Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
5 comentarii

România la CEDO: cauza pendinte CADAR și alții. Procedura de pe rolul judecătorului de cameră preliminară și articolul 6 CEDO (2014)
03.08.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 79490/17
Olezia CADAR și alții împotriva României
introdusă pe 16 noiembrie 2017, comunicată la 25 iunie 2020 și publicată la 15 iulie 2020

1. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

La originea cauzei se află procesul penal demarat împotriva celor doi reclamanți, soții Cadar, proprietari și administratori ai celui de-al treilea reclamant, societatea comercială Fany Prestari Servicii SRL.

Printr-un rechizitoriu din 30 aprilie 2013, parchetul a solicitat instanței clujene să condamne pentru corupție pe soții Cadar, compania reclamantă și alți terți.

Înainte de a ajunge în instanță, rechizitoriul a fost supus unui control de legalitate de către camera de acuzație a instanței clujene (judecătorul de cameră preliminară). Printr-o decizie pronunțată în 25 iulie 2014 în cameră și fără participarea părților, judecătorul a respins contestația reclamanților cu privire la legalitatea și temeinicia rechizitorului și cu privire la probele administrate în cursul urmării penale.

Apelul reclamanților a fost respins la 26 august 2014 de Curtea de Apel Cluj.

Printr-o hotărâre din 22 ianuarie 2016, instanța clujeană i-a condamnat pe primii doi reclamanți la închisoare și pe al treilea reclamant la o amendă penală.

Printr-o hotărâre definitivă din 19 mai 2017, Curtea de Apel Cluj a respins apelul reclamanților. Cu toate acestea, a admis parțial apelul procurorului și a mărit pedeapsa aplicată celui de al doilea reclamant.

Bazându-se pe articolul 6§1 din Convenție, reclamanții susțin că examinarea de către judecătorul de cameră preliminară a contestației lor împotriva rechizitoriului nu a respectat principiile procedurii contradictorii și egalitatea armelor, ceea ce ar fi afectat corectitudinea procesului în ansamblul său.

2. Întrebările comunicate în iunie 2020

Procedura pe rolul judecătorului de cameră preliminară privind contestarea cu privire la rechizitoriu a afectat desfășurarea și corectitudinea procedurii ulterioare?

Dacă da, au fost respectate principiile procedurii contradictorii și egalitatea armelor în ceea ce privește procedura de pe rolul judecătorului de cameră preliminară?

3. Textul reglementării din România existent în 2014 datorită Noul Cod de procedură penală asumat

Art. 345: Procedura de judecată în camera preliminară

(1)Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea inculpatului şi a procurorului.
(2)La termenul stabilit potrivit art. 344 alin. (2) judecătorul de cameră preliminară verifică competenţa instanţei sesizate şi se pronunţă asupra cererilor formulate şi excepţiilor ridicate.
(3)Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51, care se aplică în mod corespunzător.
(4)Probele administrate cu încălcarea prevederilor legale sunt excluse în condiţiile art. 102.
(5)Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

dr. Mihaela MAZILU-BABEL

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte CADAR și alții. Procedura de pe rolul judecătorului de cameră preliminară și articolul 6 CEDO (2014)”

  1. Gheorghe IONESCU spune:

    Interesantă speţa! Aveam de mult în minte întrebarea dacă, în penal, doar procedura de cameră preliminară poate fi supusă judecăţii CtEDO… Nedeclarând plângerea tardivă, Curtea achiesează la ideea că, această procedură este doar o parte a unui întreg – procesul în sine, cu 3 din etapele sale- cameră preliminară , fond şi apel…

    • În astfel de situații, de nesiguranță cu privire la termenul de 6 luni, recomandat e să introduceți cerere și imediat după camera preliminară, și ulterior, după proces.

      Costurile nu ar trebui să fie în plus, în afara de cele cu expedierea.

      • Gheorghe IONESCU spune:

        Nu ştiu, d-na Babel, dacă e o idee inspirată, cea pe care o sugeraţi…
        Primul argument ar fi că, din câte cunosc, CtEDO tratează procedurile CA UN ÎNTREG ( dovadă speţa pe marginea căreia glosăm)..
        În al 2 lea rând :să zicem formulez plângere- exclusiv pe procedura de cameră preliminară, zace la Curte 2-3-4 ani, între timp se termină procesul.
        În plângerea nouă cum procedez : mă refer şi la cam.prel.şi la fondul pricinii, sau doar la fond ?
        E adevărat că, dacă am norocul ca prima să nu fie declarată inadmisibilă, îmi vine o comunicare cu numărul de înregistrare al plângerii; greu de crezut că voi putea cere/vor putea ajunge, ambele, la acelaşi judecător unic..
        Prefer să aştept…Sper să nu greşesc..
        Numai bine vă doresc !
        PS-Ca să vă faceţi o idee despre speţă, vă spun doar că, atunci când tehnoredacta rechizitoriul, procurorul şi-a adus aminte că, fiind vorba despre un accident mortal de circulaţie, trebuie să introducă în cauză moştenitorii victimei-pe care bineînţeles că nu-i audiase, nu-i întrebase dacă vor să participe în proces ca persoane vătămat ori martori, nu ştia dacă vor să se constituie părţi civile, etc.Chiar în timpul anchetei însă, unul din moştenitori suferise un AVC şi devenise, practic, incapabil, internat fiind într-un aşezământ medical..
        i la fondul cam.prel, şi în faza contestaţiei, s-a apreciat de către onoratele complete că un avocat numit din oficiu, pentru incapabil, satisface exigenţele referitoare la reprezentarea în instanţă!
        Toate obiecţiunile avocatei din oficiu , ca şi ale inculpatei -asistată de mine( că ar trebui ca, cel în cauză să fie declarat -prin instanţa civilă, incapabil, şi apoi să..) au fost respinse..
        …Suntem la fond..

        • există deja jurisprudență CEDO care confirmă ce am zis eu. Și doctrină CEDO străină care reia ce am zis eu în comentariu.

          Oricum, e vorba de riscul de a pierde o șansă, ultima, și deci de risk management.

          Eu nu mi l-aș asuma acest risc. Dar dacă dvs considerați că e okey să și-l asume clienții dumneavoastră, eu nu țin să vă conving, deși mai suntem și-n penal.

          Comunicarea acestei cauze nu confirmă că eu mă înșel în ce am spus. Comunicarea acestei cauze arată că – deocamdată și la prima vedere – CEDO nu a considerat ca fiind separată problema camerei preliminare, de problema fondului. E posibil ca Guvernul României să se apere fix în sensul că ar fi trebuit introdusă cererea după camera preliminară, și nu abia la final. Și să depună jurisprudență în acest sens de la nivel național care să arate de ce trebuia imediat după procedura de cameră preliminară. Și e posibil ca CEDO să accepte această apărare a României. Doar pentru că CEDO, când a comunicat, nu a invocat această problemă de depășire termen, nu înseamnă că – ulterior – nu poate să fie invocată, și nu numai de Guvern, ci chiar de judecătorii CEDO.

          Au fost situații în care chiar după ce cauza a trecut de Cameră, și a ajuns deci, în calea de atac, la Marea Cameră, Marea Cameră să considere cererea inadmisibilă pe motiv de nerespectare termen de 6 luni.

          Sper că nu ați respins niciodată solicitarea unui client de a depune o plângere la CEDO direct după cameră preliminară.

          Cât despre teama că vă vor respinge a doua cerere pe motiv că aveți deja una … aceasta nu e susținută iar de practică deoarece există astfel de situații care nu au condus la rezultatul pe care îl susțineți dumneavoastră că ar putea apărea. Regret, dar trebuie să vă spun că temerile dumneavoastră nu sunt justificate de practică.

          Mult spor în continuare!

  2. Gheorghe IONESCU spune:

    Pentru că e duminică, pentru un pic de „fan” ( deşi povestea în sine e tristă!), haideţi să vă spun mai în amănunt chestiunea cu moştenitorii victimei accidentului de circulaţie, de care procurorul a apreciat că se face vinovată clienta mea..
    În rechizitoriu, acesta, la rubrica ”persoane vătămate/părți civile” menționează ”P.F. (defunct) – moștenitorii, conceptare la ultimul domiciliu al acesteia: Pitești, str. V… nr….., sc. …, ap. …, județul Argeș” .
    În cadrul cererilor şi excepţiilor, am spus că, potrivit art. 328 alin.2 C.p.p.,”În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează a fi citate”.
    În răspuns, PT Argeş spune că „în urma verificărilor efectuate la acest parchet în perioada 08-10.01.2019, cu privire la identitatea moştenitorilor defunctei P.F.,a rezultat că aceştia sunt X şi Y, aşa cum ni s-a comunicat de către Biroul Notarial, cu adresa din .. , prin care ni s-a înaintat şi certif de moştenitor nr..”.
    Degeaba am spus instanţei că, în activitatea de urmărire penală, există un moment la învestirii şi un altul al dezînvestirii ( rechizitoriul fusese emis în nov. 2018); că doar între aceste momente procurorul poate să facă şi să dreagă, şi că dosarul trebuie restituit acestuia, pentru complinirea u.p.pe latura civilă; aceasta cu atât mai mult cu cât unul din moştenitori devenise , aşa cum v-am relatat , incapabil..
    …Ţi-ai găsit..Avocat din oficiu – la fond, şi pentru incapabil , şi pentru celălalt ( deşi, din certif.moştenitor , rezulta că renunţase la succesiune!); într-adevăr, în contestaţie, completul de cam.prel. nu i-a mai desemnat avocat oficiu renunţătorului..
    Toate cererile şi excepţiile – respinse, suntem la fond, în aceeaşi „compunere”..
    Trist, dar adevărat..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.