Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Dreptul muncii Dreptul securității sociale Opinii Proiecte legislative SELECTED Sistemul judiciar

Modificările legislative recent adoptate privind condiţiile de pensionare ale magistraţilor. Comparaţie cu modificările aduse Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

30 iunie 2023 | Bogdan NICOLAU
Bogdan Nicolau

Bogdan Nicolau

Condiţiile de pensionare pe care magistraţii vor trebui să le îndeplinească pentru obţinerea pensiei de serviciu prin prisma modificărilor aduse Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată de Parlamentul României la data de 28 iunie 2023. Comparaţie cu condiţiile de pensionare ale militarilor, poliţiștilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

Mi-am propus să scriu acest articol ca răspuns la multiplele dezinformări propagate în spaţiul public în ultima perioadă, cu privire la condiţiile pe care magistraţii vor trebui să le îndeplinească pentru obţinerea pensiei de serviciu, urmare a adoptării de către Parlamentul României a legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Potrivit art I. pct. 1 din legea recent adoptată, articolul 211, alineatul (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 211. – (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 4 (…)”

Art. II al legii prevede că – Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, până în anul 2028, la calculul vechimii de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege.

Anexa 4 a Legii 303/2022, prevăzută de anexa 2 a legii recent adoptate, se prezintă în felul următor:

Este lesne de observat că, prin raportare la condiţiile de pensionare actuale, condiţiile prevăzute de noua lege sunt total modificate, afectând posibilitatea magistraţilor de a se putea pensiona, încă din momentul intrării în vigoare a noii legi.

În primul rând legea este neclară, întrucât nu arată care este vârsta standard de pensionare în cazul magistraţilor după anul 2035, articolele mai sus redate făcând doar trimitere la anexa nr. 4, care se opreşte la anul 2035.

Pe de altă parte, considerând că vârsta standard de pensionare şi după anul 2035 va fi de 60 de ani, dintr-o simplă analiză a textelor mai sus redate, se poate observa că un magistrat în funcţie se va putea pensiona începând cu anul 2023, după intrarea în vigoare a legii, doar la împlinirea vârstei de 60 de ani, în condiţiile în care la acest moment nu are vârsta de 48 de ani, chiar dacă are sau va avea o vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror de 25 de ani sau mai mult.

Constatăm aşadar că eşalonarea adoptată de legiuitor instituie o veritabilă discriminare pe criterii de vârstă biologică între magistraţi.

Totodată, magistraţii care în anul 2023 au o vechime în funcţie de 18 ani sau mai puţin şi o vechime mai mare de 5 ani în funcţii asimilate, nu se vor mai putea pensiona înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă au o vârstă biologică de peste 50 de ani.

Nu lipsit de importanţă este că magistraţii în funcţie, care la vârsta de 60 de ani nu vor avea o vechime în funcţia de judecător sau de procuror de 25 de ani, pentru a putea beneficia de pensia de serviciu, vor fi obligaţi să rămână în sistem până la atingerea acestei vechimi.

În fine, legea nu recunoaşte în favoarea magistraţilor dreptul la o pensie anticipată sau anticipată parţială, astfel cum se prevede în favoarea militarilor, poliţiștilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prin art. 15-18 din Legea 223/2015, şi totodată cum prevede Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în art. 62-67 în favoarea oricărei persoane.

În forma adoptată de Parlament la data de 28 iunie 2023, legea prevede doar dreptul magistraţilor de a beneficia de o pensie de serviciu diminuată, la împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul public de pensii, în condiţiile în care au o vechime în funcţia de judecător sau procuror între 20 şi 25 de ani.

Mai trebuie arătat că prin art. XIII alin. 5 şi 6 ale noii legi s-a prevăzut că:

„(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028.”

Cu alte cuvinte, textul are în vedere doar magistraţii în funcţie care la acest moment îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea în vigoare (nemodificată) pentru a beneficia de pensia de serviciu, iar nu toţi magistraţii. Doar aceştia vor putea până la data de 31.12.2028 să solicite eliberarea din funcţie prin pensionare cu cuantumul pensiei neafectat de noile dispoziţii.

Pe lângă discriminarea evidentă pe care acest text de lege o instituie între magistraţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare la acest moment şi care au ales să rămână în sistem şi magistraţii pensionari sau care vor îndeplini condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare ulterior intrării în vigoare a noii legi, textul de lege reprezintă o invitaţie la pensionare pentru primii, cu consecinţe grave pentru sistemul judiciar.

Comparaţie cu condiţiile de pensionare ale militarilor, poliţiștilor sau funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

De ce ar trebui să facem o astfel de comparaţie? Răspunsul rezultă din considerentele reţinute de Curtea Constituţională a României prin mai multe decizii anterioare.

Astfel, prin decizia Curţii Constituţionale a României nr. 900/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 1.274 din 22 decembrie 2020, s-au reţinut următoarele:

„119. Cu privire la distincţia dintre statutul juridic al magistraţilor şi cel al beneficiarilor de pensii militare, prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, Curtea a statuat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor”. Prin Decizia nr. 192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 iunie 2013, Curtea a precizat că „este adevărat că, anterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, având în vedere asemănările dintre statutul magistraţilor şi al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. […] În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr. 119/2010, legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanţa de contencios constituţional a constatat că această măsură nu este neconstituţională, excepţie făcând situaţia când înseşi dispoziţiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie”. Or, Curtea a constatat că, „în ceea ce priveşte cadrele militare nu se pot reţine aceleaşi concluzii, simpla prevedere prin Constituţie a faptului că statutul acestora se stabileşte prin lege organică neechivalând unei reglementări la nivel constituţional a acestei materii” .

120. Prin Legea nr. 223/2015privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, legiuitorul a reintrodus pensia militară, Curtea stabilind că este un tip de pensie „mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul «recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei»” (Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 17 iulie 2018). „Simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun sau chiar în condiţii mai vătămătoare […] nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat, esenţială fiind îndeplinirea cerinţelor de vârstă şi de vechime, prevăzute de lege. Aceste condiţionări decurg din însăşi esenţa dreptului la pensie de serviciu, care se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă şi ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viaţa profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie” (Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019).”

În ceea ce priveşte raţiunea instituirii pensiilor de serviciu ale magistraţilor, Curtea reţine prin aceeaşi decizie (paragraful 122) că „instituirea pensiei de serviciu […] este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună […] magistraţii. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând […] magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii”. Curtea a constatat că „reglementarea în vigoare […] a pensiei de serviciu pentru magistraţi, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Această constatare se bazează pe specificul […] activităţii […] magistraţilor, care […] impune […] obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri”. Reţinând motivele care justifică şi impun acordarea pensiei de serviciu, Curtea a constatat că aceasta „nu reprezintă un privilegiu”, tratamentul juridic diferit aplicabil magistraţilor sub aspectul dreptului la pensie fiind întemeiat pe statutul diferit şi pe specificul activităţii acestei categorii profesionale.”

Ca urmare, din toate aceste considerente, se poate trage concluzia pe de o parte că, în cazul magistraţilor, nu poate fi instituit un regim mai sever decât în cazul beneficiarilor de pensii militare în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu.

Prin aceeaşi lege, adoptată de Parlament la data de 28.06.2023, art. XI aduce modificări şi Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

În privinţa condiţiilor de pensionare ale personalului vizat de Legea 223/2015 – angajaţi în cadrul Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi din Serviciul Român de Informaţii, singurul aspect care se modifică este alin. 2 al art. 16 în sensul că noul text de lege prevede că „(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege.”

Anexa nr. 2 la Legea nr.223/2015 (anexa 13 la legea adoptată de Parlament la data de 28.06.2023) prevede următoarele:

Art. 16 alin. 1 din Legea 223/2015, rămâne nemodificat, textul prevăzând că: „(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Articolul 3 al legii defineşte noţiunile de vechime efectivă şi vechime în serviciu, vechimea efectivă fiind formată din perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii; şi nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă; – art. 3 lit. g în referire la lit. f.

Iar vechimea în serviciu reprezintă conform art. 3 lit. e – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;

2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;

3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;

4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

5. a fost în captivitate;

6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă;

Ca urmare, ceea ce se modifică prin noua lege adoptată de Parlament pentru personalul din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională este doar vârsta standard de pensionare, şi asta începând cu anul 2031, dată de la care vârsta standard, în prezent de 60 de ani, va creşte cu câte un an până în anul 2035.

Impactul acestor modificări este unul nesemnificativ, întrucât potrivit art. 9 lit b şi c din Legea 223/2015 – „Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi: b) deosebite; c) speciale;” , iar Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează în conformitate cu art. 11 din lege şi determină o reducere a vârstei standard de pensionare în conformitate cu art. 21.

Tot nemodificat rămâne şi art. 21 alin. 2 al Legii 223/2015 care prevede că „Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.”

Recapitulând, în cazul acestor categorii profesionale:

– condiţiile de pensionare rămân neschimbate până în anul 2031;

– vechimea în funcţie necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu este şi rămâne de doar 15 ani , incluzând perioadele în care persoana a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;

– din anul 2031, singurul element care se modifică este creşterea treptată cu câte un an/an a vârstei standard de pensionare , vârstă de la care se va aplica reducerea pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii speciale/deosebite de muncă.

***

Se poate lesne observa că prin modificările recent adoptate de Parlament, în cazul magistraţilor, a fost instituit un regim mult mai sever decât în cazul beneficiarilor pensiilor militare, în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu, condiţii care se referă la vârsta de pensionare (care în prezent, în cazul magistraţilor nu poate fi redusă prin reţinerea condiţiilor deosebite/speciale de muncă) sau la vechimea efectivă în funcţie.

În final, mai arăt că prin decizia CCR nr. 900/2020 s-a arătat că „În concluzie, Curtea a fixat reperele de natură constituţională în materia pensiei de serviciu a magistraţilor, limitând marja de apreciere a legiuitorului în procesul de legiferare: principiul independenţei justiţiei, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la nivel constituţional, de statutul magistraţilor, dezvoltat prin lege organică, care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestei profesii, şi impune acordarea pensiei de serviciu acestei categorii profesionale. Aşa fiind, orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor.

Judecător Bogdan Nicolau
Vicepreşedintele Tribunalului Brăila
Membru al Asociaţiei Magistraţilor din România, preşedintele filialei Brăila a A.M.R

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership