Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Minută de practică neunitară. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate are calitate procesuală activă în litigiile promovate în numele și pentru membrii săi de sindicat, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea unor decizii de recalculare pensie?
03.08.2020 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Dreptul muncii, Procedură civilă, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Problema de drept: calitatea procesuală activă și calitatea de reprezentant convențional a Sindicatului Cadrelor Militare disponibilizate în litigiile de asigurări sociale.

Titlul problemei de drept:
Calitatea procesuală activă a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în litigiile de asigurări sociale, acțiunile fiind introduse în numele și pentru membrii săi de sindicat – pensionari și având ca obiect anularea deciziilor de recalculare pensie. Calitatea de reprezentant convențional a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în acest tip de litigii

Acte normative incidente: art. 3 și art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 20 alin. (2) Constituţia României, art. 2 din Convenţia O.I.M. nr. 87/1948, art. 5 din carta Socială Europeană

Problema de drept pusă în discuție o reprezintă calitatea procesuală a Sindicatului în cazul introducerii unei acțiuni, în numele și pentru membrii săi de sindicat, prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea unor decizii de recalculare pensie, emiterea de noi decizii de pensie și obligarea Casei de Pensii Sectoriale la plata diferențelor drepturilor de pensie.

Opinia formatorilor INM

Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 62/2011:
„(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă.”

Interpretarea în sensul unei aplicări restrictive a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 62/2011, privind constituirea unui sindicat și persoanele care pot fi membri de sindicat, în sensul că membru al organizației sindicale poate fi doar lucrătorul cu contract de muncă valabil încheiat, este contrară finalităţii dispoziţiilor art. 2 din Convenţia O.I.M. nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical21 care stipulează că: „lucrătorii şi cei ce angajează, fără nici o deosebire de nici un fel, au dreptul, fără autorizaţie prealabilă, să constituie organizațiile stabilite de ei înşişi, precum şi de a se afilia la aceste organizaţii, cu singura condiţie de a se conforma statutelor acestora” .

Or, în interpretarea şi aplicarea acestor dispoziții convenționale internaționale, Comitetul Libertăţii Sindicale, ca for internaţional specializat în aplicarea convențiilor în acest domeniu, a statuat că „ o prevedere ce lipseşte lucrătorii concediați de dreptul de a fimembru al organizaţiei sindicale este incompatibilă cu principiul libertății de asociere întrucât privează persoanele interesate de dreptul de a participa la organizație potrivit liberei lor voinţe” (Cazul 1865, paragraf 333). În acelaşi sens, Comitetul de Experţi privind aplicarea Convențiilor şi Recomandărilor din cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii notând că, în absenţa unui contract de muncă, lucrătorii pensionari, lucrătorii concediaţi sau fără loc de muncă nu intră sub incidenţa dispoziţiilor legale, a solicitat, prin intermediul

Observaţiilor directe, Guvernului României să clarifice dacă aceşti lucrători pot, în condiţiile stabilite de statutele sindicale și de lege, adera la uniunile sindicale sau păstra calitatea de membru sindical şi după încetarea raporturilor de muncă.

În același sens, Carta Socială Europeană stipulează prin dispozițiile art. 5 – ”Dreptul sindical”: În vederea garantării sau promovării libertății lucrătorilor şi patronilor de a constitui organizații locale, naționale sau internaționale pentru apărarea intereselor lor economice şi sociale şi de a adera la aceste organizații, părțile se angajează ca legislația națională să nu aducă atingere sau să fie aplicată de o manieră care să aducă atingere acestei libertăți. În aplicarea art. 5, Comitetul European al Drepturilor Sociale a subliniat că ”noțiunea de «lucrător» în sensul Cartei acoperă nu numai lucrătorii aflați în activitate, dar și persoanele care exercită drepturi rezultând din relațiile de muncă. În mod consecvent,

Comitetul consideră că stabilirea unor regimuri juridice diferite în ceea ce privește uniunile sindicale pentru persoanele pensionate, lucrătorii la domiciliu sau persoanele fără loc de muncă nu este compatibilă cu Carta.

Or, potrivit art. 20 alin. (2) Constituţia României, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

În consecinţă, dispoziţiile Convenţiei O.I.M. nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, la care România este parte, dispozițiile art. 5 din Carta Socială Europeană trebuie aplicate în sensul şi finalitatea determinată în interpretarea oficială, în sensul că trebuie recunoscute aceleași drepturi și libertăți pentru formele de asociere de tip sindical, ale pensionarilor, șomerilor sau ale angajaților liber profesionisti (self-employed).

Este adevărat că modalitatea de introducere a unei acțiuni în justiție este o chestiune pur internă, însă tratamentul diferit nu poate fi aplicat de natură a aduce atingere principalelor mijloace de acțiune ale sindicatului pentru protecția drepturilor și intereselor legitime ale membrilor săi.

Nu în ultimul rând, potrivit art. 1 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 62/2011, organizația sindicală „se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum și în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi”. Or, Legea nr. 263/2010 face parte din legislația națională și vizează drepturi rezultând din raporturile de muncă, respectiv drepturile de pensie.

Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 28 din Legea nr. 62/2011, „organizațiile sindicale au calitate procesuală activă” atunci când „formulează acţiune în justiţie în numele membrilor lor” prin care „apără drepturile membrilor lor ce decurg din  legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă”. În considerarea prevederilor din instrumentele
internaționale menționate mai sus, organizația sindicală poate apăra drepturile membrilor săi care sunt cadre militare disponibilizate sau pensionari, iar prevederile art. 28 din Legeanr. 62/2011 trebuie interpretate în sensul că drepturile prevăzute de Legea nr. 263/2010 – drepturile de pensie – sunt drepturi care rezultă din raporturile de muncă, respectiv drepturi care „decurg din legislația muncii”, iar termenul de „legislație a muncii” trebuie avut în vedere în sensul său larg.

Doar într-o interpretare restrictivă, stricto sensu, a dispozițiilor art. 28 din Legea 62/2011 și numai a acestor dispoziții, contrar principiului interpretării sistematice (i.e. respectiv în sensul că ar fi vorba numai despre drepturi „prevăzute” de – nu care „decurg” din – legislația muncii, iar termenul de „legislație a muncii” este luat în considerare în sensul său strict) s-ar putea aprecia că Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate nu are calitatea procesuală activă.

Opinii exprimate de participanții la întâlnire:
– Legea nr. 62/2011 are un domeniu strict de aplicare, cel al litigiilor de muncă iar aplicarea dispozițiilor sale nu poate fi extinsă la domeniul asigurărilor sociale.
– Cadrul procesual în ipoteza în discuție este conturat de obiectul acțiunii, respectiv anularea deciziei de reclaculare a pensiei, acesta fiind un drept in personam recunoscut persoanei pensionate;
– Potrivit dispozițiilor art. 37 C.proc.civ., se poate recunoaște legitimare procesuală altor persoane „numai în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege”; or, în materia asigurărilor sociale nu există un text expres care să confere sindicatului calitate de
reprezentant de drept al membrilor săi, similar materiei litigiilor de muncă.

Cu unanimitate, participanții au apreciat că Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate nu are calitate procesuală activă în litigiile promovate în numele și pentru membrii săi de sindicat, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea unor decizii de recalculare pensie, emiterea de noi decizii de pensie și obligarea Casei de Pensii Sectoriale la plata diferențelor drepturilor de pensie.

Cu majoritate (1 vot împotrivă), participanții au agreat că, în ipoteza supusă discuției, nu poate fi recunoscută Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate calitatea de reprezentant, în sensul at. 28 din Legea nr. 62/2011.

Din dezbateri a rezultat că la nivel național există practică judiciară neunitară cu privire la această problemă de drept, context în care s-a decis formularea unui recurs în interesul legii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Notă: Materialul a fost selectat din minuta întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel (Cluj-Napoca, 18-19 aprilie 2019), întocmită de prof. univ. dr. Luminița Dima, formator INM, conf. univ. dr. Septimiu Panainte, formator INM, Nadia-Simona Țăran, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti