Secţiuni » Avocaţi
Avocaţi (UNBR, INPPA şi barouri)
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Avocați Cyberlaw Opinii SELECTED

Provocări contemporane ale eticii și deontologiei avocațiale

29 iunie 2023 | Andreea Mădălina NICU
Andreea Mădălina Nicu

Andreea Mădălina Nicu

Rezumat: Conștiința umană aduce cu sine o serie de provocări care abundă societatea într-un modus vivendi între știință și morală. În acest context se determină rolul avocaților și relațiile pe care le cultivă aceștia între ei dar și cu clienții, magistrații și noile tehnologii care îi vizează. Lucrarea mea reprezintă o scurtă expunere a unor exerciții spirituale privind aspectele cu care se confruntă în prezent umanitatea, reiterând doar câteva fragmente dintr-o poveste, din povestea noastră.

Aspecte introductive.

Dorința cunoașterii și a dezvoltării conduce în mod constant indivizii către progres, dar odată cu aceste drumuri apar mereu noi obstacole și provocări, iar oamenii trebuie să lupte pentru a păstra aceeași înțelepciune de la care au pornit și totuși să integreze noile cunoștințe dobândite. Se poate spune că întregul mecanism care edifică sufletul omenesc aspiră la un ideal etic[1] care deși primește câteva norme înnăscute de la natură, este totuși necesar ca educația și virtutea să fie motorul care să îi asigure evoluția.

Atunci când un individ simte că are nevoie de un ajutor pentru edificarea unui proces judiciar, apelează la o persoană care își va lua ca misiune atât eliberarea acestuia de neajunsurile cu care se confruntă, cât și pentru supravegherea respectării drepturilor omului și a normelor legale. Astfel, apare pe scenă un luptător care trebuie să substituie o voce din umbra sa și să o scoată la lumină în fața unei schimbări. Dar acest apărător este mai mult decât un reprezentant al intereselor individuale, rolul său este aproximativ rezultatul fracției dintre dreptate și război, căci în toți pașii săi, mereu se va simți între acestea două, iar finalul pe care îl va realiza va fi diferit pentru fiecare caz în parte.

Cu mult înainte de a ajunge la dobândirea profesiei de avocat, persoana care își propune urmarea acestui drum trebuie să aibă în vedere că, înainte de toate, profilul avocatului trebuie să fie bazat pe conceptul de prudență și înțelepciune întrucât lipsa acestora va produce o rătăcire continuă între valorile morale pe care a jurat să le respecte și viciile înșelătoare care îi dau târcoale la fiecare pas, riscând astfel să ajungă în stadiul de a nu mai găsi nicio deosebire între ele.

1. Identitatea avocatului odată cu progresul tehnologic.

Îmi amintesc cum a fost prima dată când am intrat într-o sală de judecată, privind cu entuziasm cum filele apăsate de cerneala întunecată a cărților citite urmau să prindă viață în fața mea. Îmi amintesc cum priveam avocații din jurul meu, cum studiau dosarul și își elaborau o strategie de apărare mentală, cum discută cu clienții și încercau să le ofere o alinare înainte de începerea oricăror dezbateri, cum socializau cu ceilalți colegi avocați, numindu-se prieteni, confrați și acceptându-și soarta că în curând se vor numi cu stimă, adversari.

În momentul în care judecătorul intra în sală, toată atmosfera se schimba. Deși prezentarea, personalitatea, apărarea și motivația fiecărui avocat era diferită, undeva în adâncul și pe marginea suprafeței chipului fiecăruia, portretul moral care îi completa era unul similar.

Evoluția tehnologiei, deși prezintă avantaje pentru rezolvarea mai rapidă a sarcinilor, creează și unele neajunsuri în detrimentul avocaților. Astfel, atunci când oamenii au nevoie de un răspuns la o problemă de drept, de cele mai multe ori aleg să apeleze la o „persoană virtuală”, înzestrată cu diferite răspunsuri și necesitând costuri mult mai reduse. Acest aspect ajunge să umbrească subtil și să scufunde în inutilitate, în primul rând, consultanța juridică oferită de către avocați clienților și totodată, produce o ruptură treptată a valorilor și competențelor profesionale de care trebuie să se bucure avocații în societate.

Într-adevăr, internetul oferă nu doar o gamă variată de posibile soluții, dar și un drept de a alege care dintre acestea promite cele mai facile rezultate. Ipso facto, este evident că trăim aceea „utopie tehnologică” la care, acum câteva decenii, oamenii de știință doar visau și o privim constant cum crește, evoluează până când va deveni cândva o conștiință proprie.

Tot schimbul de informații dintre avocat și client trebuie să fie ocrotit de un zid al confidențialității. Dărâmarea acestui principiu va proiecta asupra clientului o urmă de îndoială asupra competențelor profesionale ale apărătorului său. Indiferent că a fost o conduită culpabilă din partea avocatului ori o activitate abuzivă din partea statului, clientul se va simți trădat.

Cu toate acestea, orice atingere a acestui principiu trebuie tratată cu mult mai multă atenție, avându-se în vedere faptul că prejudiciul își poate extinde efectele asupra mai multor persoane. De asemenea, în jurisprudența sa, CEDO a conchis că deși art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează confidențialitatea oricărei „corespondențe” a persoanelor fizice, atunci când vizează comunicările dintre avocați și clienții lor, protecția este una sporită care trebuie să aibă în vedere relația esențială de încredere dintre avocat și clientul său[2].

Totodată, s-a statuat că o încălcare a secretului profesional poate avea repercusiuni și asupra bunei administrări a justiției și deci poate aduce atingere și dreptului la un proces echitabil[3]. Prin urmare, este limpede că atât statul, cât și avocatul, trebuie să manifeste o vigilență sporită atunci când se confruntă cu o situație care vizează păstrarea informațiilor confidențiale ale unei persoane.

Secretul profesional leagă avocatul sub un “imperativ categoric”, absolut și nelimitat în timp de a nu divulga, dar în contextul actual, provocările apar din toate părțile. Toate informațiile privind clientul său nu sunt așezate doar pe filele dosarului fizic din biroul său, ci sunt arhivate și în sistem electronic, pe calculator, pe telefon, pe e-mail ori pe diferite aplicații inteligente. Prin urmare, fluxul de circulație al tehnologiei nu mai păstrează ascunsă de fapt, nicio informație, pe măsură ce un sistem se actualizează tot mai mult, cu atât memorează mai multe date, iar cea mai mică eroare a acestuia poate avea consecințe ireversibile.

În lumina acestui traseu, pășește cu pași timizi o nouă tehnologie[4], care promite organizare, cooperare și dezvoltare. Ceea ce își propune acest proiect este de a simplifica munca avocaților, de a-i ajuta să-și îndeplinească mult mai rapid sarcinile, oferindu-le în final o identitate nouă.

În aceste condiții, începe să se contureze tot mai mult o nouă specializare a avocatului. În esență „avocatul digital” este reprezentat de un avocat care posedă o experiență vastă și cunoștințe tehnice în așa fel încât își poate conduce, în mare parte, întreaga activitate prin intermediul sistemului electronic.

În sprijinul avocaților au fost create în ultimul timp diverse platforme menite să le consolideze activitatea profesională. Prin urmare, este cert faptul că în curând va lua ființă una nouă, capabilă să înglobeze toate criteriile dorite într-un singur loc. Acest aspect amintește de “teoria câmpului unificat[5]” unde se poate exemplifica faptul că întreaga știință a dreptului împreună cu toate ramurile și organele sale își pot găsi refugiul într-un singur produs, într-un sistem primar.

“Odată cu transferul unei părți tot mai mari din viața umană în spațiul digital, persoanele fizice își extind aria de interacțiune și de vulnerabilitate printr-o versiune digitală a lor[6]”. Astfel că, întregul demers al realității virtuale în care trăim ne câștigă timp, dar ne pierde din simțuri. Acest proces riscă să ajungă în punctul în care profesia de avocat va fi alcătuită în mare parte, din avocați care își vor desfășura întreaga activitate profesională numai din spatele calculatorului.

Consider că odată cu introducerea unor noi instrumente digitale care pot avea un impact pe plan profesional, este necesar ca această trecere să fie urmată și de o reglementare corespunzătoare care să garanteze nu doar maniera de funcționare a produsului, din punct de vedere tehnic și juridic, dar și prevederea diferitelor situații etice și practice care au la bază factorul uman.

Uniunea Europeană țintește spre un “deceniu digital”, care să pregătească statele pentru îmbunătățirea societăților la nivel global. Această strategie include o agendă[7] încărcată cu numeroase obiective care vor transforma societățile din toate punctele de vedere. Fiind pe deplin conștientă de amenințările care riscă să-i paralizeze eficacitatea, se îngrijește constant de a căuta metode noi pentru o implementare bazată pe o securitate cibernetică puternică și de nepătruns.

Totodată, pe lângă cadrul de desfășurare a sistemului judiciar, se lucrează la crearea unui nou participant la actul de justiție, un nou adversar pentru avocați capabil să ofere atribuții similare precum o interpretare juridică bazată pe textul de lege incident în speța dedusă judecății. Inginerii companiilor de inteligență artificială au dovedit deja faptul că o parte din munca unui avocat poate fi înlocuită de un sistem capabil să ofere consultanță juridică și îndrumare prin interpretarea normelor legale.

Deocamdată astfel de creații sunt doar virtuale sau online, dar nu departe este momentul când se vor pune bazele unei tehnologii care poate oferi instant, nu doar informații virtuale privind materia de drept, ci și o prezență fizică capabilă să susțină un dialog social, atât față de părți, cât și față de organele judiciare.

Departe de această ideologie exemplificativă, în contextul actual este evident că o parte din munca unui avocat a fost “furată” de tehnologie. Deși aceste sisteme înlocuiesc o parte din atribuțiile profesiei, consider totuși, că scopul principal spre care se îndreaptă nu este unul de a minimaliza, ci de a sălta umanitatea către o “reformă a cunoașterii”.

Dacă ar fi să ne raportăm la teoria constructuală a lui Adrian Bejan[8], atunci se conturează, în esență, că totul trebuie să evolueze în timp pentru a funcționa cât mai ușor. Se vorbește despre un flux continuu, care merge mai departe cu toate imperfecțiunile sale, deoarece direcția în timp a fenomenelor de evoluție nu se oprește niciodată, fie că este vorba despre natură, animale, oameni sau tehnologii. Nicio instabilitate a sistemului nu este capabilă să oprească această mișcare. Prin urmare, odată cu apariția unor schimbări ar fi de preferat să fie căutate soluții de a avansa cât mai liniar, în loc să fie căutate soluții pentru a opri ori a destabiliza ceva.

În final răspunsul la întrebarea dacă mașinile inteligente vor eclipsa într-o bună zi capacitatea oamenilor obișnuiți de a efectua o mare parte din munca profesională a acestora, va fi dat, în mare parte, de natura tehnologiei care va apărea în viitor[9].

2. Relațiile avocaților cu magistrații.

2.1. Impactul deficitului de magistrați asupra sistemului judiciar.

Oricât de mult ar încerca să facă dreptate clientului său, oricâte probe ar aduna, oricâte excepții ar invoca, avocatul știe că există unele elemente pe care nu le poate controla. Depinde de acesta modalitatea în care se va soluționa procesul, dar pronunțarea soluției reprezintă forul interior al magistratului. Pentru a avea siguranța unui proces corect și legal, sistemul are nevoie de magistrați bine pregătiți. Cu toate acestea, în contextul actual, se pune mai mult accent pe competența calitativă în detrimentul celei cantitative, uitându-se faptul că acestea ar trebui să fie luate în considerare în aceeași măsură, împreună.

Factorii incidentali precum pandemia, pensionările masive și dificultatea examenului de admitere în funcția de magistrat au creat un gol în corpul magistraților, încercările de depășire a acestei situații, deși au existat, nu au reușit încă să o remedieze. Se poate spune că deficitul de personal înregistrat la nivelul oricărei funcții crează un obstacol extins asupra realizării scopului principal pentru care au luat ființă.

Factorii succesivi ce au urmat au condus la desființarea completelor, termene de regularizare și de judecată lungi, termene de judecată preschimbate, amânarea pronunțării, volumul greu de muncă și încărcătura mare de dosare la nivelul instanțelor.

Acest vânt tăios continuă să lovească pereții instanțelor, se plimbă nestingherit printre participanții la actul de justiție și ajunge să atingă și suprafața calmă a mării. De acolo, o instanță de judecată[10] a publicat un mesaj public de îndurare, rugând persoanele să aibă înțelegere față de situația excepțională cu care se confruntă din cauza numărului redus de judecători.

Cu cât durează mai mult un proces, cu atât emoțiile persistă mai mult, iar clienții care nu își vor putea manifesta nemulțumirea față de magistrat, o vor face față de avocat. Relațiile dintre avocați și clienți vor începe să se zdruncine, ambele părți vor începe să-și piardă încrederea unul față de celălalt iar la finalul soluției, avocații în loc să se bucure de victorie, vor ajunge doar să respire ușurați că s-a terminat.

O situație exemplificativă care pornește de la faptul că timpul nu este imprescriptibil pentru niciun om, scoate la iveală o situație aparte în care, din pricina duratei îndelungate a unui proces, unele dosare cu părți în vârstă vor ajunge în stadiul de a fi judecate cu moștenitorii acestora, care pot alege sau nu să fie reprezentate de același avocat. În aceste condiții,  avocatul va fi nevoit să consolideze o nouă relație, păstrând în tăcere tristețea față de clientul care nu va mai apuca să vadă lumina soluționării dosarului său.

Jurisprudența CEDO relevă faptul că se poate conchide că nu a fost respectat termenul rezonabil al procesului și astfel a fost încălcat art.6 privind dreptul la un proces echitabil, când această consecință este imputabilă organelor judiciare, inclusiv pentru motivul aglomerării dosarelor la instanță și că nu ar putea fi invocat ca argument imposibilitatea prevederii aglomerării instanțelor[11]. De asemenea, Curtea scoate în evidență o maximă diligență din partea autorităților naționale, în sensul organizării și susținerii unui sistem judiciar care să asigure fiecărei persoane dreptul la judecarea cauzei sale într-un termen rezonabil.

În fața acestor inconveniente, avocaților nu le va rămâne decât să aibă răbdare și să se adapteze noilor valori sociale, iar dacă se va întrepătrunde o posibilă unealtă salvatoare pentru a ajuta la repararea motorului justiției, atunci cu siguranță avocații se vor uni, vor dezbate, vor căuta și o vor aplica.

2.2. Scurte precizări privind asistența judiciară din oficiu.

În condițiile prevăzute de lege, când este necesară asistența judiciară din partea unui avocat față de o persoană care nu beneficiază de posibilitatea de a-și angaja un avocat, se face adresă către barou pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Deși sunt certe câteva deosebiri față de apărătorul ales, misiunea care îi unește pe amândoi rămâne aceeași, respectiv asigurarea unei apărări corespunzătoare legii.

Cu toate că nu se mai naște o relație de tip avocat-client, totuși avocatul desemnat din oficiu trebuie să protejeze beneficiarul acestui serviciu ca și cum ar fi fost desemnat chiar de el iar respectarea drepturilor și libertăților vor fi vegheate și interpretate în favoarea acestuia.

Există o tendință nedreaptă a justițiabililor de a considera că astfel de avocați sunt mai puțin pregătiți profesional decât un avocat ales, dar practica relevă faptul că sistemul asistenței judiciare din oficiu este alcătuit, atât din avocați stagiari, cât și din avocați cu experiență de câțiva ani. Un avocat alege să se înscrie în Serviciul de Asistență Judiciară pentru a căpăta sau a-și diversifica experiența, pentru onorarii suplimentare față de cele obținte cu clienții săi ori pentru a avea mai multă activitate profesională.

De asemenea, realitatea arată că uneori acest sistem are capacitatea de a scoate din anonimat avocații desemnați din oficiu pentru unele cauze intens mediatizate, ori pentru victoria obținerii unei soluții favorabile într-un dosar penal.

Totodată, mai are loc și un efect extins, care circulă prin recomandări, dând naștere la o reputație și aducând cu ea cât mai mulți clienți dornici să apeleze la o persoană care și-a tratat cauza pentru care a fost desemnat din oficiu ca și cum ar fi fost cauza sa personală.

Avocatul desemnat să asigure asistența judiciară din oficiu are obligația de a se prezenta la fiecare termen stabilit de către organul judiciar, iar în cazul neprezentării riscă să fie sancționat cu o amendă judiciară de la 500 lei până la 5.000 lei[12]. Cu toate acestea, există în practica instanțelor de judecată alegerea unei soluții alternative, astfel că atunci când constată lipsa avocatului, judecătorul se adresează celorlalți avocați prezenți în sală și îi întreabă dacă doresc să-și substituie colegul. Maniera de rezolvare a unei astfel de situații este nu doar onorabilă dar și echitabilă, ducând la evitarea tergiversării procesului, la soluționarea acestuia cu celeritate, dar și la consolidarea relațiilor de confraternitate care caracterizează profesia de avocat.

Totodată, deși onorariul este prestabilit, există în practica unor instanțe tendința ca la pronunțarea soluției să se prevadă reducerea acestuia. Per ansamblu, motivația judecătorului se face raportat la complexitatea cauzei și la munca prestată. De cele mai multe ori astfel de cazuri au avut loc când în instanță, s-a prezentat apărătorul ales și s-a constatat încetată delegația apărătorului din oficiu. Într-o altă situație, se mai întâmplă uneori să fie redus atunci când s-a luat act de împăcarea părților ori de retragerea cererii. În astfel de cazuri, după cum se poate observa, faptul de a nu mai avea ocazia de a-și prezenta efectiv apărarea în instanță față de justițiabil, poate provoca reducerea de către judecător a onorariului cuvenit.

Astfel de situații au ajuns și în atenția CEDO[13], care a admis cererea privind acordarea daunelor morale față de avocații dintr-un dosar în care instanța le-a redus onorariul stabilit pentru asigurarea asistenței judiciare din oficiu pentru câteva mii de părți civile, pentru 66 de termene de judecată și pentru un proces care a durat timp de peste 6 ani. Argumentele Guvernului au fost că reducerea cuantumului onorariilor a avut loc din pricina complexității și a particularităților cauzei, a volumului de muncă, după ce a constatat că onorarii excesive, precum cele solicitate de către reclamanți, ar fi avut un impact asupra bugetului de stat.

3. O unificare pentru umanitate.

3.1. Înălțarea prin educație.

Profesia de avocat are meritul de a contribui la apărarea drepturilor și libertăților individuale atât la nivelul instituțiilor publice, cât și la nivelul societății ca atare. Cu siguranță se poate afirma că avocații știu cel mai bine cum să-și promoveze și să-și apere profesia față de o multitudine de neajunsuri și dificultăți cu care se confruntă.

Proiectul UNBR „Fii avocat în școala ta!” a luat naștere ca un țel menit să cultive și să informeze tinerii asupra modului cum funcționează sistemul judiciar, asupra drepturilor și libertăților fundamentale de care se pot bucura și asupra profesiilor juridice. Avocații voluntari își dezvoltă un rol esențial de a ghida tinerii asupra societății din care fac parte și de a-i pregăti asupra aspectelor juridice cu care s-ar putea confrunta.

Această activitate scoate în evidență dorința, dar și nevoia avocaților, de a-și împărtăși cunoștințele juridice și etice, îndrumând tinerii la căutarea înțelepciunii, a adevărului și la învațarea artei limbajului, o practică similară ca cea dezvoltată de către sofiști în Grecia antică.

3.2. Căderea prin conflicte.

Tehnologia aduce cu ea putere dar și responsabilitate. Aceasta a fost imaginată pentru a făuri o viață mai bună și pentru a valorifica cunoașterea, dar când este folosită în scopuri abuzive, aceasta reprezintă doar o armă destinată distrugerii. Aceste aspecte au creat îngrijorare dar și o ripostă din partea Uniunii Europene față de orice fel de agresiune împotriva unui alt stat, determinând-o să stabilească numeroase măsuri[14], atât preventive, cât și sancționatorii care condamnă încălcarea dreptului internațional umanitar.

Deși războiul din Ucraina a provocat un impas în profesia avocaților ucraineni, aceștia au continuat să lupte pentru protecția valorilor morale și pașnice care ar trebui să înglobeze toți indivizii. De asemenea, în materia dreptului, au luat naștere tot mai multe dispute și practici judiciare în legătură cu activitatea militară.

Nevoia de sprijin și de ajutor a demarat o comunicare la distanță cu barourile altor state, dezvoltându-se astfel noi legături și schimburi de informații juridice. Totodată, la nivelul barourilor, pe lângă acordarea unui sprijin material, s-au făcut demersuri și pentru a se iniția avocații în oferirea de sfaturi juridice refugiaților.

Aceste exemple de umanitate accentuează un rol crucial al avocaților pentru societate, având forța de a-și extinde puterile peste hotare și de a nu rămâne pasivi în fața niciunei nedreptăți.

În acest context, începe să se dezvolte treptat o ramură nescrisă a profesiei care scoate în evidență nevoia unei reglementări proprii. Avocatura pro bono apare ca o mână de ajutor față de persoanele care nu pot suporta costurile necesare cu tot ceea ce implică un demers judiciar. Posibilitatea și practica avocaturii pro bono de a oferi servicii juridice de o manieră care să servească interesului asigurării accesului la justiție al tuturor, mai ales al celor vulnerabili, reprezintă adevăratul indicator al trecerii examenului democrației pentru profesia avocaților[15].

Concluzii.

Ne lovim zilnic de tot felul de provocări, răspundem la ele publicând articole, organizând conferințe, luptăm în instanță și când credem că eforturile rămân fără glas se prezintă în substituire un organism internațional, având ca și competențe interpretarea, prevenirea și sancționarea, și în final asigurând o apărare la nivel general.

Față de cele expuse anterior consider că mersul avocaturii nu va fi niciodată în declin, nicio tehnologie nu va fi capabilă să șteargă o întreagă istorie de practici și doctrine juridice. În orice profesie mereu vor apărea obstacole și nemulțumiri care vor purta odată cu acestea o serie de alternative noi. În sistemul judiciar actual, schimbările care au ca țintă principală progresul trebuie întâmpinate cu încredere, dar implementate în mod treptat pentru a oferi timp de acomodare tuturor.

Prin urmare, profilul moral al avocaților contemporani anexează constant cunoștințe noi și le materializează cu răbdare și prudență într-o lume unde știința și natura domnesc împreună.


[1] N. Popa, I. Dogaru, Gh. Dănișor, D. C. Dănișor, Filosofia dreptului, ed. 3, Ed.C.H.Beck., București, p. 27.
[2] http://ier.gov.ro/traduceri/drepturile-omului/fise-tematice-si-de-tara, accesat la data de 10.03.2023, ora 18:55.
[3] CEDO, Cauza Niemietz c. Germaniei, 16 decembrie 1992, https://hudoc.echr.coe.int.
[4] https://www.unbr.ro/qa-propunerea-legislativa-b47-2023-privind-serviciile-profesionale-efectuate-de-avocat-in-format-electronic-inregistrata-la-senatul-romaniei-la-data-de-6-02-2023, accesat la data 01.04.2023, ora 19:18.
[5] https://www.curiozitatistiinta.ro/studii-teoria-unificata-a-campului, accesat la data 20.03.2023, ora 13:00.
[6] R. Rughiniș, Societatea digitală, Ed.Humanitas, București, 2022, p. 201.
[7] https://www.europarl.europa.eu, accesat la data 28.03.2023, ora 14:00.
[8] https://culturaromana.ro/adrian-bejan-viitorul-lumii-si-teoria-constructala, accesat la data 20.03.2023, ora 11:34.
[9] M. Ford, Ascensiunea roboților, Ed.Corint, București, 2019, p.101.
[10] https://portal.just.ro/212/SitePages/acasa_default.aspx, accesat la data de 01.04.2023, ora 18:01.
[11]CEDO, Cauza Union Alimentaria Sanders S.A. c. Spaniei, 7 iulie 1989, par.37-42, p.10-12, www.hudoc.echr.coe.int.
[12] A se vedea art. 283 alin.(3) C. proc. pen.
[13] CEDO, Cauza Dănoiu și Alții c. României, 20.06.2022, par.56 și 72, p.17 și 22, www.hudoc.echr.coe.int.
[14] https://op.europa.eu/webpub/com/general-report-2022/ro, accesat la data 28.03.2023, ora 21:07.
[15] Centrul de Resurse Juridice, Avocatura Pro Bono-indicator al funcționării profesiei într-o democrație reală, p.2,  pagină web: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2015/01/AVOCATURA-PRO-BONO_final.pdf, accesat la data 20.03.2023, ora 11:47.


Avocat Andreea Mădălina Nicu, Baroul Dolj

* Mențiune specială – concursul UNBR „Perspectivele profesiei de avocat în contextul tendințelor europene”
** Lucrarea a fost publicată în Revista Avocatul nr. 1/2023, editată cu ocazia Congresului Avocaților 2023

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership