Opinia INM ref. posibilitatea obligării inculpatului minor față de care se ia o măsură educativă la plata cheltuielilor judiciare către stat
30 iunie 2023 | JURIDICE.roProblema de drept: Obligarea inculpatului minor față de care a fost luată o măsură educativă la plata cheltuielilor judiciare către stat (Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov).
Act normativ incident: C. proc. pen., art. 274 alin. (1)
În practica judiciară s-a pus problema posibilității obligării inculpatului minor față de care se ia o măsură educativă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Într-o opinie, s-a apreciat că în situația prezentată inculpatul minor poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, având în vedere că aplicarea măsurii educative față de un minor este echivalentă, din punct de vedere formal, al conținutului hotărârii judecătorești (nu în ceea ce privește mecanismul de reeducare), cu soluția de condamnare în cazul majorului. Prin urmare, sunt aplicabile dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. pen.
Într-o altă opinie, s-a apreciat că inculpatul minor față de care se ia o măsură educativă nu poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, de vreme ce în cazul acestuia nu se pronunță o soluție de condamnare, astfel încât acestea urmează să rămână în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
Opinia INM:
Primul punct de vedere exprimat este cel corect. Astfel, inculpatul minor față de care s-a luat o măsură educativă prevăzută de art. 115 C. pen. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.
În acest sens, trimiterea este făcută și la Decizia nr. 9/2018 (M. Of. nr. 696 din 9 august 2018), prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin care s-a solicitat dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „dacă în aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură penală inculpatul minor față de care s-a luat o măsură educativă prevăzută de art. 115 din Codul penal poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.”
S-a apreciat astfel că problema înțelesului dispozițiilor legale menționate nu constituie o veritabilă chestiune de drept cu relevanță practică, susceptibilă a genera interpretări juridice diferite și a impune, în consecință, o dezlegare prealabilă în procedura reglementată de art. 475 C. proc. pen.
Pentru aceasta, s-au avut în vedere următoarele: „Este adevărat că soluția luării față de inculpatul minor a unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, nu este inclusă alături de celelalte soluții pe care le poate dispune instanța în cazul în care stabilește că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și răspunde penal. Aceasta nu creează însă o dificultate în aplicarea dispozițiilor privitoare la persoana care va suporta cheltuielile judiciare în cazul enunțat, dacă se au în vedere și dispozițiile art. 504 din Codul de procedură penală, care prevăd că „Urmărirea și judecarea infracțiunilor săvârșite de minori, precum și punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceștia se fac potrivit procedurii obișnuite, cu completările și derogările prevăzute în prezentul capitol și în secțiunea a 8-a a cap. I din titlul V al părții generale”.
Totodată, dispozițiile art. 239 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare, prevăd că „Termenul condamnare utilizat în cuprinsul art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal se referă și la hotărârile prin care, față de inculpat, s-a luat, în timpul minorității, o măsură educativă, în afară de cazul în care au trecut cel puțin 2 ani de la data executării sau considerării ca executată a acestei măsuri”.
Această problemă a făcut obiectul dezbaterilor și cu ocazia Întâlnirii procurorilor șefi secție urmărire penală și judiciară de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT și al parchetelor de pe lângă curțile de apel – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 19- 20 iunie 2017 (minută, pag. 16), ocazie cu care participanții au agreat, în majoritate, același punct de vedere.
Participanţii la întâlnire au agreat, în unanimitate, opinia INM, pentru argumentele prezentate în susținerea acesteia.
Nota J: Prezenta opinie a fost exprimată în cadrul întâlnirii preşedinţilor secţiilor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal şi procesual penal. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei. Dezbaterile au fost moderate de judecător Carmen Alina Gohoreanu şi judecător Ionuţ Victor Voina, formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii la disciplina Drept penal şi drept procesual penal, în calitate de experţi selectaţi în cadrul proiectului. București, 27-28 februarie 2023.
