Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Menționarea eronată a instanței competente în soluționarea cererilor întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic
31.07.2020 | Virgil BĂRBULESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Virgil Barbulescu

Virgil Barbulescu

La data de 22.07.2020 a intrat in vigoare Ordinul nr. 1309/21.07.2020, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 642/22.07.2020, privind modalitatea de aplicare a masurilor de prevenire şi limitare a îmbolnavirilor cu SARS-CoV-2.

Printre altele, art. 2 (“Carantina persoanelor”) alin. 6 din Ordin mentioneaza ca “Modelul deciziei de confirmare sau infirmare a carantinării este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin şi conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevazuta de lege.”

La fel, art. 4 (“Izolarea persoanelor”) alin. 6 prevede ca “Modelul Deciziei de confirmare sau infirmare a masurii de izolare sau de prelungire a izolarii este prevazut in anexa nr. 2 la prezentul ordin si contine mentiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele de identificare ale persoanei izolate, durata masurii si calea de atac prevazuta de lege.”

Anexa I este reprezentata de formularul deciziei de confirmare sau infirmare a carantinarii, la finele acesteia regasindu-se mentiunea expresa “Prezentul act administrativ poate fi contestat in termenele si conditiile prevazute de Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, la instantele de contencios.”

In fine, Anexa II este reprezentata de formularul deciziei de confirmare sau infirmare a masurii de izolare sau de prelungire a izolarii, la finele acestuia regasind aceeasi mentiune si anume “Prezentul act administrativ poate fi contestat in termenele si conditiile prevazute de Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, la instantele de contencios”

Or, art. 16 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic prevede explicit ca “Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual emis potrivit art. 8 alin. (3) – care reglementeaza izolarea – poate introduce actiune la judecatoria in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are resedinţa ori la judecatoria in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este izolata, solicitand anularea actului.”

La fel, art. 17 din acelasi act normativ mentioneaza “Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual emis potrivit art. 7 – care reglementeaza carantina – sau art. 8 alin. (4) – care reglementeaza prelungirea masurii izolarii – poate introduce, in termen de cel mult 24 de ore de la data comunicarii deciziei directiei de sanatate publica, actiune la judecatoria in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are resedinta ori la judecatoria in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este carantinata sau, dupa caz, izolata potrivit art. 7 sau art. 8 alin. (4), solicitand anularea actului administrativ contestat, revizuirea sau incetarea masurii.”

Cu alte cuvinte, prin legea speciala care reglementeaza instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, masuri a caror aplicare a fost reglementata prin chiar Ordinul nr. 1309/21.07.2020, care in Anexele I si II prevede modelul obligatoriu al deciziei de confirmare sau infirmare a carantinării, respectiv de confirmare sau infirmare a masurii de izolare sau de prelungire a izolarii, a fost prevazuta in mod imperativ o competenta exclusiva de solutionare a cererilor vizand anularea unor astfel de decizii in favoarea instantei de drept comun si anume judecatoria (fie judecatoria in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are resedinta, ori in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este izolata persoana, fie judecatoria in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este carantinata sau, dupa caz, izolata, persoana interesata in anularea actului, potential vatamata de emiterea acestuia si de efectele sale).

Mentiunea inserata la finele modelului deciziei de confirmare sau infirmare a carantinarii, in sensul ca respectivul act poate fi contestat la instantele de contencios nu numai ca vine intr-o flagranta contradictie cu prevederile legii dar si induce in eroare potentiala persoana vatamata in drepturile sale si care intentioneaza sa se adreseze justitiei in vederea protejarii acestora (prin lipsirea de efecte juridice, in tot sau in parte, a deciziei emise ori prin modificarea, in tot sau partial, a masurilor adoptate prin decizie).

Inducerea in eroare a persoanelor interesate si pretins vatamate in drepturile lor prin impunerea masurilor restrictive de libertate, din motive igienico-sanitare, este mai mult decat evidenta in conditiile in care mentiunile obligatorii ale deciziilor emise utilizeaza in mod textual sintagmele de “act administrativ” si “instante de contencios”, destinatarului actului emis inoculandu-i-se, prin urmare, in mod firesc si logic, ideea ca o eventuala contestatie/cerere de anulare a actului va trebui introdusa la instanta de contencios administrativ.

Consecintele unei astfel de mentiuni eronate din cuprinsul actului emis in regim de putere publica pot fi unele insemnate iar prejudiciul cauzat persoanei vatamate risca sa fie unul ireparabil.

Astfel, procedura de solutionare in justitie a cererilor intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 136/2020 este una guvernata de urgenta, legiuitorul garantand celeritatea solutionarii de catre instante a unor astfel de cereri prin instituirea unor termene imperative, extrem de scurte, astfel incat actiunea in anularea actului sa fie solutionata cu precadere, mai inainte ca masura dispusa prin respectiva decizie sa expire.

Or, persoana interesata fata de care se adopta prin decizie respectivele masuri, in ipoteza in care nu este un cunoscator ori practician al dreptului si nu apeleaza la asistenta juridica de specialitate in vederea introducerii actiunii pe rolul instantei competente, va fi usor indusa in eroare de mentionarea gresita a instantei care urmeaza a se pronunta asupra cererii sale, existand riscul ca actiunea sa fie depusa la “instanta de contencios” (Tribunalul, prin sectia sa specializata de contencios administrativ si fiscal, fiind instanta competenta a solutiona cererile in materia contenciosului administrativ in masura in care se solicita anularea unui act administrativ emis de o autoritate publica locala – Directiile de Sanatate Publica fiind astfel de autoritati).

O data introdusa actiunea pe rolul unei instante necompetente, evident ca aceasta, conform legii, isi va declina competenta in favoarea Judecatoriei, instanta din urma care va inregistra actiunea, va stabili termen de judecata si, in final, o va solutiona.

Impedimentele care se vor crea in practica transpar in aceste conditii mai mult decat evident, data fiind durata pe care o implica parcurgerea unei astfel de proceduri: fixarea termenului de judecata la instanta necompetenta de contencios, pronuntarea instantei de contencios asupra exceptiei de necompeta a instantei, redactarea declinatorului de competenta, declinarea efectiva a cauzei (intervalul de timp pe care dosarul il va parcurge efectiv intre cele doua instante), fixarea termenului de judecata de catre Judecatorie – instanta competenta si, in final, pronuntarea de catre aceasta din urma, ca si instanta competenta, asupra cererii cu care a fost investita.

Evident, acestor etape procedurale li se pot adauga si altele, spre exemplul procedura de regularizare a cererii in fata instantei de contencios (intrucat, o data introdusa actiunea pe rolul acesteia, chiar daca depunerea cererii s-a realizat in mod gresit, conform legii, neexistand o alta reglementare contrara, instanta de contencios va parcurge o astfel de procedura, legea speciala mentionand procedura speciala in regim de urgenta, cu omiterea anumitor etape reglementate de Codul de procedura civila, exclusiv in ipoteza introducerii cererii la Judecatorie, adica la instanta competenta si nu la o alta).

In concluzie, in masura in care persoana interesata urmeaza ad literam mentiunile din cuprinsul deciziei emise (de confirmare sau infirmare a carantinarii, respectiv de confirmare sau infirmare a masurii de izolare sau de prelungire a izolarii), vazand astfel terminologia uzitata de autoritatea publica (“act administrativ” si “instante de contencios”) si va introduce cererea in anularea actului administrativ la “instanta de contencios” (conform legii, instantele competente in fond in solutionarea cererilor vizand contenciosul administrativ fiind Tribunalul, respectiv Curtea de Apel, in raport de emitentul actului, autoritate locala sau centrala) procedura de judecata va trena, va fi prelungita inutil si tergiversata iar, in final, mai mult ca sigur, pricina va ramane fara obiect, expirand pana la judecarea efectiva a cererii celui interesat intervalul de timp impus in vederea carantinarii/izolarii.

Evident, astfel de probleme ori impedimente procedurale nu ar trebui sa se iveasca in masura in care persoana pretins vatamata beneficiaza de asistenta juridica de specialitate, inca de la data introducerii actiunii ori se sfatuieste cu un specialist al dreptului anterior depunerii cererii la instanta de judecata.

Nu trebuie omis, insa, faptul ca exista o probabilitate ridicata ca un numar insemnat de persoane (aflate in ipoteza sus-mentionata si, probabil la acel moment aflate intr-o anumita stare de neliniste psihologica, data fiind masura care se adopta in ceea ce le priveste, mai cu seama ca au si fost depistate pozitiv Covid, stirile negative asupra acestor aspecte fiind notorii si abundente in ultima perioada) sa nu apeleze la un avocat (ori la cunostintele altui cunoscatoral dreptului) si sa transmita, pe cont propriu, catre instanta o astfel de cerere.

Introducerea eronata a cererilor de catre persoana care nu beneficiaza de asistenta juridica de specialitate – cereri avand drept obiect anularea actului administrativ emis si care impune carantinarea/izolarea/prelungirea acestor masuri – reprezinta, astfel, o realitate prezumata in mod rezonabil.

Chiar daca la finele deciziilor emise este inclusa inclusiv mentiunea conform careia actul administrativ poate fi contestat “in termenele si conditiile prevazute de Legea nr. 136/2020 ”, aceasta nu este deloc una previzibila si fara echivoc pentru destinatarul actului, dimpotriva, atata timp cat, pe de o parte, este mentionata explicit “instanta de contencios”; pe de alta parte, ar fi absurd a pretinde unei persoana fara cunostinte juridice a cunoaste integral un text de lege, abia intrata in vigoare, mai cu seama in conditiile in care insasi autoritatea publica, prin actul emis in aceasta calitate, ii “aduce la cunostinta” in mod expres instanta careia ar urma sa se adreseze (si anume cea “de contencios”).

Este adevarat ca nimeni nu poate invoca necunoasterea legii insa, in acelasi timp, normele legale, inclusiv cele de aplicare a unei legi (cum este si Ordinul de fata) si, implicit continutul actelor obligatorii emise in baza lor, mai cu seama ca sunt acte administrative si emana de la autoritati publice, presupunandu-se, prin urmare, ca acestea vegheaza si garanteaza drepturile cetatenilor, trebuie sa fie edictate intr-o maniera accesibila destinatarului acelor norme, maniera clara si fara echivoc dar si intr-o terminologie care sa nu contina nici erori si nici mentiuni interpretabile ori inexacte care sa genereze, eventual, impedimente in aplicarea lor.

Desi Legea nr. 136/2020 mentioneaza in cuprinsul art. 16 si art. 17 “asistenta juridica obligatorie” (caz in care, evident, daca partea nu are desemnat un avocat ales i se va numi unul din oficiu) aceasta asistenta juridica intervine ulterior inregistrarii cererii la instanta astfel incat, introdusa in mod gresit actiunea in anularea actului la o instanta necompetenta, rolul avocatului (ales ulterior introducerii cererii sau desemnat din oficiu) va fi la acel moment unul “decorativ”, invocarea exceptiei necompetentei instantei si declinarea din oficiu a acesteia in favoarea judecatoriei reprezentand o masura legala si obligatorie (cu toate consecintele de rigoare, dezvoltate anterior, constand in mod esential in tergiversarea procedurii si, in final, in riscul iminent ca pana la solutionarea pe fond a cererii de catre instanta competenta masura carantinarii/izolarii/prelungirii acestora sa expire iar persoana interesata sa nu mai fie supusa niciunei masuri restrictive de libertate.

Ca atare, se recomanda, de urgenta, modificarea/corectarea modelului deciziilor mentionate in Anexele I si II ale Ordinului nr. 1309/21.07.2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, prin precizarea corecta si expresa a instantei competente in solutionarea contestatiei persoanei interesate si anume, dupa caz, fie judecatoria in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are resedinţa, ori in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este izolata persoana, fie judecatoria in a carei circumscriptie este situat spatiul sau unitatea sanitara in care este carantinata sau, dupa caz, izolata, persoana interesata in anularea actului si potential vatamata de emiterea acestuia si de efectele sale.

Avocat Virgil Barbulescu
BARBULESCU, BUGA & ASOCIATII

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.