al art. 361 din Codul administrativ, pe lângă faptul că e în contradicție ireconciliabilă cu necesitatea adoptării unei hotărâri de guvern pentru trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al statului, nu rezolvă problema trecerii terenului stabilit ca nou amplasament, fost teren al statului chiar și înainte de 06.03.1945, în domeniul privat al statului, pentru a putea fi pus la dispoziția comisiilor locale în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite.

Astfel, pentru deblocarea reconstituirii dreptului de proprietate privată, astfel cum a sesizat ANRP, cadrul legislativ existent este insuficient doar în privința prev. art. 11 al. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, de vreme ce – astfel cum a sesizat ANRP – codul silvic nu reglementează categoria de fond forestier – proprietate privată a statului şi nici administratorul acesteia.

Față de forma actuală a prev. art. 11 al. 1 din L. nr. 46/2008, cităm:

”Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.”, o simplă modificare a acestui text de lege care să cuprindă și proprietatea privată a statului în privința fondului forestier, care de asemenea se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva ar fi suficientă pentru atingerea scopului dorit.

Amintim aici că CEDO a pronunţat în data de 08.11.2022 hotărârea în cauza Văleanu şi alţii c. României. Curtea a considerat că, deși a confirmat validitatea Legii nr. 165/2013 prin hotărârea pronunțată în cauza Preda și alții c. României, mecanismul de restituire a bunurilor preluate abuziv pus în aplicare de statul român este totuși insuficient de operațional și de omogen, astfel încât a impus o sarcină individuală excesivă asupra persoanelor îndreptățite.

Este de notorietate că tergiversarea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin depășirea oricăror termene rezonabile sunt de natură a încălca drepturile persoanelor îndreptățite, iar durata procedurilor include incontestabil și procedurile administrative.

Legea nr. 165/2013 consacră totuși principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist de către stat.

În aceste condiții, în opinia noastră, adoptarea modificărilor legislative necesare demarării procedurilor de scoate a terenurilor forestiere din domeniul public al statului urmează a fi prioritare și urgente.

Avocat István Valdman

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Probleme actuale în reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetație forestieră”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Antoanela COSTEA spune:

    Pentru a putea formula soluții legislative adecvate trebuie reținute și concluziile analizelor avansate de diferite instituții asupra deficiențelor înregistrate de-a lungul timpului în procesul de (re)constituire a dreptului de proprietate privată.

    Astfel, Curtea de Conturi în Raportul de Audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” reține printre altele faptul că:
    „Judecând după mărimea acestor solicitări, ar însemna că statul nu va mai rămâne nici cu suprafața de pădure deţinută în proprietate în anul 1948, cu toate că, presupunând că reconstituirea s-ar face în condiţiile legii, această proprietate ar trebui să fie cu mult mai mare cel puţin din următoarele motive:
    – legea limita categoriile de persoane îndreptăţite la reconstituire;
    – reconstituirea dreptului de proprietate persoanelor îndreptăţite se face la cerere, ceea ce înseamnă şi acceptarea moştenirii, ori unele persoane nu au formulat astfel de cereri;
    – o serie de moşteniri au rămas inevitabil vacante;
    – nu toate pădurile au fost preluate abuziv; din datele existente în arhive rezultă, fără dubiu, că unele proprietăţi erau grevate de sarcini în favoarea statului român”
    și lista continuă: https://www.curteadeconturi.ro/uploads/7a26d218/06f47c12/085d643e/1d9e406b/d31585f7/78b43028/dfd61c4a/b26ef908/economie7.pdf

    Tot Curtea de Conturi în „Raportul de audit al performanței modului de administrare a fondului forestier național în perioada 2010 – 2013” identifică că:
    „Legile de retrocedare elaborate în trepte, confuze şi lipsite de viziune au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc., au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate şi au condus la o fragmentare a proprietăţii forestiere, cu mult mai mare decât înainte de naţionalizarea pădurilor. (…)
    Cauzele principale ale tăierilor ilegale, masive de arbori, până la finele anului 2004, pot fi considerate:
    – fragmentarea excesivă a proprietăţii forestiere;
    – inexistenţa regimului sancţionatoriu al delictelor silvice în primul deceniu de la începerea retrocedării terenurilor forestiere; (…)
    Legislaţia administrării şi controlului pădurii a fost decuplată de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale în pădurile particulare.”
    https://www.curteadeconturi.ro/uploads/2a32e71b/bba82d71/f25e1d61/c119634e/883389c0/3a79e9bf/848ef4d8/7e5ede62/Sinteza_FF.pdf

    Concluziile de mai sus au fost însușite și dezvoltate în rapoartele instituției Avocatului Poporului, dintre care, de dată mai recentă, sunt RAPORT SPECIAL PRIVIND PROTEJAREA ZONELOR FORESTIERE ALE ROMÂNIEI (2020) https://avp.ro/wp-content/uploads/2020/09/raport_special_2020_1-1.pdf
    și RAPORT SPECIAL PRIVIND RESPECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN PROCESUL DE RECONSTITUIRE/CONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ȘI FORESTIERE – 19 octombrie 2022 https://avp.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raport-special-proprietate.pdf

    Din cuprinsul Raportului de anul trecut, de larg interes sunt cel puțin următoarele:
    „Crearea acestei posibilități de reconstituire a terenurilor forestiere din cele care s-au aflat în proprietatea statului anterior anului 1948, surprinde cu atât mai mult cu cât pădurile sunt considerate un bun național.
    Astfel, evidențiem faptul că, în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea, din iunie 1992, de la Rio de Janeiro, s-a impus conceptul dezvoltării durabile, pădurile fiind percepute ca un bun al umanității.
    Pentru a se pune în practică principiile gestionării durabile, fiecare stat trebuie să aibă în vedere asigurarea echilibrului între interesul general al societății și interesul particular al proprietarului în legiferarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, acesta neputând fi un drept absolut, fapt ce presupune asumarea / preluarea de către stat a unor costuri, nu întotdeauna ușor de realizat, raportat la gradul de dezvoltare a societății și sustenabilității financiare.
    Aspecte similare au fost reținute și în rapoarte curții de conturi, menționate în prezentul raport.
    Or, într-o astfel de paradigmă, subliniem rolul statului de a prezerva fondul forestier național prin adoptarea unor măsuri legislative adecvate, coerente și susținute care să împiedice tentativele conjuncturale de spoliere a acestuia.”
    În finalul Raportului, Avocatul Poporului aduce o serie de propuneri de modificare / completare a cadrului legal incident, printre care modificarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în sensul eliminării sintagmei „chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948”.

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories