Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti
 

România la CEDO: cauza pendinte S.C. ECOREC S.A. Sechestru impus de un procuror la solicitarea autorităților italiene și lipsa unei căi de atac eficiente pe rolul unei instanțe
19.08.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 31237/14
S. C. ECOREC S.A. și Victor DOMBROVSCHI împotriva României
depusă la 16 aprilie 2014, comunicată la 28 iulie 2020 și publicată la 17 august 2020

1. Obiectul cererii (precum este rezumat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea își are originea în măsurile de sechestru în vigoare începând cu 7 august 2013, ordonate de o instanță italiană și executate de un procuror român, cu privire la toate bunurile mobile și imobile și conturile bancare ale societății reclamante, precum și asupra acțiunilor reclamantului în societatea reclamantă în așteptarea unei cercetări penale inițiată de autoritățile italiene pentru acuzații de fraudă și spălare de bani de către mafie.

Bazându-se pe articolul 6 din Convenție, reclamantul și societatea reclamantă au susținut că dreptul lor de acces la instanță a fost încălcat de autoritățile române, deoarece au putut contesta legalitatea măsurilor de sechestru și a executării lor numai în fața unui procuror care le-a ignorat argumentele, și pentru că încercările lor repetate de a aduce contestația sus menționată în fața instanțelor au fost respinse din motive de lipsă de competență, fără examinarea argumentelor de fond invocate de aceștia.

Reclamantul și compania reclamantă au susținut în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că drepturile de proprietate le-au fost încălcate, deoarece executarea de către autoritățile române a măsurilor de sechestru s-a făcut cu încălcarea legislației naționale și internaționale relevante și le-a afectat bunăstarea financiară deoarece activele și conturile bancare ale companiei reclamante, precum și acțiunile reclamantului la compania reclamantă nu au mai putut fi utilizate pentru o perioadă considerabilă de timp.

În cele din urmă, reclamantul și societatea reclamantă susțin, în temeiul articolului 13 din Convenție, că procedura, inclusiv procedura judiciară, introdusă de aceștia în fața autorităților române împotriva măsurilor de sechestru și a executării lor, nu le-a oferit un remediu eficient pentru presupusa încălcarea a drepturilor lor conferite de Convenție.

II. Întrebările comunicate

1. Dreptul de acces la instanță al reclamantului și al societății reclamante a fost încălcat de autoritățile române  din moment ce aceștia puteau contesta legalitatea măsurilor de sechestru și a executării lor numai în fața unui procuror și pentru că încercările repetate de a-și aduce contestația menționată anterior pe rolul instanțelor au fost respinse din motive de lipsă de competență și fără examinarea argumentelor de fond invocate de aceștia?

2. A existat o ingerință în dreptul reclamantului și al societății reclamante asupra posesiei pașnice a bunurilor lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din cauza faptului că autoritățile interne au confiscat toate bunurile mobile și bunuri imobile și conturi bancare ale companiei reclamante și toate acțiunile reclamantului la compania reclamantă?
Dacă da, a fost această ingerință în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, așa cum este interpretat în jurisprudența Curții?

3. Procedura, inclusiv procedura judiciară, care a fost demarată de către reclamant și compania reclamantă în fața autorităților române împotriva măsurilor de sechestru și executarea acestora, le-a oferit un remediu efectiv pentru presupusele încălcări ale drepturilor conferite de Convenție lor?

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.