Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Covid-19 Legal React, Dreptul muncii, Opinii, SELECTED

Încetarea stării de alertă – impactul asupra relațiilor de muncă

15 martie 2022 | Roxana ABRAȘU, Daniel STĂNCESCU
Roxana Abrașu

Roxana Abrașu

Daniel Stăncescu

Daniel Stăncescu

După doi ani în care angajatorii și salariații au dus o luptă acerbă de adaptare a mediului de lucru la contextul pandemic nemaiîntâlnit, în care organizarea timpului de muncă a fost preponderent remote (în sectoarele care au permis această abordare), în care am asistat cu toții la reconfigurarea relației de muncă din toate punctele de vedere, primăvara lui 2022 a venit cu încetarea stării de alertă pe teritoriul României. Prin urmare, a fost înlăturat cadrul legal care permitea și facilita impunerea anumitor restricții și beneficii, inclusiv în sfera relației angajat-angajator.

Întrebarea firească care se naște într-o astfel de situație este: „and now, what?”. Aceasta și în contextul în care restricțiile pandemice nu mai pot fi impuse (de ex., triaj epidemiologic), iar angajatorii trebuie în continuare să asigure sănătatea și securitatea în mediul organizațional. Totodată, (re)nasc o serie de obligații care au fost “suspendate” pe perioada stării de alertă (de ex., negocierea contractului colectiv de muncă expirat). În același timp, salariații și-au făcut clare așteptările în ceea ce privește menținerea flexibilității și a beneficiilor la locul de muncă, deci o întoarcere la abordarea de acum doi ani este practic imposibilă.

Astfel, principalele arii în care statusul a fost schimbat ca urmare a ridicării stării de alertă și care trebuie să fie atent evaluate de toate părțile implicate sunt:

Contractele colective de muncă

În ceea ce privește negocierile colective, potrivit Legii nr. 55/2020, valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă s-a menținut pe durata stării de alertă și se prelungește pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia din urmă. Cu alte cuvinte, contractele colective de muncă a căror aplicabilitate ar fi expirat în perioada stării de alertă sunt în continuare în vigoare pentru 90 de zile începând cu data de 9 martie 2022 (prima zi în care starea de alertă nu a mai fost în vigoare în România).

JURIDICE by Night

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Cu toate că valabilitatea contractelor și acordurilor colective de muncă se prelungește automat pentru 90 de zile, este important de reținut că părțile au obligația inițierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă.

Triajul epidemiologic și purtarea măștii la locul de muncă

Tot din seria noutăților aduse de încetarea stării de alertă este și faptul că angajatorii nu mai au obligația de a efectua triajul epidemiologic la intrarea la locul de muncă și nici salariații nu mai au obligația principală corelativă de a purta masca de protecție sanitară.

Cu toate acestea, având în vedere că rata de infectare cu boala COVID-19 este încă una ridicată în România, generând în continuarea riscuri pentru angajatori în zona de sănătate și securitate în muncă, există încă o serie de companii care doresc să mențină în vigoare, cel puțin pentru o perioadă, obligativitatea salariaților de a purta masca de protecție. În acest sens, apreciem că o astfel de măsură ar putea fi posibil de implementat printr-o strânsă colaborare între factorii decisivi într-un astfel de context, anume responsabilii pe linie de sănătate și securitate în muncă și medicul de medicina muncii. O astfel de măsură poate fi menținută atât timp cât este stabilită ca fiind una esențială din perspectiva obligativității angajatorului de a asigura un mediu de lucru sănătos prin prioritizarea securității în muncă a salariaților. Rămâne astfel ca oportunitatea unei astfel de decizii să fie discutată și decisă la nivelul fiecărei companii, în funcție de principiile, situația concretă și impactul unei astfel de decizii la nivelul întregii organizației, având la baza o documentare solidă din perspectivă legală.

Telemunca

În ceea ce privește telemunca, menționăm că dispare obligația angajatorilor de a dispune desfășurarea activității salariaților în regim de telemuncă, acolo unde specificul activității o permite, pentru cel puțin 50% dintre salariați. Cu alte cuvinte, angajatorii sunt îndreptățiți să solicite prezența fizică la muncă a tuturor salariaților; cu toate acestea, desfășurarea activității în regim de telemuncă rămâne în continuare o posibilitate de luat în calcul (chiar și într-un regim hibrid, alternativ cu lucrul de la sediul societății), sub condiția de a avea încheiat în acest sens un act adițional de telemuncă cu fiecare salariat în parte, reglementând condițiile agreate de părți și luând în calcul conținutul minim legal impus de Legea nr. 81/2018, alături de condițiile și obligațiile aferente.

Măsuri de sprijin

Nu în ultimul rând, este important de analizat și ce măsuri de sprijin din partea statului rămân în vigoare și mai pot fi accesate de angajatori ca urmare a încetării stării de alertă.

Astfel, măsura de sprijin “Kurzarbeit”, ce implică posibilitatea reducerii de către angajator a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, va rămâne în vigoare pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării stării de alertă, deci până în 9 iunie 2022.

În același timp, inclusiv decontarea șomajului tehnic generat de efectele produse de pandemia de COVID-19 rămâne în vigoare, însă pentru o perioadă foarte limitată de timp (până la 31 martie 2022, cu mențiunea că foarte recent Guvernul României a transmis că această măsură nu va mai rămâne, totuși, în vigoare).

Pe lângă aceste două măsuri principale, există și o serie de alte măsuri, precum zilele libere plătite părinților pentru supravegherea copiilor, care, chiar dacă își continuă aplicabilitatea teoretică pentru o perioadă limitată de timp (în cazul de față, până la încetarea anului școlar), apreciem că nu își vor mai regăsi, în curentul context, și o aplicare practică.

Rămâne astfel de văzut care vor fi noile provocări pe care angajatorii le vor înfrunta în contextul unei noi “ere” pe piața muncii – era post-pandemică, dar și cum se vor adapta la noile realități existente.

Avocat Roxana Abrașu, Partener, Coordonator al practicii de Dreptul Muncii, NNDKP
Avocat Daniel Stăncescu, Asociat, practica de Dreptul Muncii, NNDKP

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories