Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Încălcarea dreptului la apărare prin administrarea tuturor probelor înainte de efectuarea în continuare a urmăririi penale in personam
12.08.2020 | Alexandrin REZNIC

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandrin Reznic

Alexandrin Reznic

Potrivit art. 305 alin. 3 C.P.P., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. 18/2016, atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) NCPP, organul de cercetare penală/procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect; legiuitorul stabileşte un moment procesual important care are semnificația formulării unei acuzații penale împotriva unei persoane atunci când organul judiciar, evaluând probele existente în cauză, are bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală; condiția probei a fost prevăzută de legiuitor în scopul evitării formulării unor acuzații penale arbitrare, fără vreo bază factuală; dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 77 NCPP şi art. 305 alin. (3) NCPP constituie o obligație procedurală pozitivă a organului de cercetare penală/procurorului (organul de urmărire penală dispune), iar nu o facultate a acestuia, fiind reglementată în scopul asigurării unei garanții efective a dreptului la apărare al persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale.

Determinarea cu precizie a momentului din care se poate vorbi de o acuzație în materie penală prezintă importanță deosebită, întrucât din acel moment este garantat dreptul prevăzut de art. 6 din Convenția europeaná. În acord cu jurisprudența Curții Europene în interpretarea noțiunii de acuzație în materie penală, apreciez că dobândirea calității de suspect intervine ex lege atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 77 NCPP şi art. 305 alin. (3) NCPP, care impun organului judiciar să constate existența unei acuzații în materie penală, să dispună efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect și să îi aducă la cunoştință drepturile; în acest sens Curtea Europeană a statuat că o persoană dobândeşte calitatea de suspect ce atrage aplicarea garanțiilor prevăzute art. 6 din Convenția europeană nu din momentul în care această calitate îi este adusă la cunostintă, ci din momentul în care autoritățile naționale aveau motive plauzibile pentru a-l suspecta de comiterea unei infracțiuni[1], încălcarea obligației procedurale pozitive prevăzute de art. 305 alin. (3) NCPP prin efectuarea urmăririi penale in rem dincolo de momentul în care, în mod rezonabil, se putea formula o ,acuzație în materie penală” conduce la o vătămare a dreptului la un proces echitabil al „acuzatului” de natură a atrage incidența în cauză a sancțiunii nulității relative, în condițiile art. 282 NCPP, cu privire la actele procesuale sau probele administrate după acest moment.

Considerăm că de la momentul procesual la care este cunoscută persoana cercetată ca având posibilă implicare infracțională, coroborat cu probele ce trebuiau să conducă la formularea unei acuzații penale, impune efectuarea de îndată  a urmăririi penale față de suspect, în vederea respectării dreptului la apărare prin permiterea accesului suspectului la administrarea oricărei probe administrate atât în favoarea, cât și în defavoarea sa.

În cazul în care judecătorul de cameră preliminară apreciază că prelungirea etapei in rem a urmăririi penale peste limita în care un observator obiectiv putea sa constate existența in concreto a unei suspiciuni rezonabile cu privire la comiterea unei infracțiuni de către o anumită persoană și că această nelegalitate conduce la incidența nulității relative, va trebui mai întâi să indice data sau momentul de la care trebuia să se acorde calitatea de suspect; ulterior, judecătorui va trebui să dispuna infirmarea ordonanței prin care s-a dispus continuarea efectuării urmăririi penale față de suspect, deoarece aceasta a fost intocmită cu încălcarea obligației prevăzute de art.(305 alin. (3) NCPP de a formula o acuzație in materie penală de îndată ce din probe rezulta bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit o infracțiune, iar această nelegalitate a condus la vătămarea dreptului la apărare care nu poate fi remediată altfel, iar iradierea efectelor acestei nulități va conduce și la anularea ordonanței de punere în mişcare a acțiunii, respectiv la excluderea probelor administrate ulterior momentului la care trebuie formulată acuzația in personam.[2]

Tocmai pentru a demonstra caracterul neloial al urmăririi penale judecătorul de cameră preliminară poate considera că în mod flagrant i-a fost încălcat suspectului dreptul la apărare, iar urmărirea penală efectuată nu a dus la stabilirea întregului adevăr necesar soluționării cauzei, ci doar efectuarea unei anchete clandestine asupra acestuia, în scopul de a-l lipsi pe acesta pe toate garanțiile procedurale în vederea respectării dreptului la un proces echitabil.

Mai mult decât atât, în ipoteza dosarelor penale neafectate de măsuri preventive sau restrictive de libertate, opinez că modalitatea desfășurării urmăririi penale în sensul administrării tuturor probelor în etapa in rem, apoi dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană și imediat după pusă în mișcare acțiunea penală este în mod evident o desfășurare a evenimentelor ce întărește susținerile anterioare, respectiv că nu se dorește în nici un moment ca persoana acuzată să poată participa la administrarea tuturor probelor din cadrul urmăririi penale, fiind efectuată o anchetă formală, menită doar să ducă la incriminarea acestuia, fără a-i fi respectat dreptul la apărare.

Totodată, pentru a pune în mod legal în mișcare acțiunea penală se impune administrarea unor probe suplimentare, fiind lipsită de efect ordonanța de punere în mișcare bazată pe exact aceleași probe administrate și avute în vedere la dispunerea efectuării în continuare față de suspect, se poate lesne observa cum doar obligația prevăzută de Codul de procedură penală de a dispune separat, prin 2 ordonanțe diferite, efectuarea în continuare față de suspect și punerea în mișcare, constituie pentru organul de urmărire penală un impediment de a se pronunța prin același act cu privire la calitățile dobândite concomitent de inculpat. Neadministrând nicio altă probă suplimentară, neexistând alte demersuri de aflare a adevărului în cauză, toate fiind administrate anterior datei ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspect, considerăm că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nu întrunește toate exigențele legale, urmând a fi dispusă nulitatea acesteia.

În concluzie, în vederea respectării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil din perspectiva administrării tuturor probelor înainte de etapa in personam consider că în etapa camerei preliminare se impune constatarea nulității ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspect, a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, iar consecința firească fiind de restituire a cauzei, nefiind întrunite elementele de legalitate necesare sesizării instanței de judecată.


[1] CEDO, hotărârea din 14 octombrie 2010, în cauza Brusco c. Franței, parag. 47
[2] Mihail Udroiu, Sinteze si Grile, ed. a 5-a


Avocat Alexandrin Reznic

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.