WOMEN IN LAW. Brândușa Ștefănescu: Implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este și limitată și nelimitată
5 iulie 2023 | Alina MATEI
Alina Matei
Brândușa Ștefănescu
Alina Matei: Mulțumesc,stimată doamnă Profesoară Brândușa Ștefănescu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist?
Brândușa Ștefănescu: Trebuie să vă corectez de la început pentru că nu dumneavoastră trebuie să îmi mulțumiți pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro, ci eu sunt cea care mă simt obligată și datoare să vă mulțumesc pentru că ați apreciat că pot răspunde întrebărilor dumneavoastră într-o manieră care măcar să fie citită sau chiar luată în considerare. Deci, vă mulțumesc foarte mult că ați găsit de cuviință să îmi formulați aceste întrebări în condițiile în care cred că sunt decanul de vârstă al femeilor juriste intervievate, având 82 de ani și făcând parte din generația, pe care unii, teribiliști sau chiar inconștienți, o numesc generația expirată.
M-ați întrebat care sunt elementele care mă definesc ca profesionist. Mi-e cam greu să vă răspund la această întrebare, pentru că v-am devoalat vârsta mea, provin dintr-un alt secol și am parcurs epoci diferite. Cred că pot aprecia că elementul esențial care mă definește ca profesionist este calitatea de dascăl universitar pe care mi-am dorit-o și pentru care m-am pregătit în mod constant și, pot să adaug, pentru exercitarea căreia am făcut în timp 10 ani de naveta.
Pentru cititoarele dumneavoastră ar putea fi interesant că am terminat Facultatea de Drept a Universității din București în 1965, cu diploma de merit, după ce în condițiile unui concurs de admitere pentru care trierea candidaților după examen a durat 15 zile calendaristice, am intrat la această facultate prima (cu media 10). Vă spun aceasta pentru că am convingerea că și în domeniul juridic prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească inclusiv femeile care vor să acceadă la o profesie este aceea de a se pregăti foarte serios.
Revenind, am terminat facultatea în 1965, am avut șansa să lucrez în cercetarea științifică juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Acadamiei Române timp de 7 ani, mediu în care mi-am completat și desăvârșit pregătirea începută în facultate și unde am avut ocazia să profit din plin de știința de carte și de generozitatea unor foarte mari juriști, ei înșiși formați profesional în perioada interbelică.
În mod constant, în cadrul activității desfășurate, atât la Institut cât și în mediul universitar, în care am intrat prin concurs în 1972, am fost atrasă de activitatea internațională. Am înclinat mult în perioada primă de activitate, atât la Institut cât și în mediul universitar, asupra activității într-un fel sau altul internaționale. De altfel, am fost cercetător științific la sectorul de drept internațional public și privat din cadrul Institutului și am participat – prin voința conducerii de atunci a Institutului – împreună cu alți colegi, la manifestări ocazionale sau de o anumită permanență pe plan internațional, care presupuneau o pregătire mai serioasă a celor implicați. Am avut bucuria nu numai să particip la aceste manifestări, dar și să fiu și recunoscută de ceilalți participanți, provenind inclusiv din alte state.
Subliniez, de asemenea, că în paralel cu activitatea didactică am desfășurat activitate practică mai întăi ca arbitru la Comisia de Arbitraj Comerical Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, devenită astăzi Curtea de Arbitraj Comerical și, către sfârșitul vieții active, ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Comericală, astăzi Secția a II-a Civilă.
Spre deosebire de celelalte doamne jurist care au răspuns solicitărilor dumneavoastră, eu m-am pensionat pentru limită de vârstă, la 70 de ani, în 2011, continuând însă, și în prezent, în măsura în care cei care eventual cunosc pregătirea mea și o apreciază, m-au numit ca arbitru, continuând deci, adevărat, sporadic, să soluționez litgii comerciale în cadrul actualei Curți de Arbitraj Comerical de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Alina Matei: În opinia dumneavoastră, implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este limitată/nelimitată?
Brândușa Ștefănescu: Întrebarea este foarte interesantă și presupune, în opinia mea, un răspuns mai complex.
Implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este și limitată și nelimitată. Oficial, și prin lege, nu a fost niciodată limitat accesul la profesia juridică, dar într-o perioadă mai îndepărtată, mecanismul repartizării absolvenților de facultate în producție, care se aplica, firește, și absolvenților unei facultăți de drept, permitea, în fapt, o limitare a accesului la profesiile juridice, acestea fiind pe atunci foarte puțin cotate și, deci, locurile comunicate pentru repartizarea absolvenților fiind puțin numeroase.
La aceasta se adaugă vocația delegatului diferitelor instituții care participa la procesul repartiției de a accepta sau nu solicitarea candidatului. Te prezentai la repartiție în funcție de medie și optai pentru un loc sau altul. La acel moment, în procuratură, se evita încadrarea femeilor pe motivul vehiculat al dificultății juristelor în a face față operațiunilor dificile la care era obligat un procuror.
Astăzi, nu se mai pune problema repartiției, accesul la profesii este absolut liber, deci și fiecare femeie poate opta în a exercita oricare dintre profesiile juridice. Accesul în profesii este condiționat – și este foarte bine – de promovarea unui concurs de admitere în profesie, concurs care fie presupune realizarea unei anumite note minime – cum este avocatura – fie numărul de locuri este prestabilit și deci vor fi primiți cei care promovează concursul de admitere.
Revenind, sigur, și accesul în profesiile juridice este în cele din urmă limitat de chiar jurista în cauză care înțelege să se pregătească pentru promovarea respectivului concurs și, deci, ceea ce contează pentru depășirea oricărei limite este pregătirea profesională.
Alina Matei: Trecerea femeii juriste de la rolul de soție/iubită/mamă la cel de profesionist al dreptului ce filtre ar trebui să parcurgă, pentru ca niciunul dintre cele două ”roluri” să nu fie afectat de prejudicii majore?
Brândușa Ștefănescu: La această întrebare îmi va fi un pic greu să vă răspund pentru că eu nu am avut șansa să fiu mamă, dar nu cred că este vorba de o trecere de la rolul de soție, iubită sau mamă la rolul de specialist într-un domeniu juridic sau altul.
Cred că orice soție, iubită sau mamă poate accede la o profesie juridică fară să afecteze cu nimic bunul mers al relației de cuplu. Ca o paranteză, pot să vă spun că am avut 55 de ani de căsătorie până la momentul la care soțul meu a trecut într-o lume despre care se spune că e mult mai dreaptă. N-am avut copii, cum v-am spus, dar mi-am crescut, la propriu, nepoții, fiind ca mamă, o mamă foarte exigentă, care și-a obligat nepoții, întocmai unei mame adevărate – în opinia mea – să învețe să muncească și să se pregătească serios pentru domeniile de activitate pe care și le au propus. Toți s-au realizat, desigur, și cu sprijinul părinților lor, și mă mândresc că am o nepoată care și ea este profesor universitar, dar este și avocat, deci care a optat pentru profesia juridică.
Cred că astăzi, existând variate mijloace de sprijinire a mamei în general, excepție perioada strictă de graviditate și care este corelată cu starea de sănătate a mamei respective, calitatea de mamă nu poate împiedica realizarea la cote superioare a oricăreia dintre profesiile juridice.
Alina Matei: Mediul juridic oferă femeilor oportunitatea de a fi ceea ce vor ele să fie?
Brândușa Ștefănescu: Cred că mediul juridic actual oferă absolventelor de drept oportunitatea de a fi ceea ce vor, din nou, sub condiția de a fi pregătite serios, pentru profesia pe care și-au ales-o. La cunoștința mea nu există nicio reglementare care să obstrucționeze accesul unei absolvente de drept la vreuna dintre profesiile juridice, sub condiția unei solide pregătiri profesionale pentru a îndeplini cerințele respectivei profesii.
Alina Matei: Din toate punctele de vedere, nu cunosc să fi fost vreo perioadă mai favorabilă dezvoltării femeilor ca cea în care trăim. Orice drept, ca orice prejudecată, este doar cu urmări. Ce rol pot avea femeile juriste în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale)?
Brândușa Ștefănescu: Această întrebare, în opinia mea, ar trebuie să suporte unele corective. Să știți că una este să afirmi un drept, indiferent cui îi este acordat, și alta este să-l acorzi și să garantezi exercițiul acestui drept, spun asta din perspectiva autorităților. Sigur că formal – repet, formal – așa cum ați spus dumneavoastră, se pare că ne-am găsi într-o perioadă foarte favorabilă dezvoltării femeilor; accentuez formal, pentru că o perioadă foarte favorabiă dezvoltării femeilor a fost și perioada în care prin reglementare s-a stabilit că în orice structură de conducere un procent de 33% trebuia acoperit de femei. Am trăit acea perioadă și vă mărturisesc că m-am sitmțit jignită de o astfel de reglementare care ținea cont de calitatea de femeie și nu de valoarea acelei femei, desigur, valoarea profesională. Și atunci și acum îmi doresc ca femeia să fie apreciată indiferent de domeniul de activitate și promovată în cadrul domeniului numai în funcție de valoarea profesională a acesteia.
E adevărat, astăzi, accesul femeilor la orice profesie este liber, dar chiar dacă în unele state foarte dezvoltate se publicitează acerb promovarea unei femei, și de astă dată mă refer la domeniul juridic, într-o funcție de judecător la o instanță supremă, nu este garantat dreptul la egalitate cu bărbatul. Nu este garantat în fapt nici în profesiile juridice, de altfel, chiar la nivelul UE, exista un act legislativ – un regulament – din 2013 care obligă statele membre să reglementeze egalitatea de salarizare între femeie și bărbat, iar în prezent, procedând la verificarea rezultatului implementării actului legislativ obligatoriu la care m-am referit, se constată, și documentele UE nu pot fi contestate în materie, încă o diferență de salarizare în favoarea bărbatului. De altfel, situația persistă de foarte multă vreme. Aflați că în 1982, când am participat la un seminar UNESCO, sub egida ONU, la Bonn, o baroneasă din Anglia, care ulterior a avut o evoluție politică fulminantă și care a vizitat intens și de multe ori Romania după 1990, voia să mă convingă – seminarul având că obiect condiția juridică a femeii – de faptul că în Romania, atunci, femeia s-ar găsi într-o stare total inferioară raportată la bărbat. Numai că date statistice cunoscute pe plan internațional arătau că în Marea Britanie, pentru muncă egală, femeile aveau un salariu cu 40% mai mic decât bărbații, precum și că erau numeroase profesii la care accesul femeilor era obstrucționat prin atitudinea concretă a barbaților aflați totdeauna la conducerea angajatorului. La acel moment, am supus atenției auditoriului – și îmi amintesc că am reușit să îl și conving – că în Romania, dar cred că și în celelalte state, ceea ce trebuia educat era mentalitatea, și mai ales mentalitatea bărbatului, fie soț, fie conducător de angajatori. Cred că și astăzi trebuie sporit efortul educării și schimbării unor astfel de mentalități. Desigur că aveți dreptate, femeile jurist sunt mult mai pregătite în acest domeniu decât cele care au optat pentru o altă profesie, aceasta pentru că facultatea de drept, indiferent care ar fi ea, învață studentul și regulile privind societatea, conducerea acesteia și mai ales drepturile individului și modul în care acestea trebuie transpuse în realitate pentru ca, evident, să fie eficiente. Societățile erau și sunt și astăzi sub influența autorităților patriarhale care se gândeau mai puțin la egalitate de salarizare și nici altfel nu era vorba de egalitate în drepturi intre bărbat și femeie. Cred că și astăzi trebuie făcut efortul unei educații în acest sens și a unei schimbări de mentalitate.
Îmi aduc aminte de un studiu realizat de Anita Nasitz, o foarte valoroasă juristă, specialistă în filosofia dreptului, care în 1964-1965 a publicat în revista Institutului de Cercetări Juridice sau în revista „Dreptul”, de atunci, studiul despre egalitatea în drepturi și în care autoarea a arătat cu argumente solide că această egalitate în drepturi nu este și nu poate fi absolută pentru că oamenii se nasc, biologic, inegali și deci, realizarea unei reale egalități se poate înfăptui doar prin efortul societății în care evoluează și care poate corecta în timp aceste inegalități native.
Deci, și astăzi putem vorbi despre egalitate, dar trebuie să educăm pe bărbatul care decide angajarea unei femei într-o anumită muncă, în sensul de a urmări valoarea femeii, nu a o respinge sau salariza mai prost pentru că e femeie. Astăzi, în mod special, trebuie făcut efortul nu numai de afirmare a unor drepturi, ci mai ales și de garantare a acestora, chiar prin lege, ceea ce se omite de multe ori de către legiuitor, voit sau nu; ori femeile juriste, care prin pregătirea de bază dată de o facultate de drept serioasă (referindu-mă la profesori, plan de învățământ, cursuri) trebuie să aibă suficiente cunoștințe care să le permită educarea atât a femeilor, cât și a bărbaților pentru înțelegerea corectă a principiilor în vigoare și, mai ales, a egalității în drepturi a femeii cu bărbatul.
Alina Matei: Ați avut un model feminin care v-a inspirat de-a lungul timpului?
Brândușa Ștefănescu: Îmi pare rău că nu pot să răspund foarte exact. Firesc, de-a lungul vieții am avut numeroase modele și am avut și femei ca model. Am avut o mamă minunată care mi-a reprezentat un model pentru anumite activități, pentru comportamentul meu; am avut profesoare extraordinare în perioada studiilor preuniversitare; am întâlnit, în timp, practiciene și teoreticiene ale dreptului care, pentru o activitate punctuală, mi-au reprezentat un model; dar un model pe care să-l fi urmărit în realizarea activităților presupuse de profesiile juridice pe care le-am exercitat nu pot spune că am avut.
Nu sunt încrezută, dar am lucrat în diferite domenii de care poate femeile, chiar juriste, nu au fost interesate. Trebuie să mărturisesc că nu mi-am propus niciodată un astfel de reper și că totdeauna mi-am luat ca reper profesionistul sau profesionista care s-a impus fară să mă gândesc că e bărbat sau femeie.
Alina Matei: Am trăit în epoca Pandemiei și a tulpinilor de COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră, din punct de vedere personal și profesional?
Brândușa Ștefănescu: Răspunsul meu este foarte ușor; în perioada pandemiei și a tulpinelor Covid, dat fiind faptul că din martie 2020, când m-am îmbolnăvit, sănătatea mea a continuat să fie foarte precară și nu din cauza pandemiei, nu din cauza Covid, nu am ieșit din apartamentul în care locuiesc de la sfârșitul lunii aprilie 2020 când am ieșit din spital după o lungă spitalizare.
Dar, pandemie sau nu, Covid sau nu, nu m-a oprit nimic, pe de o parte să citesc, să mă țin la curent cu modificările legislative, atât de numeroase cum nu vă imaginați – de altfel, actul normativ se adopta la ora 8, se modifica la ora 10 și se abroga la ora 12 -. Am avut, deci, ce să citesc, m-am ținut la curent cu doctrina, cu jurisprudența, cu atât mai mult cu cât modificarea codurilor a reprezentat mană cerească pentru cei care știu să scrie – și au dovedit că știu – deci doctrina juridică s-a îmbogățit cu lucrări foarte valoroase; am continuat – și cred că este prima dată când am apreciat în mod deosebit mijloacele online de comunicare – să particip la soluționarea litigiilor de comerț internațional sau la anumite conferințe și alte manifestări legate de specialitatea mea, pe care unii o mai recunosc, și la care am fost solicitată.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru toate doamnele din lumea juridică.
Brândușa Ștefănescu: Mesajul meu cred că transpare din primele cuvinte și nu pot decât să îl întăresc acum. Doamnelor, indiferent de profesia dumneavoastră, dar mai ales cele care optați pentru profesia juridică, pregătiți-vă extraordinar, foarte serios, din punct de vedere teoretic și practic. Siguranța evoluției dumneavoastră profesionale este dată de pregătire; este singurul lucru care poate să vă ajute cu adevărat.
Pot să vă spun că, în ceea ce mă privește, nu am avut niciodată un alt sprijin decât în pregătirea mea profesională, care m-a ajutat să depășesc momente dificile, concursuri, m-a ajutat să intru în profesia academică, m-a ajutat în timp să trec un concurs cu 50 de candidați pe singurul loc – la admiterea la doctorat – și m-a ajutat ca nimeni, bărbat sau femeie – să nu își permită o atitudine eventual ireverențioasă, desigur, în mediul juridic în care am evoluat.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!
Brândușa Ștefănescu: Eu sunt cea care vă mulțumește încă o dată pentru amabilitatea de a vă fi oprit la mine și mulțumesc anticipat celor care vor citi aceste câteva gânduri și nu le vor considera ca inepții. Mulțumesc JURIDICE.ro pentru faptul că, deși am vârsta pe care o am, deși sunt numai profesor emerit doctor honoris causa, deci nu mai sunt în activitate, deși sunt pensionară, își mai aduce aminte de mine într-un mod care mă onorează foarte mult. Vă mulțumesc!
Alina Matei: De asemenea, mulțumiri speciale celor care au făcut posibil acest minunat proiect, adică partenerilor JURIDICE.ro: BCR, certSIGN, CSALB, OMV Petrom.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
