Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Protecția conferită programelor de calculator prin dreptul de autor
27.07.2020 | Gelu MARAVELA, Anca BĂIȚAN, Flavia ȘTEFURA

JURIDICE - In Law We Trust
Gelu Maravela

Gelu Maravela

Anca Băițan

Anca Băițan

Flavia Ștefura

Flavia Ștefura

1. Aspecte generale

Întrucât legislația[1] nu stabilește o definiție a programului pentru calculator, protecția conferită programelor pentru calculator prin dreptul de autor a constituit de-a lungul timpului obiectul a numeroase studii și cauze atât la nivel intern, cât și internațional.

Prezentul articol tratează elementele definitorii ale programului pentru calculator, astfel cum acestea au fost cristalizate în literatura de specialitate și în practica judiciară, deosebirea conceptelor de configurare și customizare a programelor pentru calculator, precum și cazuistica generată de confuzia acestor noțiuni.

2. Definirea programului pentru calculator

Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale definește[2] programul pentru calculator ca fiind „un set de instrucțiuni capabile, introduse într-un mediu lizibil de către mașină, să determine un echipament dotat cu posibilități de prelucrare a informației să indice, să efectueze sau să realizeze o anumită funcție, sarcină sau rezultat”.

Literatura de specialitate[3] descrie programul pentru calculator ca reprezentând „un ansamblu de instrucțiuni care, codificate și transpuse pe un suport, descifrabil de mașina care urmează aceste instrucțiuni, permit să se obțină anumite rezultate”.

Dintr-o perspectivă tehnică[4], programul de calculator mai este definit ca „reprezentarea unui algoritm într-un limbaj de programare” iar alți autori[5] definesc aceeași noțiune ca reprezentând „un ansamblu de instrucțiuni capabile (când sunt inserate într-un suport exploatabil în calculator) să permită unei mașini cu funcții de tratament de informații să indice, să execute sau să producă o anumită funcție, o anumită sarcină sau un anumit rezultat”.

3. Elementele programului pentru calculator

Pornind de la premisa definițiilor evocate în secțiunea anterioară, rezultă că pentru realizarea unui program complet de calculator este necesară parcurgerea secvențială a următoarelor etape:

(i) realizarea materialului de concepție pregătitor;

(ii) programul cod-sursă (editarea sau scrierea programului în limbaj de programare specific, inteligibil unei persoane de specialitate);

(iii) programul cod-obiect (traducerea programului din cod-sursă într-un program inteligibil pentru mașină);

(iv) manualul de utilizare propriu-zis (documentația conexă și auxiliară).

Codul-sursă reprezintă un cod original al programului pentru calculator scris într-un limbaj de programare care poate fi citit și înțeles de firea omenească, în special de acele persoane care sunt specializate în programare[6]. Codul-sursă este independent de platformă, adică nu se referă la un anume tip de calculator (procesor) sau sistem de operare. Accesul la codul-sursă permite înțelegerea tehnicilor și a metodologiei de programare[7].

Codul-obiect este exprimat printr-o formă binară, adică o serie de zero și unu pe care procesorul calculatorului le poate înțelege, iar omul nu-l poate înțelege până ce el nu este transformat în cod-sursă.[8] Codul-obiect este compilarea codului-sursă într-un limbaj înțeles de calculator, șiruri de numere binare sau hexazecimale[9], care nu pot fi înțelese de oameni, obținute prin intermediul unui compilator, care execută o analiză lexicală și sintactică a codului-sursă, după care generează și optimizează codul-obiect[10].

Programele de calculator se împart tradițional în sisteme de operare, drivere și programe de aplicație[11]. Un sistem de operare este un program de calculator care deservește hardware-ul și gestionează resursele ce permit rularea de programelor de aplicație. Programele de aplicație sunt destinate interacțiunii cu utilizatorii finali și permit executarea unor sarcini diverse.

O parte dintre aceste elemente, precum formulele incluse în codul-sursă, algoritmii implementați prin codul-sursă, arhitectura sistemului informatic ori structura bazei de date pot fi protejate atât prin dreptul de autor, cât și prin secretul comercial[12], câtă vreme acestea au o valoare economică și un caracter secret.

4. Configurare versus customizare

În domeniul informatic[13], configurarea unor funcții, instrumente, câmpuri, valori, funcționalități și opțiuni oferite utilizatorului de interfața programului pentru calculator pentru a răspunde nevoilor sale și customizarea programului propriu-zis, prin modificarea codului-sursă, sunt două noțiuni care, deși au o denumire asemănătoare, au o semnificație extrem de diferită.

Pe de o parte, configurarea are ca premisă implementarea programului pentru calculator cu instrumentele de personalizare oferite în interfața programului pentru calculator forma „gata de funcționare” (out-of-box).

Bineînțeles, programul de calculator „gata de funcționare” (out-of-box) poate fi utilizat fără sincope chiar și în lipsa oricăror configurări din partea utilizatorului, așa cum se întâmplă în situația utilizatorului editorului de text Microsoft Word care poate crea cu succes un document adaptat pe deplin nevoilor sale, chiar și în absența personalizării marginilor paginii, fontului, mărimii, culorii, inclinației, aliniamentul ori spațierea caracterelor.

Configurarea este limitată însă la numărul instrumentelor integrate în mod originar de producătorul programului pentru calculator „gata de funcționare” (out-of-box), care stabilește prin intermediul codului-sursă orizontul flexibilității și adaptabilității programului de software la nevoile utilizatorilor finali. Tocmai acest caracter exhaustiv al posibilității de personalizare diferențiază, în esență, configurarea de customizare.

Pe de altă parte, customizarea presupune adaptarea codului-sursă al programului de calculator la nevoile utilizatorului prin accesarea și modificarea limbajului de cod al programului pentru calculator.

Astfel, customizarea trece peste limitele funcțiunilor, instrumentelor, câmpurilor, valorilor, funcționalităților și opțiunilor oferite de interfața programului pe calculator „gata de funcționare” (out-of-box).

În ultimii ani se remarcă o schimbare fundamentală în modalitatea în care utilizatorii percep programele pentru calculator, în special programele software achiziționate de companii pentru derularea activității comerciale.

În acest sens, programele de calculator se customizează chiar de producători pentru clienții profesioniști, în considerarea caracterului special al activității comerciale a acestora, dar și al pieței pe care aceștia activează. În acest sens, la unele programe pentru calculator dezvoltatorii creează interfețe cu funcții multiple, ce permit utilizatorilor diverse configurări.

În schimb, în cazul produselor software de larg consum, precum aplicațiile pentru telefoane inteligente disponibile în așa-zisele magazine de aplicații (app stores), customizarea pentru nevoile fiecărui utilizator tinde spre zero, întrucât, pe de o parte, utilizatorul respectiv nu și-ar permite prețul customizării, iar în al doilea rând aceste aplicații sunt periodic actualizate și customizate de dezvoltatori din proprie inițiativă, pentru a menține competitivitatea produselor respective.

Pentru a înțelege mai bine diferența dintre cele două noțiuni, dar și îmbinarea acestora, un exemplu interesant regăsim în ipoteza configurării unui autoturism nou, când producătorul auto oferă consumatorului posibilitatea de a alege capacitatea cilindrică a motorului, cutie de viteze cu transmisie manuală sau automată, sistemul de tracțiune, culoare, tipul tapițeriei, sistemul audio etc., însă nimic nu împiedică consumatorul ca după achiziție, să procedeze la o customizare propriu-zisă, prin schimbarea motorului.

Această graniță uneori fină între noțiunea de configurare și customizare poate da naștere unor dispute în care se solicită pretenții pentru presupusa încălcare a dreptului de autor privind un așa-zis program de calculator care, în realitate, nu reprezintă altceva decât o configurare permisă de interfața produsului software.

5. Cazuistică

La granița dintre aceste concepte, au luat naștere o serie de dispute atât la nivel național, cât și la nivel internațional, prin care se urmărește asigurarea protecției acordată de dreptul de autor.

În Statele Unite ale Americii, Sergey Aleynikov, unul dintre Vicepreședinții băncii Goldman Sachs din perioada 2007-2009, în ultima zi a mandatului său, a copiat, compresat, criptat și transferat către un server din Germania, sute de mii de linii de cod folosit pentru operațiuni bursiere cu frecvență înaltă[14], cu scopul de a dispune de acesta ulterior pentru a dezvolta o platformă asemănătoare la compania Teza Technologies LLC, unde obținuse o poziție similară.

Goldman Sachs achiziționase însă porțiuni ale respectivului cod-sursă încă din anul 1999 pentru aproximativ 500 milioane dolari, ulterior dezvoltând codul și luând măsuri de protecție a acestuia, inclusiv prin acorduri de confidențialitate, codul nefiind făcut public niciodată. Sergey Aleynikov a fost găsit vinovat de obținerea ilegală a codului-sursă, fiind condamnat pe data de 18 martie 2011 la 97 de luni de închisoare[15].

Într-o cauză foarte asemănătoare, în noiembrie 2010, Samarath Agrawal, un fost agent economic al Société Générale, a fost găsit vinovat de obținerea ilegală a codului-sursă folosit în operațiunile bursiere cu frecvență înaltă de bancă, sustras prin imprimarea a sute de pagini cuprinzând codul sursă cu scopul de a folosi programul la un competitor al băncii[16].

În anul 2010, compania 2FA Technology a formulat o acțiune civilă[17] împotriva Oracle Corporation și Oracle Systems Corporation (fostă Passlogix), pentru obținerea ilegală a unor secrete comerciale și încălcarea unor clauze contractuale prin sustragerea codului-sursă al programului 2FA (two-factor authentication) și incorporarea acestuia în produse Passlogix, care au fost vândute ulterior de Oracle, după achiziționarea Passlogix. În data de 31 ianuarie 2011, s-a solicitat suspendarea a procesului până la soluționarea definitivă a unei moțiuni depuse anterior de Passlogix într-o altă cauză.

Într-o altă speță[18], se arată că Google a copiat specificațiile de design ale cel puțin 37 din cele 166 interfețe de programare din programul Java Development Kit Version 5 pentru librăriile Android și codul-sursă Java, protejat prin drept de autor. La acest moment, circa un miliard de calculatoare și circa trei miliarde de telefoane mobile folosesc aplicații Java. Google a evitat acuzația încălcării drepturilor de autor prin apărarea conform căreia programatorii săi au creat programe pentru calculator originale care implementează exclusiv funcționalități Java, fără a copia codul-sursă al programului pentru calculator.

La nivelul Uniunii Europene, într-o dispută[19] născută între Asociația pentru Protecția de Software și Ministerul Culturii din Republica Cehă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că interfețele sunt părți ale programului pentru calculator care asigură interconexiunea cu utilizatorii pentru a permite deplina funcționare a acestora.

În această cauză, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că interfața grafică cu utilizatorul nu permite reproducerea acestui program pentru calculator, ci constituie doar un element al acestui program prin intermediul căruia utilizatorii exploatează funcționalitățile acestui program.

Așadar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că această interfață nu constituie o formă de exprimare a unui program pentru calculator și că, prin urmare, nu poate beneficia de protecția specifică prin dreptul de autor asupra programelor pentru calculator.

Într-o dispută similară, între SAS Institute și World Programming[20], Curtea de Justiție a Uniunii Europene reține că nici funcționalitatea unui program pentru calculator, nici limbajul de programare și nici formatul fișierelor de date utilizate în cadrul unui program pentru calculator, pentru a exploata anumite funcții ale sale, nu constituie o formă de exprimare a acestui program.

În opinia Curții, „A admite că funcționalitatea unui program pentru calculator poate să fie protejată prin dreptul de autor ar însemna să se ofere posibilitatea de monopolizare a ideilor, în detrimentul progresului tehnic și al dezvoltării industriale”.

De altfel, în interpretarea considerentelor Curții de Justiție a Uniunii Europene, literatura de specialitate a opinat că „prin raportare la legislația în materie atât europeană, cât și internațională, funcționalitatea unui calculator, limbajul de programare, grafica de utilizator, precum si formatul în care sunt exploatate anumite părți din calculator spre a obține anumite funcții, nu pot fi considerate moduri de exprimare ale unei idei ce stă la baza unui program pentru calculator. Iar a accepta protejarea funcționalității unui program pentru calculator poate duce la crearea de monopoluri pe piață, iar astfel se va opri avansul tehnologic în domeniu[21], opinie pe care o împărtășim pe deplin.

În jurisprudența internă, se remarcă încercarea obținerii protecției conferită programelor pentru calculator de dreptul de autor, prin înregistrarea unor presupuse „programe pentru calculator”, care nu întrunesc elementele componente pentru a atrage protecția oferită de lege, în Registrul Național al Programelor pentru Calculator, prin intermediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor („ORDA”).

Practica judiciară recentă[22] a reținut în mod expres că înregistrarea la ORDA nu este susceptibilă de a dovedi îndeplinirea condițiilor pentru ca un program de calculator să reprezinte o opera protejată ca atare de lege, respectiv „Reclamanta a înregistrat la ORDA programul pentru calculator denumit magazin online, de tip aplicație utilitară, astfel cum rezultă din certificatul emis de ORDA. […] Nu există elemente care să confere individualitate conceptuală site-ului, să imprime originalitate, să îl facă recognoscibil printr-o amprentă specifică”.

Tot în jurisprudența internă, remarcăm un litigiu născut la granița dintre aceste noțiuni, având ca premisă utilizarea și operarea unui strung cu comandă numerică, prin introducerea de comenzi numerice în programul de calculator industrial integrat de producător în strung pentru executarea operațiunilor de strunjire a pieselor, în cadrul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Calibrările manuale (reglarea turației, avansului, schimbarea uneltei așchietoare etc.) ale strungului clasic au dispărut odată cu apariția comenzii numerice în anul 1952, moment din care, raportat la criteriul gradului de automatizare, strungurile cu comandă numerică reprezintă categoria cea mai performantă.

Astfel, strungul cu comandă numerică este format din strungul propriu-zis si un echipament de comandă numerică cu calculator. Echipamentul de comandă numerică are la bază un program de calculator, interconectat cu strungul propriu-zis prin echipamente auxiliare specifice.

Comenzile pentru strungul cu comandă numerică s-au standardizat pentru a reda coordonate spațiale, lungimea așchierii, viteza de avans a așchierii, turația etc. De asemenea, echipamentele de comanda numerică în prezent includ interfețe de „dialog” între utilizator și programul de calculator ce operează strungul cu comandă numerică, utilizatorul având libertatea de a seta coordonatele sus-amintite în funcție de necesitățile de așchiere.

În aceste condiții, comenzile numerice de calibrare a strungului cu privire la care s-a invocat dreptul de autor, nu reprezintă altceva decât o configurare a parametrilor strungului cu comandă numerică în sensul individualizării unor opțiuni și funcții preexistente în programul de calculator integrat pentru efectuarea operațiunii de strunjire în linie cu specificul piesei de strunjit.

Astfel de configurări ale programului de calculator nu sunt protejate prin drept de autor, conform articolului 73 alineatul (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, „Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate”.

Protecția conferită programelor de calculator prin dreptul de autor are ca scop protejarea investițiilor în dezvoltarea de soluții software aplicate, asigurarea progresului tehnologic și crearea unui comportament legitim și loial într-un mediul de afaceri performant însă obiectul proiecției presupune întrunirea mai multor elemente cheie, de multe ori neîndeplinite de cei care se pretind titulari ai dreptului de autor.


[1] Conform prevederilor articolului 73 alineatul (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, „protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele”.
[2] A se vedea „Introducere în proprietatea intelectuală”, traducere de Rodica Pârvu, Laura Oprea, Magda Dinescu, Editura Rosetti, București, 2001, pagina 496.
[3] În acest sens, a se vedea „Dreptul proprietății intelectuale”, de Viorel Roș, București, 2001, pagina 209.
[4] A se vedea „Investigarea fraudelor informatice”, de Iosif Lucaci și Robert Marin, Editura Ministerului de Interne, București, 2002, pagina 111.
[5] În acest sens, a se vedea „Criminalitatea informatică” de Ioana Vasiu, Editura Nemira, București, 2001, pagina 93.
[6] A se vedea articolul „Brevetabilitatea programelor pentru calculatoare. Probleme politice, tehnice și juridice”, de Dorian Chiroşca, publicat în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 3/2010.
[7] În acest sens, a se vedea articolul „Obținerea și folosirea neautorizată a codului sursă al unui program pentru calculator: aspecte teoretice și cazuri din practica americană”, publicat de Ioana Vasiu și Lucian Vasiu în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 4/2011.
[8] A se vedea articolul „Brevetabilitatea programelor pentru calculatoare. Probleme politice, tehnice și juridice”, de Dorian Chiroşca, publicat în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 3/2010.
[9] Spre exemplu, instrucțiunea „MOV” pentru un microprocesor Intel pe 32 de biți poate fi reprezentată în cod binar ca „10110000 01100001”, iar în cod hexazecimal ca „B0 61”, Cazul nr. CV031946 Silvaco Data Systems vs. Intel Corporation.
[10] A se vedea „Informatică juridică și Drept informatic” de Ioana Vasiu și Lucian Vasiu, Editura Albastră, Cluj-Napoca; „Computer Law Review and Technology Journal. Entrepreneurial Open Source Software Hackers: MySQL and Its Dual Licensing” de Robert W. Gomulkiewicz, volumul IX, 2004, pagina 204 și „Fundamentals of software licensing, IDEA: The Journal of Law and Technology” de Ward Classen, 1996.
[11] A se vedea articolul „Programele pentru calculator: Istorie şi definiție” de Roxana Dumitrașcu, publicat în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 2/2017.
[12] A se vedea articolul „Obținerea și folosirea neautorizată a codului sursă al unui program pentru calculator: aspecte teoretice și cazuri din practica americană”, de Ioana Vasiu și Lucian Vasiu în Revista Română de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 2/2011.
[13] În acest sens, a se vedea articolul „Configurare vs. Customizare vs. Dezvoltare” publicat pe pagina oficială a Informed Group la data de 8 iunie 2014, https://www.informedgroup.com/sharepoint/configuration-vs-customization-vs-development/, precum și articolul „Configurare vs. Customizare – Care e diferența?”, publicat pe pagina oficială a Member Suite, https://www.membersuite.com/blog/configuration-vs-customization-whats-the-difference.
[14] În acest sens, operațiunile bursiere cu frecvență înaltă (high-frequency securities trading) implică executarea rapidă a unui volum mare de tranzacții, deciziile fiind luate de programe pentru calculator foarte sofisticate, pe baza unor formule matematice (algoritmi) care folosesc analize statistice ale tranzacțiilor anterioare și dezvoltări curente ale piețelor respective.
[15] A se vedea Cauza nr. 11-1126 Statele Unite versus Aleynikov și Declarația lui Jason M. Weinstein, Procuror General Adjunct al Diviziei penale în fața Comitetului judiciar al Senatului Statelor Unite, din data de 22 iunie 2011.
[16] În acest sens, a se vedea Cauza nr. 11-1074, publicată în „Raportul anual privind coordonarea sancționării încălcărilor proprietății intelectuale din Statele Unite ale Americii din anul 2010”, publicat în februarie 2011.
[17] A se vedea Cauza nr. 08–cv–10986, Oracle Systems Corporation versus 2FA Technology LLC.
[18] În acest sens, a se vedea Cauza nr. CV 10-03561 WHA, Oracle America versus Google.
[19] În acest sens, a se vedea Cauza C-393/09, Asociația pentru Protecția de Software versus Ministerul Culturii din Republica Cehă.
[20] A se vedea Cauza C-406/10, SAS Institute versus World Programming.
[21] În acest sens, a se vedea articolul „Poate fi comparat programul pentru calculator cu un Cal Troian în Cetatea dreptului de autor?”, de Elena Patricia Prichici, în Revista Româna de Dreptul Proprietății Intelectuale nr. 1/2017.
[22] În acest sens, a se vedea Decizia 1455 pronunțată de Tribunalul București în ședința publică din data de  20 iunie 2019.


Gelu Maravela, Founding Partner MPR PARTNERS | MARAVELA POPESCU & ASOCIAȚII
Anca Băițan, Senior Associate MPR PARTNERS | MARAVELA POPESCU & ASOCIAȚII
Flavia Ștefura, Senior Associate MPR PARTNERS | MARAVELA POPESCU & ASOCIAȚII

:: English version

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.