Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Contencios administrativ Opinii Procedură civilă SELECTED

Aspecte teoretice și practice privind suspendarea executării actului administrativ unilateral în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

27 iunie 2023 | Alina LEFTER, Sebastian TOADER
Alina Lefter

Alina Lefter

Sebastian Toader

Sebastian Toader

1. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 („Legea”) reglementează prin dispozițiile art. 15 două modalități de formulare a cererii de suspendare a executării unui act administrativ unilateral după declanșarea fazei judiciare a controlului de legalitate, respectiv:

– Odată cu acțiunea principală; sau
– Printr-o acțiune separată, cu consecința constituirii unui nou dosar.

2. În ce privește solicitarea suspendării odată cu acțiunea principală, după cum s-a apreciat în literatura de specialitate[1], aceasta implică introducerea unui capăt de cerere distinct în cadrul acțiunii principale, sens în care instanța de judecată va fi sesizată încă de la bun început cu o solicitare privind anularea actului administrativ unilateral și cu o solicitare privind suspendarea acestuia până la soluționarea definitivă a cauzei.

3. Astfel, ab initio, acțiunea principală trebuie să cuprindă cel puțin două capete de cerere prin care să se tindă atât la anularea, cât și la suspendarea actului administrativ contestat.

4. Cu toate acestea, în măsura în care reclamantul nu solicită sau omite să solicite suspendarea executării actului administrativ unilateral prin acțiunea principală, acesta își poate modifica cererea conform prevederilor de drept comun cuprinse în art. 204 C. proc. civ.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

5. Prevederile art. 15 din Lege se completează în mod corespunzător cu cele ale art. 204 C. proc. civ., după cum stabilesc dispozițiile art. 28 alin. (1) din Lege, întrucât Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu conține prevederi referitoare la modificarea acțiunii în contencios.

6. Dispozițiile art. 204 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că reclamantul își poate modifica cererea, sub sancțiunea decăderii, până la primul termen de judecată la care acesta este legal citat, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, modificarea cererii de chemare în judecată cu depășirea acestui termen se poate face numai cu acordul expres al tuturor părților.

7. Cu privire la acest aspect, într-o cauză recentă, Tribunalul București a calificat cererea de suspendare a executării unei hotărâri emise de către o autoritate a administrației publice locale, formulată de către reclamantă la al șaptelea termen de judecată, ca fiind o modificare a acțiunii principale.

8. În acest sens, ținând cont de faptul că cererea de suspendare a fost introdusă la al șaptelea termen de judecată, cu depășirea termenului prevăzut de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. și fără a exista acordul expres al tuturor părților, Tribunalul București a admis excepția tardivității modificării acțiunii și, în consecință, a respins cererea modificatoare având ca obiect cererea de suspendare a executării actului administrativ ca fiind tardiv formulată.

9. Practic, atât timp cât capătul de cerere privind suspendarea nu a fost formulat de la bun început prin acțiunea principală sau până la primul termen de judecată la care reclamantul era legal citat ori chiar și cu depășirea acestui termen, în măsura în care există acordul expres al părților, cererea de suspendare nu poate fi considerată ca fiind formulată odată cu acțiunea principală, în sensul dispozițiilor art. 15 alin. (1) teza a II-a din Lege.

10. Prin urmare, în ipoteza particulară a formulării cererii de suspendare odată cu acțiunea principală există o dublă condiționare temporală, în sensul că trebuie respectat atât termenul prevăzut de art. 204 alin. (1) C. proc. civ., respectiv primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, cât și termenul imperativ stabilit prin art. 15 alin. (1) teza a II-a din Lege, și anume, până la soluționarea în fond a acțiunii, dacă intervine acordul expres al părților pentru depășirea primului termen de judecată la care reclamantul este legal citat.

11. În cazul în care condițiile prevăzute de art. 204 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite, legiuitorul a prevăzut un remediu în dispozițiile art. 15 din Lege constând în posibilitatea introducerii cererii de suspendare printr-o acțiune separată, până la soluționarea în fond a acțiunii principale, cu consecința formării unui nou dosar având un număr de înregistrare distinct.

12. În cauza anterior menționată, reclamanta a declarat recurs pe cale separată, în baza prevederilor art. 15 alin. (2) raportat la art. 14 alin. (4) din Lege, împotriva încheierii de ședință prin care a fost recalificată cererea de suspendare ca fiind o modificare a acțiunii și prin care a fost dispusă admiterea excepției tardivității modificării acțiunii și respingerea cererii modificatoare ca fiind tardiv formulată.

13. Recursul declarat a fost respins definitiv de către Curtea de Apel București ca inadmisibil, în urma invocării de către intimații-pârâți a unei excepții de inadmisibilitate întemeiate pe faptul că în cauză:

– Prima instanță nu a pronunțat suspendarea executării actului, în sensul admiterii cererii, astfel cum impun dispozițiile art. 14 alin. (4) din Lege pentru a fi posibilă exercitarea recursului pe cale separată;

– Prin recalificarea cererii, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la suspendare, ci s-a pronunțat asupra excepției tardivității modificării acțiunii, ipoteză care nu este reglementată de dispozițiile art. 14 și 15 din Lege;

– Încheierea de ședință prin care s-a admis excepția tardivității modificării acțiunii și s-a respins cererea modificatoare ca fiind tardiv formulată, instanța rămânând în continuare învestită, reprezintă o încheiere ce poate fi atacată numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel, conform prevederilor art. 248 alin. (5) C. proc. civ.

14. În concluzie, având în vedere aspectele doctrinare și jurisprudențiale invocate, se poate susține că prevederile art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 permit solicitarea suspendării executării unui act administrativ unilateral, după declanșarea fazei judiciare a controlului de legalitate, în următoarele modalități:

15. Odată cu acțiunea principală, caz în care suspendarea va fi solicitată printr-un capăt de cerere distinct, introdus fie de la bun început, fie ca urmare a modificării acțiunii în condițiile art. 204 C. proc. civ., însă până la soluționarea acțiunii în fond;

16. Printr-o acțiune separată, formulată până la soluționarea în fond a acțiunii principale, având ca efect constituirea unui nou dosar, cu un număr de înregistrare distinct.


[1] A se vedea G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ comentată și adnotată, ediția a V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p. 322.


Alina Lefter, Partner Dragomir & Asociații
Sebastian Toader, Associate Dragomir & Asociații

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership