Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Banner BA-01
Banner BA-02
Proiecte legislative SELECTED Sistemul judiciar

Judecătorii despre proiectul de lege privind asistenții judecătorilor

26 iunie 2023 | JURIDICE.ro

Luni, 26 iunie 2023, Asociația Forumul Judecătorilor din România a dat publicității următorul memoriu referitor la proiectul de lege privind asistenții judecătorului:

Ca urmare a anunțului de selecție nr. 794/5234/2019/14.10.2020, publicat de Consiliul Superior al Magistraturii au fost recrutați 165 de experți ai judecătorului. La terminarea programului, ei au fost preluați de CSM prin OUG nr. 127/2022 cu titulatura de experți juriști. Prin proiectul de lege PL-x 231/2023 se creează o nouă categorie de personal cu titulatura de ”asistenți ai judecătorului”.

Încălcarea garanțiilor prevăzute de art. 124, 126 din Constituție, art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 406 din Codul de procedură penală şi art. 426 din Codul de procedură civilă

Potrivit art. 124 alin. 1 și art. 126 din Constituție, justiția se ”înfăptuiește în numele legii” de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe stabilite de lege, ea neputând fi delegată altor persoane din afara magistraturii. Pe de altă parte, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, ceea ce înseamnă că nicio persoană din afara magistraturii și nici din cadrul organelor de conducere judiciară nu pot influența activitatea de judecată.

Prevederea constitutională presupune și garantarea dreptului la o instanță independentă și imparțială instituită potrivit legii. Criteriile de legitimitate pentru astfel de hotărari sunt cele stabilite de art. 6 din Convenția EDO.

Luarea deciziei reprezintă esența rolului oricărui judecător, oricât de mari ar fi diferențele între practicile și tradițiile sistemelor judiciare. Pronunțarea hotărarii de judecător sau completul de judecată este etapa finală a unui proces îndelungat, cu participarea subiecților procesuali și procedurali, cu garanții acordate acestora, dezbateri potrivit principiului contradictorialității cu inștiințarea sau participarea părților. Complexitatea activității de judecată etapizată de ședințe de judecată publice se finalizează cu dezbaterea părților. Urmează deliberarea de către completul de judecată și pronunțarea și redactarea hotărarii.

Proiectul de lege privind asistentul judecătorului stabilește prin art. 40 al. 1 lit. c că atribuție a asistentului: ,,redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărari judecătorești sau ale altor acte procedurale”.

Rezumând, spre înțelegere simplă, acest asistent, fără nicio reglementare specifică, fără o legătură de orice natură cu desfășurarea procesului, redactează proiectul hotărarii judecătorești: realizează descrierea faptică, examinează toate obiecțiile, incidentele de natură juridică ridicate de părți de care nu a luat cunoștiință în mod direct. La toate acestea se adaugă precaritatea pregătirii juridice a asistentului și experiența practică sub cea a unui grefier. Trebuie subliniat că activitatea asistentului nu se concretizează în niciun act, astfel încât părțile litigiului nu știu și nu pot să știe dacă hotărârea a fost redactată în tot sau în parte de altă persoană decât judecătorii cauzei (și în caz afirmativ, care parte), dacă cele consemnate în hotărâre sunt rezultatul deliberării membrilor completului sau sunt argumente inserate de persoane străine actului de justiție sau dacă sunt rezultatul influenței unor astfel de persoane care rămân într-o realitate ocultă. În acest mod, se aduce atingere art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât apare pentru justițiabil întrebarea legitimă: Cine a judecat procesul și a analizat argumentele sale? Se naște îndoiala legitimă pentru parte dacă judecătorii judecă litigiul sau aceștia sunt doar o interfață, argumentele prezentate în cuprinsul hotărârii fiind de fapt ale unor persoane ale căror identitate nu o cunoaște și nici nu poate să o cunoască, nu le poate recuza în cazul în care au un interes în soluționarea litigiului într-o anume manieră, nu realizează niciun act concret care să poată fi contestat sau combătut.

Inexistența unor atribuții și răspundere proprie

Atribuțiile asistentului sunt prevăzute în art. 40 alin. 1 din noua lege, în forma votată de Camera Deputaților: „a) acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată; b) realizează activități de documentare, de verificare și de prezentare a actelor și lucrărilor dosarului, precum și elemente de fapt și de drept relevante în cauză; c) redactează, sub coordonarea judecătorului proiecte de hotărâri judecătorești sau ale acte procedurale;”. De asemenea, în temeiul art. 40 alin. 2, asistentul judecătorului îndeplinește orice alte atribuții de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de președintele instanței sau de președintele de secție.

Corelând aceste dispoziții cu cele ale Hotărârii CSM – Secția pentru judecători nr. 3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se constată că acestea se suprapun peste atribuțiile grefierului de ședință și ale grefierului documentarist.

Conform art. 51 din Hotărârea CSM – Secția pentru judecători nr. 3243/2022: „(1) Grefierul care participă la ședința de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a repartizat aleatoriu dosarul întocmește, pe baza dispozițiilor date de complet, toate comunicările prevăzute de lege înainte de fixarea primului termen de judecată, completează borderourile, dacă nu există persoană desemnată cu atribuții privind expedierea actelor de procedură, și predă corespondența în vederea expedierii, redactează încheierile și toate actele de procedură prevăzute de lege. (2) Grefierul prevăzut la alin. (1) evidențiază dovezile de comunicare și data primirii comunicărilor în sistemul ECRIS și le prezintă completului de judecată împreună cu dosarul. (3) Grefierul prevăzut la alin. (1) urmărește termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru depunerea întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare și informează completul de judecată cu privire la împlinirea acestora. (4) Procedura de citare, redactarea încheierilor sau a actelor efectuate în procedura prevăzută de art. 200 alin. (7) și (8) din Codul de procedură civilă se realizează de grefierul prevăzut la alin. (1) stabilit pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea de reexaminare. (6) Dispozițiile alin (1)-(4) se aplică în mod corespunzător și pentru procedura în camera preliminară și în cauzele având ca obiect plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată.”

În baza art. 50 alin. 1 lit.e) din Hotărârea CSM – Secția pentru judecători nr. 3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, grefierul de şedinţă tehnoredactează proiecte de hotărâri la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea acestora, pe baza modelului dat de aceştia. Aceeaşi atribuţie este dată în competenţa grefierului dactilograf, conform art. 50 al. 2 din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 59 lit. f), g) din Hotărârea CSM – Secția pentru judecători nr.3243/2022, grefierul documentarist identifică deciziile relevante ale propriei instanţe şi ale altora, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanţe şi identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de judecătorii propriei instanţe.

În ceea ce privește atribuțiile trasate de judecător sau de președintele instanței, subliniem că aceste atribuţii nu pot fi decât de natură administrativă şi sunt total străine înfăptuirii actului de justiţie, pentru că în caz contrar s-ar aduce atingere prevederilor Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Astfel, asistenţii judecătorului:

NU pot participa la şedinţele de judecată;

NU participă la deliberări;

NU participă la luarea unor decizii nici măcar cu vot consultativ; constituirea completului de judecată este prevăzută de Legea nr. 304/2022 şi Codurile de procedură, nerespectarea acestor prevederi fiind sancţionată cu nulitatea absolută. Sub acest aspect, situaţia acestei noi categorii de personal este profund diferită de aceea a magistraţilor asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a asistenţilor judiciari care intră în compunerea completelor care soluţionează litigii de muncă şi asigurări sociale, aceştia participând la şedinţele de judecată, la deliberare, semnând minutele şi motivând opinia separată dacă este cazul (a se vedea prevederile art. 22 şi 60 din Legea nr. 304/2022).

NU redactează hotărârile judecătoreşti; hotărârea se redactează de membrii completului care au participat la judecată şi la deliberare (a se vedea art. 406 din Codul de procedură penală şi art. 426 din Codul de procedură civilă). Inserarea în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, în tot sau în parte, de argumente ale unor persoane străine de procesul de deliberare contravine prevederilor legale anterior menţionate.

NU întocmesc nici un act care ţine de activitatea de judecată, executarea hotărârilor judecătoreşti sau relaţia instanţei cu alte instituţii.

Din lecturarea atribuțiilor asistenților judecătorului, așa cum sunt prezentate în proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor, se desprinde concluzia că se creează o categorie de personal care nu îndeplinește în nume propriu niciun act procesual sau procedural și, prin urmare, nu are nicio răspundere. Pentru orice deficiență a activității care ar fi desfășurată de asistentul judecătorului răspunde fie grefierul de ședință (întrucât acesta participă la procedura de judecată și este responsabil cu întocmirea actelor procedurale și realizarea măsurilor premergătoare ședinței) fie judecătorul (care este responsabil de decizia luată în cauză). Această totală lipsă de răspundere, corelată cu o recrutare lejeră prin concurs la nivelul Curții de Apel (iar nu examen la nivel naţional) şi cu lipsa cerințelor privind experiența profesională anterioară conduce la inexistența unei motivații pentru performanța muncii și implicit o scădere a calității actului de justiție. Lipsa preocupării pentru selectarea unor persoane competente este mai evidentă în condițiile prioritizării, ca un criteriu de departajare a candidaților cu note egale, a notei la interviu (care este eminamente subiectivă) în dauna notelor obținute la proba de verificare a cunoștințelor teoretice sau a vechimii în specialitate juridică (art. 17 din proiectul de lege).

Din acest punct de vedere, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice este mult mai potrivit să realizeze scopul propus, de creare a unei justiții eficiente și performante. De altfel, a existat un grup de lucru MJ, CSM, ÎCCJ, SNG, personal auxiliar pentru gândirea și elaborarea noii legi privind statutul grefierului, în urma unor discuții serioase și a unor analize relevante. Prin recrutarea grefierilor judiciari din rândul grefierilor cu cel puțin 6 ani vechime, prin examen la nivel național organizat de Consiliul Superior al Magistraturii și Şcoala Naţională de Grefieri, se creează premisele recrutării celor mai buni profesioniști care să aducă un real beneficiu bunei funcționări a instanței (art. 6 din Proiectul privind statutul grefierilor).

Pregătirea grefierilor net superioară asistenților judecătorului este dată de selectarea lor inițială prin examen la Şcoala Naţională de Grefieri sau curți de apel (art. 30 din proiectul statutului grefierilor), cursurile de formare inițială în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri de 6 luni (art. 104 din proiectul privind statutul grefierilor), examenul de absolvire în cadrul celor recrutați prin Şcoala Naţională de Grefieri (art. 105 din proiectul de statut), minim 6 ani vechime în exercitarea funcției de grefier, promovarea concursului național de selecție a grefierilor judiciari și apoi un cursul de formare profesională de 3 luni în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri ulterior promovării examenului (art. 110 din proiectul privind statutul grefierului) și stagiul de specializare de 3 luni în cadrul instanței sau parchetului unde funcționează (art. 110 alin. 2 din proiectul privind statutul).

De asemenea, grefierii judiciari au drept atribuție expresă îndrumarea activității grefierilor de ședință (art. 20 lit. h) din proiectul de statut), degrevând astfel total judecătorul de procedurile administrative ale cauzei.

Analizând studiul efectuat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) pentru pregătirea Avizului nr. 22(2019) privind rolul asistenților judiciari în cadrul instanței (disponibil aici), se constată că nu există nicăieri această lipsă de atribuții proprii care antrenează și lipsa de răspundere proprie, cum este cazul celei conturate prin proiectul de lege criticat.

În statele europene, asistenții judecătorului (care pot purta diferite denumiri) au sarcini administrative proprii în cadrul instanței – cum ar fi, spre exemplu, corespondența cu părțile, răspunsul la petiții, organizarea dosarelor, statistică, anonimizarea deciziilor (Andorra, Austria, Belgia, Cehia, Georgia, Irlanda, Italia, Republica Moldova, Polonia), participă la procedurile judiciare întocmind protocoalele (încheierile) ședințelor (Andorra, Austria, Croația, Finlanda, Olanda), efectuează sau coordonează pe cont propriu proceduri simple cum ar fi audieri de martori în anumite condiții, numire de experți, stabilirea cheltuielilor judiciare, proceduri cu fapte necontestate (Bosnia Herțegovina, Croația, Danemarca, Cehia, Islanda, Italia, Olanda, Slovenia, Elveția), participa la deliberări cu sau fără vot consultativ în anumite condiții prevăzute de lege (Austria, Belgia, Bosnia şi Herțegovina, Danemarca, Finlanda, Suedia, Elveția). În alte state (Cipru, Danemarca, Germania, Luxemburg, Norvegia), asistenți ai judecătorului funcționează numai la instanțele de rând superior (Curte Supremă, Curte Constituțională și uneori curți de apel), atribuțiile lor fiind similare cu cele ale magistratului asistent de la ÎCCJ sau Curtea Constituțională din sistemul românesc.

Reglementare cu accente de neconstituționalitate

O atenție deosebită trebuie acordată prerogativei asistenților judiciar enunțată în expunerea de motive „prezentare în sinteză a stării de fapt și de drept” și „sprijinul acordat judecătorilor în redactarea proiectelor unor hotărâri judecătorești care face ca munca judecătorilor să fie una conceptuală, cu accent pe instrumentarea efectivă a cauzelor și pe deliberare”, aspecte criticate și de profesorul Ioan Leș în articolul „Aprecieri critice asupra legii privind statutul asistentului judecătorului” (disponibil la pagina web https://www.juridice.ro/essentials/6900/aprecieri-critice-asupra-legii-privind-statutul-asistentului-judecatorului). Aceste prerogative ridică probleme fundamentale de constituționalitate întrucât, conform art. 126 alin. 1 din Constituția României, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar conform art. 124 alin. 3 din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Așa cum sublinia și Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în Avizul nr. 22 (2019), paragraful 18, procedurile și garanțiile substanțiale ale independenței și imparțialității judecătorilor au drept scop protejarea procesului de luare a deciziei de către fiecare judecător în parte. Aceste garanții nu sunt un privilegiu acordat în interesul personal al judecătorilor, ci al statului de drept și al persoanelor care caută dreptatea în conformitate cu toate garanțiile oferite de art. 6 din Convenţie.

Luarea unei decizii nu este, prin urmare, un privilegiu al judecătorilor care să poată fi delegat după bunul lor plac, ci este cea mai importantă dintre atribuțiile lor într-o societate fondată pe statul de drept.

Stabilirea situației de fapt constituie esența activității de judecată și ea se poate realiza numai după o analiză minuțioasă a probelor administrate și după coroborarea lor în procesul de deliberare. De stabilirea situației de fapt corecte depinde aplicarea regulilor de drept în materie substanțială și procedurală și soluționarea corectă a litigiului.

Cu titlu de exemplu, putem menționa că anumite elemente din conturarea situației de fapt pot duce la reținerea unei culpe exclusive sau concurente în cazul răspunderii civile delictuale, de aplicarea sau neaplicarea unor circumstanțe agravante. Or, aceste atribuții care țin de esența activității de judecată nu pot fi delegate unor persoane care nu au participat la procedurile judiciare, la administrarea probelor, nu prezintă garanții de independență și imparțialitate și nu au nicio răspundere în procesul de decizie.

Chiar și Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a subliniat în paragraful 26 din Avizul nr.22 (2019) că, dacă asistenții judecătorului pregătesc proiecte complete, există riscul ca sugestiile lor să canalizeze raționamentul judecătorului (efectul de ancorare). Acest efect este, de asemenea, posibil dacă asistentul judecătorului pregătește o notă despre cum ar trebui să fie soluționată cauza. Chiar dacă proiectul de hotărâre sau nota sunt întocmite după ce un judecător și-a spus opinia preliminară, a încredința redactarea lor unui asistent poate să îl împiedice pe judecător să se familiarizeze în mod real cu cauza.

În acest caz, judecătorul nu poate să-și dea seama dacă prima părere ar trebui schimbată printr-o muncă mai aprofundată asupra cauzei. Judecătorii ar trebui să fie conștienți de aceste riscuri, să se asigure că ei rămân responsabili pentru hotărâre în orice moment.

Inexistența unor garanții contra incompatibilităților

Un alt aspect important care trebuie luat în seamă este faptul că asistenților judecătorilor nu li se aplică prevederile din art. 64 din Codul de procedură penală și art. 41–42 din Codul de procedură civilă, cu privire la incompatibilități. Prin urmare, chiar dacă ar fi rude sau afini cu părțile din dosar sau ar avea un alt interes în soluționarea cauzei într-o anumită manieră, ei nu au obligația să încunoștințeze judecătorul despre această situație, să formuleze declarație de abținere și nici nu pot fi recuzați. În această situație este afectat dreptul fundamental al părților de soluționare a cauzei de o instanță independentă și imparțială.

În accepțiunea Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, astfel cum se desprinde din cercetarea prealabilă întocmirii Avizului nr. 22 (2019), angajații instanței care ajută judecătorul în procesul înfăptuirii actului de justiție au calitatea de ”asistenți ai judecătorului”. În această categorie intră și grefierii, fiind nominalizați ca atare de state precum Belgia. Proiectul de lege statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice, prin reglementările detaliate ale categoriei de personal a grefierului judiciar, este apt să satisfacă toate cerințele de competență, calitate și responsabilitate pentru atingerea obiectivului de realizare a unei justiții eficiente și performante.

Eficiență discutabilă

În urma procedurii de selecție declanșate prin anunțul nr. 794/5234/2019/14.10.2020 al Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele pilot și-au desfășurat activitatea un număr impresionant de asistenți judiciari, cu o pondere cuprinsă între 10,6% și 25% din schema de judecători prevăzută pentru acele instanțe.

Scopul acestor proceduri, așa cum este stipulat în anunțul de selecție, este ca asistentul de judecător să sprijine activitatea judecătorului, dar și a grefierului prin preluarea unor sarcini de documentare, sinteză și redactare. Asistenți judecătorului și-au desfășurat activitatea pe parcursul anilor 2021 și 2022, înainte de a fi preluați în schema de personal al Consiliului Superior al Magistraturii cu titulatura de experți juriști prin OUG nr. 127/2022.

Contribuția lor ar fi trebuit să fie vizibilă și să determine o îmbunătățire a indicatorilor de performanță privind durata de soluționare a cauzei și numărul de hotărâri redactate peste termen. Or, analizând rapoartele de bilanț ale instanțelor pilot astfel cum sunt disponibile pe www.portal.just.ro (o parte dintre instanțe nu au publicat rapoartele sau le-au publicat incomplete) se constată că nu există nicio îmbunătățire semnificativă care să justifice efortul bugetar și să demonstreze un aport calitativ al activității asistentului de judecător.

La Tribunalul Ilfov, unde funcționează cel mai mare număr de asistenți raportat la schema de judecători (25%), în anul 2020 (când aceștia nu erau încadrați) 51,5% din totalul hotărârilor pronunțate au fost redactate peste termen, iar în 2021 (după ce asistenții și-au desfășurat activitatea pe parcursul unui an), această pondere s-a redus cu 0,5%, ponderea hotărârilor redactate peste termen fiind astfel de peste 50%.

Curtea de Apel Pitești, care beneficiază de un număr de asistenți judecătorului având o pondere de 14,3% din totalul schemei, a reușit o reducere a ponderii hotărârilor redactate peste termen de numai 0,1%. În anul 2020 procentul fiind de 8%, iar în anul 2021 de 7,9%.

În cadrul Tribunalului Mehedinți și a Tribunalului Caraș-Severin, procentele hotărârilor redactate peste termen sunt mai mari în anul 2022, când asistenții judecătorului funcționau deja de 2 ani în cadrul instanțelor, față de anul 2020 când aceștia încă nu erau încadrați.

Lipsa unei diferențe notabile sub acest aspect este întâlnită și în cadrul Tribunalului Iași.

Datele statistice anterior amintite trebuie privite și în lumina modificărilor aduse art. 405 din Codul de procedură penală, prin Legea nr. 130/2021, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 233/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 508/17.05.2021. Aceste modificări prevăd că, în cazul în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art. 396 și 397 din Codul de procedură penală (condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetarea procesului penal), hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării. Având în vedere că aceste cauze reprezintă majoritatea hotărârilor pronunțate în materie penală, rezultă că, de la jumătatea anului 2021, era aproape imposibil din punct de vedere legal să existe restanțe la redactare în cazul hotărârilor pronunțate în materie penală.

În aceste condiții, menținerea acelorași procente în cazul hotărârilor redactate peste termen arată că în materiile non-penale s-a înregistrat un număr mai mare de hotărâri redactate peste termen, ceea ce subliniază încă o dată lipsa de eficiență reală a activității asistenților judecătorilor.

Această lipsă de eficiență este și rezultatul lipsei unei reglementări eficiente în materia răspunderii pentru propria activitate. Deși conform art. 43 lit. a din proiectul de lege criticat, constituie abatere disciplinară întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor, această prevedere legală este aproape imposibil de aplicat deoarece nu există un termen maximal sau măcar de recomandare pentru efectuarea acestor lucrări. Prin contrast, conform art. 406 alin.3 din Codul de procedură penală (în cauzele în care nu se pronunță soluțiile prevăzute de art. 396 și 397) și 425 alin. 5 din Codul de procedură civilă, judecătorii au la dispoziție maxim 30 de zile de la pronunțare pentru redactarea hotărârii. Or, în cazul în care asistentul nu face cercetarea de jurisprudență solicitată sau alte lucrări în legătură cu acea cauză în termenul de 30 de zile, judecătorul are de ales fie să o facă el singur (ceea ce face inutilă prezența asistentului judecătorului), fie să delege aceste atribuții grefierului de ședință sau grefierului documentarist, fie să aștepte îndeplinirea sarcinilor de asistentul judecătorului și judecătorul să își asume eventualele sancțiuni disciplinare în cazul constatării abaterii disciplinare prevăzute la art. 271 lit. g din Legea nr.303/2022.

Schemă de personal la latitudinea ordonatorului de credite

Un alt aspect criticabil al proiectului de lege privind statutul asistentului judecătorului este maniera de stabilire a schemei de personal. Spre deosebire de proiectul de lege privind Statutul Grefierului care, în art. 258, instituie criterii clare de stabilire a numărului de grefieri judiciari prin raportare la schema de personal a instanței (numărul posturilor de grefieri judiciari nu poate depăși 10% din numărul total al posturilor de grefier în cazul instanțelor judecătorești și nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanțe judecătorești), art. 2 alin. 3 din proiectul de lege privind Statutul asistentului judecătorului stipulează că numărul de posturi de asistenți ai judecătorului pentru fiecare Curte de Apel și instanțele din circumscripția acesteia se stabilește de ordonatorul principal de credite cu avizul conform al Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Lipsa unor criterii clare a numărului de posturi de asistenți judiciari poate avea implicații financiare pe termen lung la bugetul de stat prin încărcarea nejustificată a schemei de personal a instanțelor fără o analiză obiectivă cu privire la raportul costuri/beneficii.

Impact bugetar semnificativ

Cercetând schemele prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii (posturi vacante – aici), în instanţele din reşedinţele de judeţ îşi desfăşoară activitatea 4071 judecători (922 judecători la curţile de apel, 1684 la tribunale şi 1465 la judecătorii). Dacă 4 judecători ar împărţi un asistent, s-ar crea 1017 posturi.

Salariul net al judecătorului stagiar este în jur de 8000 lei, ceea ce corespunde unui salariu brut de aproximativ de 12.000 lei (2.400 euro). Bugetul lunar pentru salarizarea lor este de 1017 x 2.400 euro = 2.400.800 euro, iar cel anual de 29.289.600 euro. Pentru comparaţie, potrivit stadionul Cluj Arena a avut un cost de construcție de 44 milioane de euro în 2011, estimat la 59 milioane de euro în 2021.

Salarizare nejustificată raportat la inexistența unei răspunderi proprii

În cadrul expunerii de motive a Legii-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se stipulează că această lege are ca scop înlăturarea inechităţilor salariale existente la nivelul instituţiilor/autorităţilor publice şi eliminarea disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare. Or, tocmai aceste principii sunt încălcate în mod evident prin propunerea legislativă PL-x nr. 231/2023.

Salarizarea în sistemul judiciar trebuie să se facă, în primul rând, în funcţie de răspunderea pe care persoana o are, atribuţiile deţinute, restricţiile care i se impun. Asistentul judecătorului nu are nici răspunderea, nici atribuţiile unui judecător stagiar, astfel încât nu există nicio raţiune ca remuneraţia să fie identică. Mai mult, a salariza asistentul judecătorului similar cu judecătorul stagiar înseamnă că legiuitorul înţelege să plaseze pe asistentul judecătorului în categoria puterii judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor constituţionale (art. 124-art. 126 din Constituţie) din interpretarea cărora rezultă că justiţia se înfăptuieşte exclusiv de judecătorii de la nivelul Înaltei Curţi, curţilor de apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor, iar nu de alte categorii profesionale. Ca atare, salarizarea trebuie să reflecte în mod adecvat statutul şi locul fiecărei categorii profesionale în cadrul sistemului judiciar.

Conform art. 30 din proiectul de lege, pentru activitatea desfăşurată, asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari.

Cercetând anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, se constată că asistenţii judecătorului ar beneficia de o remuneraţie mai mare decât a procurorilor stagiari şi a grefierilor cu studii superioare gr. I cu peste 20 de ani vechime.

Potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar semnează minutele şi hotărârile pronunţate şi redactează, din dispoziţia preşedintelui completului, proiecte ale unor hotărâri, astfel încât să se asigure o cazuistică variată. Alin. 4 al art. 45 din acelaşi act normativ conferă procurorului stagiar competenţe similare cu cele ale procurorului definitiv, cu singura excepţie cu actele acestuia sunt contrasemnate. Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv. Grefierul de şedinţă are atribuţiile expres enumerate de art. 50-51 din Hotărârea CSM – Secția pentru judecători nr. 3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Astfel, se constată că aceste categorii de personal implicate în desfăşurarea actului de judecată întocmesc în nume propriu acte procesuale şi procedurale pentru care răspund sub aspect disciplinar, civil şi penal. Prin urmare, asigurarea unei remuneraţii adecvate raportat la cuantumul şi natura responsabilităţilor este justificată.

Pe de altă parte, asistenţii judecătorului nu întocmesc în nume propriu şi nu semnează niciun act, neavând niciun fel de răspundere. Din această perspectivă, salarizarea propusă prin proiectul de lege criticat este nejustificată, fiind de natură să aducă atingere principiului echităţii în raport cu munca şi atribuţiile celorlalte categorii de personal.

Pentru considerentele expuse anterior opinăm în sensul că statutul, așa cum a fost conturat în proiectul de lege contestat, și stabilirea unei indemnizații pentru asistentul judecătorului la nivelul salarizării judecătorului stagiar nu sunt justificate având în vedere lipsa oricărei răspunderi a acestuia, creând profunde inechităţi cu privire la celelalte categorii de personal care participă în mod direct şi efectiv la realizarea actului de justiţie.

În plus, efortul bugetar pentru a angaja asistenţi judiciari salarizaţi la nivelul judecătorului stagiar va fi unul considerabil, aceasta în condiţiile în care în sistemul judiciar sunt peste 1000 locuri vacante de judecători, fiind necesar a se lua măsuri de finanţare pentru aceste posturi, întrucât un act de justiţie de calitate este făcut de judecători în primul rând, fiind de neconceput , într-un stat care promovează cel puţin la nivel declarativ ideea de justiţie eficientă, promptă pentru cetăţeni ca instanţele să fie lipsite de judecători şi grefieri (din cauza lipsei de fonduri).

Salarizarea asistentului de judecător la nivelul unui judecător stagiar este de neconceput, nefiind întâlnită în niciun stat din Europa. În cadrul cercetărilor preliminare efectuate de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în vederea elaborării Avizului nr.22 (2019), date disponibile aici, una din întrebările din chestionarul adresat statelor europene vizând tocmai raportul dintre salariul asistentului judecătorului față de cel al judecătorului pentru care lucrează.

Rezultatele se prezintă după cum urmează:

– Andorra – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 47% din indemnizaţia judecătorului debutant;

– Austria – asistentul judecătorului câștigă 65% din primul salariul al judecătorului cu rangul cel mai scăzut;

– Belgia – asistentul judecătorului câștigă 56,40% din salariul unui judecător de primă instanță la început de carieră;

– Bosnia şi Herțegovina – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 50% din indemnizaţia judecătorului de la instanța unde activează;

– Croația – asistentul judecătorului câștigă aproximativ jumătate din indemnizaţia judecătorului;

– Cipru – asistenţii judecătorului există doar la Curtea Supremă de Justiție și sunt plătiți cu 1/3 din salariul acestor judecători;

– Cehia – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 25% – 30% din indemnizaţia judecătorului de primă instanță;

– Danemarca – asistenţii judecătorului există doar la Curtea Supremă de Justiție și sunt plătiți cu 1/3 din salariul acestor judecători;

– Finlanda – referenții primesc sub 70% din salariul unui judecător stagiar și sub 60% din salariul unui judecător definitiv, iar la instanțele supreme salariul referenților variază între 50% și 60% din salariul judecătorilor de la aceste instanțe;

– Franța – salariul asistentului judecătorului este „cu mult inferior” (largement inférieure) celui al judecătorului;

– Georgia – asistentul judecătorului câștigă 50% din indemnizaţia judecătorului;

– Germania – asistentul judecătorului există la Curtea Federală Constituțională și Curțile Federale. Acești asistenți sunt judecători și procurori de la curțile inferioare și își păstrează remunerația avută de la aceste instanțe;

– Islanda – asistentul judecătorului câștigă 50% din indemnizaţia judecătorului;

– Irlanda – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 20% din indemnizaţia judecătorului de la Curtea Superioară (Superior Court Judge);

– Letonia – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/3 din indemnizaţia judecătorului;

– Lituania – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 40% – 60% din indemnizaţia judecătorului;

– Malta – salariul asistentului judiciar este foarte scăzut (very low);

– Republica Moldova – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/3 din indemnizaţia judecătorului de primă instanță;

– Monaco – nu există asistenți ai judecătorului ci doar grefieri și remunerația este aferentă funcționarilor publici;

– Norvegia – asistentul judiciar din cadrul Curții de Apel câștigă 50% din indemnizaţia judecătorului de la această instanță, iar asistentul judiciar de la Curtea Supremă câștigă 30% din indemnizaţia judecătorului de la această instanță;

– Polonia – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/4 din indemnizaţia judecătorului;

– Rusia – asistentul judecătorului de la Curțile Federale are o remunerație egală cu 21% din indemnizaţia judecătorului;

– Spania – asistentul judecătorului de la Curtea de casație câștigă aproximativ 83% din indemnizaţia judecătorului;

– Suedia – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/2 din indemnizaţia judecătorului;

– Elveția – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 50% – 75% din indemnizaţia judecătorului de primă instanță; în al doilea grad de jurisdicție câștigă între 40% – 2/3 din indemnizaţia judecătorului, iar la Curtea Supremă federală între 1/3 – 2/3 din indemnizaţia judecătorului;

– Ucraina – în primă instanță și apel, asistentul judiciar câștigă 1/6 din indemnizaţia judecătorului de la aceste instanțe, iar la Curtea Supremă 1/12 din indemnizaţia judecătorului de la această instanță;

– Marea Britanie – judecătorii din cadrul Curților de Apel câștigă 210.000 lire/an, iar asistenții judecătorului 30.000 lire/an, ceea ce înseamnă o proporție de 1/7 din indemnizaţia judecătorului.

Concluzii

Toate criticile dezvoltate anterior relevă grave deficiențe ale proiectului de lege privind statutul judecătorilor, iar adoptarea pripită a acestuia, astfel cum este preconizată, aduce grave prejudicii sistemului de justiție, efectele adoptării fiind dificil de remediat în viitor.

Proiectul de lege privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice se află în acest moment în același stadiu de procedură (fiind adoptat tacit de Camera Deputaților și în dezbatere la Senat). Acest proiect de lege a fost inițiat de Ministerului Justiției (și nu de un singur deputat, cum este cazul proiectului de lege Pl-x 231/2023) și este rezultatul muncii unui grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Superior a Magistraturii, Ministerului Public, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Școlii Naționale de Grefieri și ai organizațiilor sindicale ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești precum și ale personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, a unor analize și studii de oportunitate pentru găsirea celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea sistemului judiciar, logic fiind să aibă prioritate în dezbatere.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership