Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 

Întrebare preliminară cu privire la rezoluția unei instituții de credit, înființarea unei instituții-punte și separarea activelor (dreptul de proprietate)
30.07.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul suprem portughez specializat doar în contencios administrativ se întreabă cu privire la rezoluția unei instituții de credit, înființarea unei instituții-punte și separarea activelor (C-83/20 BPC Lux 2 și alții).

Situația de fapt:
1. materii UE incidente:
– Drepturi fundamentale
– Libertatea de stabilire
– Libera prestare a serviciilor
– Apropierea legislațiilor
2. avem o legislație națională precum cea descrisă în cuprinsul cererii de trimitere preliminară (a se vedea aici pentru limba portugheză (33 de pagini), și aici pentru limba franceză (31 de pagini), precum și aici pentru limba română (31 de pagini)).
3. această legislație s-a aplicat în contextul unei măsuri de rezoluție constând în înființarea unei instituții-punte și în separarea activelor și care, atunci când a transpus parțial directiva menționată, înainte de finalizarea termenului de transpunere a acesteia:
3.1. nu a prevăzut realizarea unei evaluări juste, prudente și realiste a activelor și a pasivelor instituției de credit aflate în rezoluție înaintea adoptării sale;
3.2. nu a prevăzut plata unei eventuale despăgubiri întemeiate pe evaluarea menționată la 3.1. în favoarea instituției aflate în rezoluție sau, după caz, în favoarea titularilor de acțiuni sau de alte titluri de proprietate și, în schimb, s-a limitat să prevadă că eventualul sold rezultat din vânzarea băncii-punte trebuie restituit instituției de credit inițiale sau masei sale credale;
3.3. nu a prevăzut că acționarii instituției aflate în rezoluție au dreptul să primească o sumă care nu poate fi mai mică decât cea pe care ar fi primit-o în cazul lichidării totale în cadrul unei proceduri obișnuite de insolvență, ci a prevăzut acest mecanism de siguranță numai pentru creditorii ale căror creanțe nu au fost transferate și
3.4. nu a prevăzut o evaluare, diferită de cea menționată la 3.1, care să vizeze stabilirea aspectului dacă acționarii și creditorii ar fi beneficiat de un tratament mai favorabil în cazul în care instituția de credit aflată în rezoluție ar fi făcut obiectul unei proceduri obișnuite de insolvență
4. necesitatea de a afla dacă dreptul UE (primar și secundar aferent) se opune unei astfel de legislații
5. de asemenea, necesitatea de a afla dacă reglementare națională precum cea descrisă în prezenta cauză, care transpune parțial Directiva 2014/59/UE, poate compromite grav rezultatul prevăzut de directiva respectivă, în special la articolele 36, 73 și 74 din aceasta, în contextul aplicării măsurii de rezoluție.

Dispoziții invocate a fi incidente:
1. articolul] 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
2. Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului1 din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului, și în special articolele 36, 73 și 74 din aceasta
3. jurisprudența Curții rezultată din Hotărârea din 18 decembrie 1997, Inter Environnement Wallonie, C-129/96.

dr. Mihaela MAZILU-BABEL

Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.