Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

CJUE. Cauza C-708/18. TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A scara A. Supravegherea video a părților comune ale unui imobil de locuințe
25.08.2020 | Ruxandra SAVA

JURIDICE - In Law We Trust
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

CJUE. Cauza C-708/18. TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A scara A, hotărârea din 13 februarie 2020, ECLI:EU:C:2019:1064

Litigiul principal

TK locuiește într‑un apartament, al cărui proprietar este, situat în imobilul M5A. La cererea anumitor coproprietari ai acestui imobil, asociația de proprietari a adoptat, cu ocazia unei adunări generale care a avut loc la 7 aprilie 2016, o decizie privind aprobarea instalării unor camere de supraveghere video în cadrul acestuia.  În executarea acestei decizii, trei camere de supraveghere video au fost instalate în părți comune ale imobilului M5A. Prima cameră era orientată spre fațada imobilului, în timp ce cea de-a doua și cea de-a treia cameră erau instalate în holul de la parter și, respectiv, în ascensorul imobilului. TK s‑a opus instalării acestui sistem de supraveghere video, pentru motivul că aceasta constituia o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. Asociația de proprietari a arătat că decizia de a instala un sistem de supraveghere video a fost luată în scopul de a controla cât mai eficient posibil intrările și ieșirile din imobil, din cauza faptului că ascensorul fusese vandalizat în numeroase rânduri și că mai multe apartamente, precum și părțile comune făcuseră obiectul unor spargeri și furturi. Aceasta a precizat de asemenea că alte măsuri pe care le‑a luat în prealabil, și anume instalarea unui sistem de intrare în imobil cu interfon și cu card magnetic, nu au împiedicat săvârșirea repetată de infracțiuni de aceeași natură.

În aceste condiții, Tribunalul București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

Întrebările preliminare

(1) Articolele 8 și 52 din cartă, precum și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că se opun unor dispoziții naționale precum cele în discuție în litigiul principal, respectiv articolul 5 alineatul (2) din [Legea nr. 677/2001] și articolul 6 din [Decizia nr. 52/2012 a ANSPDCP], care prevede posibilitatea supravegherii video pentru asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor și pentru realizarea unor interese legitime, fără consimțământul persoanei vizate?

(2) Articolele 8 și 52 din cartă trebuie interpretate în sensul că restrângerea drepturilor și libertăților prin supravegherea video respectă principiul proporționalității, cerința de «a fi necesară» și de a «răspunde obiectivelor de interes general sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți», în condițiile în care operatorul are posibilitatea de a lua alte măsuri de protejare a interesului legitim vizat?

(3) Articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că «interesul legitim» al operatorului trebuie să fie dovedit, precum și să fie născut și actual prin raportare la momentul prelucrării?

(4) Articolul 6 alineatul (l) litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că o prelucrare (supraveghere video) este excesivă sau nu este adecvată, în condițiile în care operatorul are posibilitatea de a lua alte măsuri de protejare a interesului legitim vizat?”

Hotărârea Curții

CJUE a considerat că întrebările preliminare trebuie analizate împreună.[1]

CJUE a considerat că instanța de trimitere a solicitat în esență să se stabilească dacă legislația europeană incidentă[2] se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate.

CJUE a răspuns că legislația europeană nu se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință atâta timp cât sunt respectate condițiile interesului legitim.[3] CJUE a precizat că nu este obligatoriu întotdeauna consimțământul[4] dacă operatorul se poate baza pe alt temei legal din celelalte cinci temeiuri disponibile (contractul, obligația legală, interesul vital, interesul public, interesul legitim)[5].

Interesul legitim, pentru a putea fi utilizat drept temei legal, trebuie să respecte trei condiții cumulative[6]:

1. Existența interesului legitim

CJUE consideră că în speță este întrunită această condiție deoarece protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil poate fi calificată drept „interes legitim”[7]. Totodată interesul legitim trebuie să fie născut și actual, iar nu ipotetic[8]. CJUE consideră că în speță cerința interesului legitim născut și actual este îndeplinită din moment ce înainte de instalarea sistemului de supraveghere video, au avut loc furturi, spargeri și acte de vandalism, și aceasta în pofida instalării, la intrarea imobilului, a unui sistem securizat cu interfon și cu card magnetic.

2. Proporționalitatea și necesitatea interesului legitim

CJUE consider și faptul că, în speță, proporționalitatea este îndeplinită deoarece metode mai puțin intrusive în viața privată nu au funcționat. În concret, un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic s-a dovedit ineficiente în trecut pentru prevenirea infracțiunilor[9]. Cu privire la condiția necesității, CJUE a precizat că „(…) că operatorul trebuie să examineze, de exemplu, dacă este suficient că supravegherea video nu funcționează decât noaptea sau în afara orelor de muncă normale și să blocheze sau să facă neclare imaginile filmate în zonele în care supravegherea nu este necesară. (…)” (pct. 51).

3. Interesul legitim să nu prejudicieze drepturile persoanelor fizice

Cu privire la această condiție, CJUE a precizat faptul că trebuie să se realizeze o analiză de la caz la caz cu privire la gradul de intruziune în viața privată a persoanelor fizice, ținându-se cont de o multitudine de factori printre care natura eventual sensibilă a datelor, așteptarea rezonabilă a persoanelor vizate, natura și modalitățile concrete de prelucrare (pct. 56-57). De asemenea, CJUE a subliniat faptul că impactul asupra vieții private trebuie comparat cu interesul legitim al co-proprietarilor la protecția bunurilor, a sănătății și a vieții (pct. 59).


[1] Pct. 33: „(…) Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că, prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună (…)”.
[2] „(…) articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, citite în lumina articolelor 7 și 8 din cartă (…)”.
[3] Pct. 61: „ (…) Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. (…)”.
[4] Pct. 41: „(…)Trebuie subliniat că articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 nu impune existența consimțământului persoanei vizate. Un astfel de consimțământ figurează însă drept condiție pe care trebuie să o îndeplinească prelucrarea datelor cu caracter personal numai la articolul 7 litera (a) din această directive. (…)”.
[5] A se consulta în acest sens art. 6 din RGPD;
[6] Pct. 40: „(…) În această privință, articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 prevede trei condiții cumulative pentru ca o prelucrare a unor date cu caracter personal să fie licită, și anume, în primul rând, urmărirea unui interes legitim de către operator sau de către terțul sau terții cărora le sunt comunicate datele, în al doilea rând, necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal pentru realizarea interesului legitim urmărit și, în al treilea rând, condiția ca acest interes legitim urmărit să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de protecția datelor (Hotărârea din 4 mai 2017, Rīgas satiksme, C‑13/16, EU:C:2017:336, punctul 28). (…)”
[7] Pct. 42: „În speță, obiectivul pe care îl vizează în esență operatorul datelor atunci când instituie un sistem de supraveghere video precum cel în discuție în litigiul principal, și anume protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil, poate fi calificat drept „interes legitim”, în sensul articolului 7 litera (f) din Directiva 95/46. Prima condiție stabilită la această dispoziție pare, așadar, în principiu, îndeplinită (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 decembrie 2014, Ryneš, C‑212/13, EU:C:2014:2428, punctul 34).”.
[8] Pct. 44: „(…) În această privință, este necesar să se sublinieze că, astfel cum au arătat de asemenea guvernele român și ceh, Irlanda, guvernul austriac, guvernul portughez și Comisia, din moment ce, în conformitate cu articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, operatorul datelor cu caracter personal sau terțul căruia îi sunt comunicate datele trebuie să urmărească un interes legitim care să justifice această prelucrare, acest interes trebuie să fie născut și actual la data prelucrării și să nu prezinte un caracter ipotetic la această dată. Cu toate acestea, nu se poate impune în mod necesar, cu ocazia aprecierii ansamblului împrejurărilor speței, să se fi adus anterior atingere securității bunurilor și a persoanelor. (…)”.
[9] „(…) Din dosarul de care dispune Curtea rezultă că cerințele legate de proporționalitatea prelucrării datelor în discuție în litigiul principal par să fi fost luate în considerare. Astfel, este cert că inițial au fost puse în aplicare măsuri alternative, constând într‑un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic, însă acestea s‑au dovedit a fi insuficiente. În plus, dispozitivul de supraveghere video în cauză este limitat numai la părțile comune ale coproprietății și la căile de acces la aceasta.(…)”.


Av. Ruxandra Sava, CIPP/e

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.