Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
5 comentarii

Olanda pendinte la CEDO: Dobândirea statutului de martor anonim și garanțiile procedurale puternice ce trebuie să existe pentru a compensa handicapurile cu care se confruntă apărarea
11.08.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 56440/15
Johan SNIJDERS împotriva Olandei
depusă la 6 noiembrie 2015, comunicată la 16 iulie 2020 și publicată la 3 august 2020

I. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea se referă la utilizarea ca probă a unei declarații date de un martor anonim, căruia i s-a acordat statutul de martor amenințat (bedreigde getuige).

Martorul amenințat a fost audiat de judecătorul de instrucție; reclamantul și procurorul au primit posibilitatea de a pune întrebări în scris. Reclamantul a fost condamnat pentru omor.

Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 §§ 1 și 3 (d) din Convenție că dreptul său de a examina acest martor a fost restricționat în mod eronat, în timp ce declarația acestuia a fost decisivă pentru condamnarea sa, iar restricțiile au fost insuficient compensate.

II. Întrebările comunicate

Reclamantul a avut parte de un proces echitabil în stabilirea acuzațiilor penale împotriva sa în conformitate cu articolul 6 §§ 1 și 3 (d) din Convenție?

În special:
1. A existat un motiv întemeiat pentru a acorda martorului statutul de martor amenințat?

Guvernul este invitat să descrie în detaliu mecanismul privind acordarea statutului de martor amenințat și audierea acelui martor, prevăzut la articolele 226a – 226f din Codul de procedură penală.

2. Proba furnizată de martorul amenințat a fost singura sau cea decisivă de bază pentru condamnarea reclamantului?

3. Au existat suficienți factori de contrabalansare, inclusiv garanții procedurale puternice pentru a compensa handicapurile cu care se confruntă apărarea, ca urmare a admiterii declarației martorului amenințat, pentru a se asigura că procesul, judecat în ansamblul său, a fost echitabil?

III. Reglementarea din România analoagă incidentă (și posibile mari probleme cu ea din perspectiva celor întrebate de CEDO în această cauză împotria Olandei):

Art. 119: Întrebările privind persoana martorului

(1)Dispoziţiile art. 107 se aplică în mod corespunzător în cazul audierii martorului.
(2)Martorului i se comunică obiectul cauzei şi apoi este întrebat dacă este membru de familie sau fost soţ al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părţi din procesul penal, dacă se află în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu aceste persoane, precum şi dacă a suferit vreo pagubă în urma săvârşirii infracţiunii.

(3)Martorului nu i se adresează întrebările privind persoana sa atunci când faţă de acesta s-a dispus o măsură de protecţie a datelor de identitate.

Art. 123: Consemnarea declaraţiilor
(1)Consemnarea declaraţiilor se face potrivit dispoziţiilor art. 110, care se aplică în mod corespunzător.

(2)În cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită expres aceasta şi înregistrarea este posibilă.

Protecţia martorilor ameninţaţi

Art. 125: Martorul ameninţat

În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.

Art. 30: Organele judiciare
Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt:
a)organele de cercetare penală;
b)procurorul;
c)judecătorul de drepturi şi libertăţi;
d)judecătorul de cameră preliminară;
e)instanţele judecătoreşti.

Art. 126: Măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale
(1)În cursul urmăririi penale, odată cu acordarea statutului de martor ameninţat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri:
a)supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare;
b)însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor;
c)protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaraţia sa;
d)audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.
(2)Procurorul dispune aplicarea unei măsuri de protecţie din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre părţi sau a unui subiect procesual principal.
(3)În cazul aplicării măsurilor de protecţie prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), declaraţia martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa, în condiţii de confidenţialitate.
(4)Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate.
(5)Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora.
(6)Măsurile prevăzute la alin. (1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.
(la data 19-iun-2019 Art. 126, alin. (6) din partea 1, titlul IV, capitolul II, sectiunea 5, subsectiunea 1 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 248/2019 )
[textul din Art. 126, alin. (6) din partea 1, titlul IV, capitolul II, sectiunea 5, subsectiunea 1 a fost abrogat la 03-aug-2019 de Actul din Decizia 248/2019]
(7)Dacă starea de pericol a apărut în cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune măsurile de protecţie prevăzute la art. 127. Dispoziţiile art. 128 se aplică în mod corespunzător.
(8)Măsurile de protecţie prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se comunică autorităţii desemnate cu punerea în executare a măsurii.

Art. 129: Audierea martorului protejat
(1)În situaţiile prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. d) şi art. 127 lit. d), audierea martorului se poate efectua prin intermediul mijloacelor audiovideo, fără ca martorul să fie prezent fizic în locul unde se află organul judiciar.
(3)Subiecţii procesuali principali, părţile şi avocaţii acestora pot adresa întrebări martorului audiat în condiţiile alin. (1). Organul judiciar respinge întrebările care ar putea conduce la identificarea martorului.
(4)Declaraţia martorului protejat se înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se redă integral în formă scrisă.
(5)În cursul urmăririi penale declaraţia se semnează de organul de urmărire penală ori, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi de procurorul care a fost prezent la audierea martorului şi se depune la dosarul cauzei. Declaraţia martorului, transcrisă, va fi semnată şi de acesta şi va fi păstrată în dosarul depus la parchet, într-un loc special, în condiţii de confidenţialitate.
(6)În cursul judecăţii, declaraţia martorului se semnează de preşedintele completului de judecată.
(7)Suportul pe care a fost înregistrată declaraţia martorului, în original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, după caz, al instanţei de judecată în faţa căreia s-a făcut declaraţia, se păstrează în condiţii de confidenţialitate. Suportul care conţine înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale este înaintat la terminarea urmăririi penale instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei, şi este păstrat în aceleaşi condiţii privind confidenţialitatea.

IV. Referitor la Olanda, a se vedea și Raportul Comitetului Drepturilor Omului, ONU cu privire la utilizarea prea extinsă a martorului anonim în procesele penale din Olanda (disponibil aici)

12. The Committee is gravely concerned at the scope afforded for the use of anonymous witnesses in the State party’s criminal procedure. The Committee notes that use is made of hearing witnesses in the preliminary examination, prior to the trial, without the accused, counsel or the prosecutor being present. The identity is accordingly known only to the examining magistrate and is subsequently unknown even to the trial judge. While not excluding the use of anonymous witnesses in appropriate instances, the Committee considers that this practice is too broad and that it raises difficulties in terms of article 14 of the Covenant.

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “Olanda pendinte la CEDO: Dobândirea statutului de martor anonim și garanțiile procedurale puternice ce trebuie să existe pentru a compensa handicapurile cu care se confruntă apărarea”

  1. Gheorghe IONESCU spune:

    Mare problemă cu martorii protejaţi: ameninţaţi sau vulnerabili. Cele întâmplate în dosarele instrumentate de procurorul **** de la DNA ST Ploieşti demonstrează „breşele” existente în reglementarea procesual-penală în legătură cu aceste categorii de martori… Nu cunosc decât ceea ce s-a publicat în media referitor la dosarele respective. În comunicatul de presă emis de SIIJ, referitor la reţinerea sus numitului, am remarcat sintagma „care au acţionat fără vinovăţie” – sintagmă ce făcea trimitere la judecătorii care au dispus/prelungit – luni şi luni de zile – arestările preventive cerute de ****. Aici, cred eu, este marea problemă la care mă refeream. Într-adevăr, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia într-o măsură determinantă pe declaraţiile martorilor protejaţi. Dar ce facem cu arestările pe luni/ani de zile, luate pe baza acestor depoziţii, care se pot dovedi finalmente – ca în cazul amicului ****, nişte fake-uri?? (Dacă nu exista acel ****, oare ce s-ar fi întâmplat?).
    Apropo, ştie cineva, la ora aceasta, soluţia din contestaţia lui **** împotriva arestării preventive?

    • solutia e control judiciar.

      raportat la jurisprudenta CEDO incidenta, consider ca nu se justifica arestul preventiv.
      ceva ilogic (si implicit nedrept) nu se remediaza niciodata cu ceva la fel de ilogic (si implicit nedrept).

      referitor la martorii anonimi, eu nu inteleg cum Noul Cod de Procedura Penala, care se dorea o reforma si o apropiere a Romaniei de notiunea de stat de drept, cuprinde atat de multe dispozitii mai nedrepte (si deci mai arbitrare) decat Vechiul Cod de Procedura Penala. E un regres considerabil, aspect ce e evident fie doar numai printr-o analiza de drept comparat.

      In Olanda, avem judecatorul de instructie – JUDECATOR – care tot timpul dispune cu privire la martorul anonim, si ei tot se plang ca nu e suficient, din perspectiva garantiilor suplimentare ce ar trebui sa existe.

      In Romania, avem procurorul care mai tot timpul dispune cu privire la martorul anonim, si, probabil ca sa nu para atat de evident, l-au pus la un loc cu judecatorul, sub cupola notiunii de organ judiciar (a se vedea art. 30 NCPP). Nici nu-mi dau seama cum de e constitutionala acea norma de la art. 30 din Codul de procedura penala. Daca ati citit articole de specialitate critice cu privire la aceasta institutie/procedura a martorului anonim, precum ea este reglementata in Romania, semnate de profesori de drept din Romania, va rog sa mi le semnalizati si mie. Eu am gasit doar articole care numesc jurisprudenta CJUE ce confera un standard de protectie a drepturilor inculpatilor mai mare decat cel existent in Romania, ca fiind o jurisprudenta neortodoxa. Si atat. Adica articole clar partinitoare din moment ce simt nevoia nu sa sublinieze necesitatea respectarii acelei jurisprudente CJUE si sa arate cum ar trebui procedat ca de facto sa avem o mai buna respectare a ei, prin modificarea dispozitiilor din Codul de procedura penala, ci doar sa o caracterizeze ca fiind neortodoxa. De parca CJUE vrea sa se marite, si are nevoie de o caracterizare apriorica, riscand sa ramana chiar fata mare … (sau ma rog, cel putin sa nu mai poata sa faca nunta in Biserica).

  2. Gheorghe IONESCU spune:

    Da, am văzut pe site ul ÎCCJ-Sp: control judiciar!
    Deci nici măcar arest la domiciliu, că aceste măsuri au o gradualitate a lor!
    Ce poate să creadă un cetăţean obişnuit, văzând aceste „tribulaţii” de soluţii – date, atenţie! şi una (arestarea preventivă), şi alta (controlul judiciar), de judecători supremi?!
    Gândul îl duce, cred eu, cam aşa: să fi început **** să „ciripească” (scuze, încerc să vorbesc cum o făcea el), şi s-au speriat toţi?
    Sau a venit dispoziţie de la ****?
    În afară de bla-bla-ul că nu a mai fost condamnat, că e căsătorit şi are nşpe copii, nu cred să vedem în încheierea pronunţată azi altceva…
    Of, şi-mi aduc aminte de acea butadă populară, cu peştele, ****!

  3. Gheorghe IONESCU spune:

    D-na Mazilu-Babel, dvs. spuneţi că art. 30 NCPP are valenţe de neconstituţionalitate… Daţi-mi, vă rog, voie să vă supun atenţiei următoarea remarcă (apropo de Constituţie… :):cum poate CONSTITUŢIA ROMÂNIEI (atenţie, am scris cu majuscule, că e LEGEA FUNDAMENTALĂ!) să conţină un fake, o minciună sfruntată?
    Verificaţi-mă, vă rog: Secţiunea a-2-a din Capitolul VI(„Autoritatea judecătorească”) se intitulează „Ministerul Public”, iar art. 131 are titulatura marginală „Rolul Ministerului Public”, alin. 1 specificând clar :”În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.
    A auzit cineva vreodată despre vreun ministru al Ministerului Public, ştie cineva cine este acesta în prezent?
    Ştie cineva unde este sediul acestui Minister?
    Dacă Legea Fundamentală a Statului Român e strâmbă – şi e strâmbă din 1991, cu toată revizuirea din 2003, nu ar trebui îndreptată?
    Există democraţii mult mai avansate decât a noastră, în care procurorii sunt avocaţii Statului. De ce nu şi la noi?

    • eu de conflictul dintre unele norme din Constitutie, cu alte norme din aceeasi Constitutie, nu ma preocup atat de tare deoarece:

      1. in caz de conflict, CCR poate sa dea prioritate celor referitoare la statul de drept si sa anihileze acea dispozitie referitoare la Ministerul Public care cade astfel in desuetudine (a facut deja asta Curtea Constitutionala a Moldovei – printre alte instante de contencios constitutional care au observat ca chiar a lor Constitutie continea dispozitii contradictorii)

      2. ele nu se aplica cu efect direct pe rolul instantelor de drept comun, in contra justitiabilului – inculpat

      Dar normele din Codul de procedura penala se aplica.
      Si eu chiar cred ca articolul 30, prin faptul ca include procurorul in randul organelor judiciare, este un articol neconstitutional.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.