Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Banner BA-02
Articole Business Fiscalitate Opinii SELECTED

De ce nu merge economia. Cât ia statul dintr-un salariu brut de 5.000 lei

3 iulie 2023 | Daniel UDRESCU
Daniel Udrescu

Daniel Udrescu

„Penny wise and dolar stupid” sau „scump la tărâțe și ieftin la mălai” = Zgârcit la cheltuieli și risipitor când nu este cazul. Avem un stat lacom de bani la tărâţe şi idiot la mălai.

Un studiu al d-lui Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), indică o scădere a ponderii din venituri pentru microintreprinderi de la 26% în urmă cu 10 ani la 14%.  Ponderea microîntreprinderilor ca număr este de 96% din total firme active.  Sunt 690.000 de firme, care au cel puţin un angajat (ca să fie microîntreprinderi).  Din acestea 190.000 nu au activitate (aici numărul firmelor poate fi mai mic, firmele din construcţii işi suspendă activitatea atunci când nu au autorizaţii de construire, deci nu-şi pot desfăşura obiectul de activitate).

Vera Iurgu are un alt studiu, şi mai interesant, mai precis, dar mai vechi.  La nivelul cifrelor financiare aferente 2017 (ultimul an cu plafon 500.000 euro), numărul companiilor din România cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euro era de 511.800, care au înregistrat o cifră de afaceri agregată de 139,1 miliarde lei (o medie de 271.785 lei per companie), angajând un numar total de persoane active de 1,2 milioane (2,4 angajați per companie) și înregistrând un profit consolidat de 28 miliarde lei (20% din cifra de afaceri realizată și o medie de 54.708 lei per companie). Microîntreprinderile cu cifra de afaceri de sub 500.000 euro reprezinta 85% din totalul companiilor românești care au depus bilanț la Registrul Comertului aferent anului 2017.

În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi și cele din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri consolidată de 13,2 miliarde lei și respectiv 12,9 miliarde lei.   În aceste două sectoare regăsim şi multe asocieri.  Cifra mi se pare foarte mică (personal administrez contabil un portofoliu de circa 250 milioane de euro (adică aprox. 10% din cifra de mai sus) la o firmă cu circa 225 de clienţi).  Adică imposibil.  Sunt nr. 257 în topul firmelor de contabilitate, deci cred că evidenţele sunt incorecte sau segmentul imobiliar este alocat mai multor sectoare.

Numărul de salariaţi activi este la acest moment de 5,71 milioane persoane, potrivit datelor furnizate de către Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, 4,5 milioane de angajaţi sunt din mediul privat, iar 1,2 milioane lucrează la stat, relatează Profit.ro.  26,67% din mediul privat activ o reprezintă microîntreprinderile.  Trebuie să adaugăm aici asociaţii neangajaţi dar activi (690.000 de microîntreprinderi cu minim un asociat), precum şi PFA-urile (380.000).

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin OUG 79/2017, la Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, s-a mărit plafonul până la care o societate este microîntreprindere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro. Creşterea plafonului a dat un boost microîntreprinderilor, împreună cu alte măsuri benefice, precum plafoanele la vânzările de immobile cu 5%TVA sau contribuţiile la PFA, la 12 salarii.

Prin OUG 16/2022 plafonul de 500.000 euro revine, dar o serie de schimbări au blocat economia românească.

Să mă explic.  Să presupunem categoria asocieri.  „Reguli privind asocierile fără personalitate juridica” din art 125 Cod fiscal.

Într-o asociere fără personalitate juridică pentru construirea unui imobil între două sau mai multe persoane juridice române, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecarui asociat, conform prevederilor contractului de asociere:

Art. 125 alin. 5 prevede ca regulă generală că “Venitul/Pierderea anual/anuală realizat(ă) în cadrul asocierii se distribuie asociaților proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere.”

Înseamnă că o asociere între o societate cu 16% impozit pe profit şi o societate/mai multe microîntreprinderi va avea un impozit de 1% pe venit pentru microîntreprinderi, dacă rămâne sub plafon.

Numai că la art. 125 alin. 8 avem o excepţie: „În cazul asocierilor dintre o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II – Impozitul pe profit – și o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică (indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfășurată de persoana fizică) se distribuie un/o venit net/pierdere netă asociatului persoană fizică proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere stabilit pe baza regulilor prevăzute la titlul II. Impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se plătește de către persoana juridică potrivit regulilor prevăzute la titlul II și reprezintă impozit final. Pierderile nu se compensează și nu se reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligații fiscale potrivit titlului IV.”

Titlul II se refera la cota de 16%. Persoana fizică plăteşte un impozit de 16%, plus toate contribuţiile aferente.  Reţetă pentru dezastru. Decapitalizare.

La alin. 9 avem o altă excepţie: „În cazul asocierilor dintre o persoana juridică contribuabil potrivit titlului III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – și o persoană fizică sau o entitate – asociere fără personalitate juridică (indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfășurată de persoana fizică), pentru impunerea veniturilor distribuite asociatului persoană fizică proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere, se aplică regulile prevăzute la titlul III. Impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se plătește de către persoana juridică potrivit regulilor prevăzute la titlul III și reprezintă impozit final. Pierderile nu se compensează și nu se reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligații fiscale potrivit titlului IV.”

Titlul III se referă la impozitarea microîntreprinderilor cu 1% din venit.  Partea bună a acestui aliniat este că PFA sau persoana fizică va avea o cotă de 1% impozit.

Până acum am explicat prevederile pentru 2023. Problema blocajului din economie este că în domeniul imobiliar, unde avem cele 20-30 de miliarde lipsă din buget trecerea de la plafonul de 1.000.000 euro la 500.000 euro are un efect dezastruos.  Microîntreprinderea va trece în trimestrul în care depăşeşte plafonul, de la 1% impozit pe venit, la 16% impozit pe profit.  În cazul asocierilor cu persoane fizice, acestea trec automat de la aliniatul 9 la aliniatul 8 fiind impozitate cu 16%.  Ori trecerile bruşte într-un domeniu cu cicluri economice de 3-5 ani, este reţeta pentru dezastre, „geniile fiscale” care au propus astfel de măsuri fără a prevede o tranziţie a proiectelor în curs, distrug orice urmă de planificare rezonabilă.

Plafonul de 500.000 euro împinge încheierea tranzacţiilor către 2024, pentru că nimeni nu a planificat o reducere drastică a profitului de la 1% impozit pe venit la 16% impozit pe profit şi pierderile sunt masive în piaţă, cu o decapitalizare (inclusiv 8% dividend plus creşterea contribuţiilor de la 12 la 24 de salarii).  Apoi, a doua măsură, a eliminării plafonului de TVA de oricâte tranzacţii cu 5% la o tranzacţie, a ucis un alt segment de piaţă. A meritat 20-30 de miliarde?  Nu pentru că ele sunt GAURA NEAGRĂ a lipsei de înţelegere a Parlamentului cu privire la piaţa locală.  Nu pot să înţeleg de ce motorul economiei (sectorul imobiliar) este gripat de măsuri anti româneşti.  Se repetă aceleaşi greşeli ca la criza din 2008 (nebunia introducerii TVA pentru persoanele fizice corectată prin Legea 29/2018).  Numai că disperarea Parlamentului, în loc să promoveze antreprenoriatul, duce la sacrificarea capitalului autohton pentru setea de bani ce se duce în şpăgile ataşate lucrărilor publice, plăţile către finanţatorii externi, care impun măsuri antiromâneşti.

Să înţelegem sistemul corupt în care trăim şi să devoalăm minciunile

Statul te fură, pentru că preţul energiei se compune din segmentul de accize, TVA, energie verde, unde taxele şi impozitele reprezintă venituri la bugetul de stat.  Singura țară din Uniune la care prețurile electricității pentru populație a urcat cu peste 100% (cu 112% mai exact) anul trecut în raport cu 2021 este România!

Preţul final pe care îl plătim pentru energia electrică conţine 10 componente, dintre care preţul propriu-zis al energiei reprezintă doar 30,9%, potrivit datelor Transelectrica. Să mai adăugăm aici impozitul de 16% pe profit, apoi să analizăm Transelectrica. 58% din actionariat este Statul Român. Transelectrica are o forţă de muncă pentru care mai plăteşte impozite şi taxe de minim 4%.

Restul componentelor sunt o suită de taxe şi tarife care măresc preţul curentului de trei ori, de la producător la consumator acasă. Din acestea trăiesc restul companiilor care aduc curentul de la producător la gospodărie şi statul, care îşi ia partea sa din taxe şi impozite.  Deci statul român te fură cu 69,1% din mărire, adică la fiecare leu a luat 69,1% plus a adăugat 77,4% creştere de taxe şi impozite în 2022 dând vina pe producători unde de fapt tot statul are controlul, deci din cost de electricitate de 2 lei statul ia 1,465 lei, care sunt de fapt o mărire de taxe şi impozite ascunse în poveşti.

Benzina, motorina, gazul, apa, restul utilităţilor??? Acelaşi lucru.  Furt pe faţă.  De ce în restul Europei se ia în plus 3 bani şi la noi 77,4 bani la leu???  Grecii, francezii ies în stradă pentru 1%, noi românii răbdăm 77,4%, de parcă măririle  astea, cresc în pom.

Să analizăm cât ia statul dintr-un salariu brut de 5.000 lei

Din 2.925 lei, 1.000 de lei se cheltuie pe mâncare. Din mâncare statul ia 19% TVA, iar în costul mâncării mai sunt impozite pe profit, impozit pe salariu, impozit pe dividende, contribuţii, de cel puţin 15-20%. Adică 390 de lei.

Din 2.925 lei altă 1.000 de lei se cheltuie pe utilităţi, benzină unde statul ia 69,1% in TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii, impozit pe dividend, contribuţii. Adică 691 de lei.

Din 925 de lei rămaşi se mai cheltuie pe haine, transport etc., toate cu o componentă de taxe şi impozite.  Economii? Maximum 10%, adică 292,50 lei. Probabil încă 245 lei.

Rezultă că dintr-un brut de 5.113 lei statul colectează direct 2.188 lei şi indirect 1.326 lei.

Valoarea netă a plăţii fără componenta luată de stat de 3.514 lei sau 68,46% este de 1.619 lei, adică de 31,54%.

Daniel Udrescu, CPA, ECJ, Auditor

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership