Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Opinii SELECTED Sistemul judiciar

Câteva gânduri privitor la previzibilitatea duratei procesului civil

13 decembrie 2021 | Gabriel LEFTER
Gabriel Lefter

Gabriel Lefter

Rezumat

1. Ministerul Justiţiei ar trebui să prevadă în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2027 ca obiectiv specific în cadrul direcţiilor de acţiune vizând eficientizarea justiţiei ca serviciu public şi asigurarea transparenţei actului de justiţie – cu termene clare de realizare – planificarea duratei procedurilor judiciare la nivel general (planificarea duratei medii a diferitor tipuri de cauze sau a duratei medii a procesului în fața diferitor tipuri de instanțe) cât și la nivelul procedurilor concrete.
Apoi, pentru eficientizarea justiţiei ca serviciu public, durata procedurilor judiciare ar trebui să fie controlată printr-un sistem de colectare datelor care să identifice care anume instanțe sunt responsabile de durate excesive sau nerezonabile.

2. Instanțele trebuie să pună la dispoziţia publicului larg datele statistice generale și alte date referitoare la durata procedurilor raportate la tipurile de cauze.

Asigurarea unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate reprezintă o aşteptare legitimă a cetăţenilor unei societăţi întemeiate pe respectul normei de drept, modul în care este înfăptuită justiţia influenţând în mod direct coordonatele fundamentale de funcţionare a societăţii, precum separaţia puterilor în stat, securitatea juridică, dezvoltarea economică[1].

Eficienţa judecătorilor şi eficienţa sistemului judiciar sunt condiţii necesare pentru protecţia drepturilor fiecărei persoane, pentru certitudine juridică şi pentru încrederea publicului în statul de drept. Eficienţa înseamnă adoptarea unor decizii de calitate într-un termen rezonabil şi având la bază o examinare echitabilă a elementelor de la dosar, care se poate obţine numai din îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiei ce revine fiecărui judecător de a asigura gestionarea în mod eficient a cazurilor primite spre soluţionare, inclusiv punerea în executare a deciziilor, când aceasta ţine de competenţa lor[2].

Deşi este publicată o Culegere de documente și instrumente ale Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) privind managementul timpului, eficiența și calitatea justiției[3], iar autoritățile care se ocupă de administrarea justiţiei par a cunoaşte de ceva timp despre existența acestor instrumente[4], în realitatea cotidiană a instanţelor instrumentele privind managementul timpului nu au produs vreo modificare a modului in care se judecă procesele civile.

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 (curând ar trebui să apară Strategia 2022-2027 care va prelua din strategia anterioară obiectivele care nu au fost realizate) s-a urmărit eficientizarea justiţiei ca serviciu public şi asigurarea transparenţei şi informatizării actului de justiţie, dar îmbunătăţirea mecanismelor de furnizare a informaţiilor pentru părţi şi îmbunătăţirea mijloacelor de comunicare externă a sistemului judiciar nu au cuprins şi măsuri de asigurare a caracterului previzibil al duratei proceselor.

Aceasta, deşi, transparenţa actului de justiţie presupune nu doar o deschidere declarativă către societate, ci furnizarea efectivă a unor informaţii complete despre organizarea, administrarea, funcţionarea şi competenţele acestora. Or, funcționarea instanțelor înseamnă soluționarea dosarelor, iar transparența nu trebuie să se limiteze la caracterul public al proceselor şi publicitatea soluţiei şi a jurisprudenței, ci şi la informaţii complete despre durata procedurilor judiciare şi a costurilor susținerii unui proces (trebuind să fie previzibile nu doar costurile declanșării procesului – taxă judiciară de timbru şi, eventual, onorariul de avocat – dar şi ale costuri certe: onorarii de expert, onorarii de traducători, suportarea cheltuielilor de judecată ale adversarului în cazul pierderii procesului etc.)

Prin H.C.S.M. nr. 162/2017 privind aprobarea direcţiilor de acţiune prioritare pentru mandatul actual al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi, în continuarea acestuia, pentru întreg mandatul 2017-2022 al Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit ca una dintre cele 5 direcţii prioritare să vizeze asigurarea unui volum optim de muncă în instanţe: adaptarea resurselor umane la nevoile concrete ale instanțe.

Ulterior, Proiectele de candidaturi pentru funcția de Președinte al Consiliului Superior al Magistraturi nu au antamat şi chestiunile duratei rezonabile a procedurilor judiciare şi, respectiv a planificării duratelor medii acestor proceduri pe diferite tipuri de cauze, în fața diferitor tipuri de instanțe

Durata excesivă a procedurii judiciare reprezintă o problemă importantă în majoritatea instanţelor care sunt ţinute să își soluționeze volumul de cauze într-un termen rezonabil. Dar această durată excesivă este una care se constată doar când deja încălcarea acestei laturi a procesului echitabil s-a produs; apoi, în contextul existenței unor dezechilibre majore în volumul de activitate dintre instanţe, caracterul nerezonabil al termenului de soluționare a procesului se apreciază diferit de la o instanță la alta şi chiar de la un complet la altul în cadrul aceleiaşi instanţe.

De aceea, durata procedurilor judiciare trebuie planificată, atât la nivel general (planificarea duratei medii pe tip de cauză sau a duratei medii a procesului înaintea diferitelor tipuri de instanțe), cât şi la nivelul procedurilor concrete.

Lista de verificare a indicatorilor pentru gestionarea timpului a CEPEJ instanţelor să definească standarde optime de timp (definite sub aspectul obiectivelor) și standarde predictibile de timp. Standardele model de timp ar trebui definite pentru cauze civile, penale, cele cu implicarea minorilor și cele succesorale etc. care ar putea fi utilizate apoi pentru a se gestiona durata proceselor judecătorești, pentru a le compara cu rezultatele curente şi, când acestea nu corespund acestor standarde, pentru adoptarea acțiunilor de rigoare.

După cum rezultă din documentul CEPEJ Liniile directoare elaborate de Centrul SATURN pentru gestiunea timpului judiciar, Strasbourg, (2014), durata procedurilor ar trebui, în măsura posibilităților, să fie previzibilă, iar publicul larg ar trebui să aibă acces la datele statistice generale și la alte date referitoare la durata procedurilor, în special, raportate la tipurile de cauze.

Primul pas în stabilirea unor standarde timp la nivelul instanţelor este publicarea de fiecare instanţă a statisticilor proprii vizând durata totală a fiecărui tip de proceduri, pe obiecte de cauză, din momentul începerii acestora până în momentul pronunțării hotărârii de dezînvestire.

Abia pornind de aici se poate ajunge la stabilirea unor standarde și ținte pentru o durată optimă (minimă și maximă) a procedurilor, standarde care să fie realizate în colaborare cu participanții direcți (reprezentanții profesiilor din domeniul juridic, public etc.), pentru că responsabilitatea respectării termenelor optime şi previzibile aparține tuturor celor implicați.

De ceva timp, există la dispoziţia instanţelor un instrument statistic foarte performant (aplicația statis ECRIS) care poate furniza extrem de multe informații referitoare la durata procedurilor de la data inițierii procedurilor în fața instanțelor până la data la care este luată hotărârea finală, iar publicarea acestor statistici ar permite justiţiabililor anticiparea duratei procedurilor.

Spre exemplu, în intervalul 01.01.2020- 31.12.2020, durata medie naţională a soluționării unei cauze la judecătorii era de 130 de zile din care 110 pentru pronunţare şi 20 de zile pentru redactare; la tribunale era de 211 de zile din care 173 pentru pronunţare şi 38 de zile pentru redactare; la curţi de apel era de 167 de zile din care 131 pentru pronunţare şi 36 de zile pentru redactare.

Va rezulta astfel că durata medie naţională a soluționării unei cauze ce implica trei cicluri procesuale (primă instanţă, apel, recurs) era de 1 an, 4 luni şi 23 de zile.

Justiţiabilii trebuie să cunoască această durată medie, căci abia în acesta circumstanţă pot face o evaluare nu doar a cheltuielilor (spre ex., care ar fi onorariul unui avocat care trebuie să aștepte finalizarea unui proces timp de 1 an şi 4 luni; oare cât ar solicita un avocat dacă ar şti că ar trebui să se prezinte la trei instanţe diferite, câte 4 termene la fiecare?) dar, mai mult, o justă evaluare a costurilor (inclusiv cele emoţionale) şi beneficiilor susţinerii unui proces pentru o anume perioadă de timp.

Din această ultimă perspectivă, previzibilitatea desfășurării procesului civil poate fi un foarte bun stimulent pentru soluționarea litigiilor in afara instanţelor.

Astfel, o parte care ar vrea să intenteze un proces pentru desfacerea căsătoriei prin divorț, dacă ar şti că, în intervalul 01.01.2020- 31.12.2020, durata medie naţională a soluționării unui divorţ la judecătorii a fost de 290 de zile, iar la tribunale de 248 zile, s-ar putea gândi că acest rezultat poate fi atins mult mai repede (şi, în mod sigur, cu mult mai puține costuri) la un notar sau la primăria locală. La fel, părțile ar fi mai înclinate către concesii reciproce care să conducă la desfacerea amiabilă a căsătoriei dacă ar şti, de când se pune problema imposibilității căsătoriei că un dosar cu obiect divorț devine definitiv la 538 de zile (1 an 5 luni şi 23 de zile …sau 1 an şi 10 luni, dacă divorțul este soluţionat în Suceava) de la formularea cererii introductive de instanţă.

Aceeaşi ar fi situaţia pentru procesele având ca obiect partaj, un alt litigiu care ar putea fi lesne stins amiabil printr-un contract de partaj. În intervalul 01.01.2020- 31.12.2020, durata medie naţională a soluționării unui partaj judiciar la judecătorii a fost de 543 de zile, iar la tribunale de 316 zile. Oare nu ar exista justițiabili care vor considera că rezolvarea unui astfel de litigiu în afara instanţelor este mai profitabilă, mai benefică din perspectivă personală decât obţinerea bunurilor împărțite sau a sultei abia după 2 ani şi 4 luni? Câți dintre ceri care cer partajarea unor bunuri ar mai continua cu acțiunea dacă ar ști la înregistrarea ei că Judecătoria Constanța soluționarea partajului în primă instanță durează 1 ani și 9 luni? Dar dacă instanţa ar fi Judecătoria Costeşti, unde soluționarea partajului durează 3 ani și 8 luni?

De aceea, cred că ar fi oportun ca Ministerul Justiţiei ar trebui să prevadă în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2027, ca obiectiv specific, planificarea duratei procedurilor judiciare la nivel general (planificarea duratei medii a diferitor tipuri de cauze sau a duratei medii a procesului în fața diferitor tipuri de instanțe), cât și la nivelul procedurilor concrete.

După aceasta, este absolut necesar ca instanţele să fie organizate într-un mod ce ar încuraja o gestiune eficace a timpului, ca sistemul judiciar să dispună de resurse suficiente pentru realizarea volumului său de lucru obișnuit în timp util, pentru ca apoi să fie posibile măsuri rapide pentru remedierea cauzelor ce conduc la abateri de la normele și obiectivele astfel stabilite privind durata procedurii.

Deoarece statisticile judiciare vor permite factorilor de decizie și profesioniştilor din domeniul judiciar să obțină informații relevante cu privire la volumul de lucru al instanțelor și al judecătorilor, perioada necesară pentru realizarea acestui volum de lucru, calitatea activității instanțelor, aceste informaţii trebuie să contribuie la orientarea politicilor publice din domeniul justiției vizând cel puţin necesarul de resurse umane și financiare care urmează să fie alocate sistemului în vederea realizării volumului de lucru viitor[5].

Indiferent de conţinutul concret al Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2027, sunt convins că un pas esenţial în direcţia previzibilității duratei proceselor este punerea de către la dispoziţia publicului larg a tuturor datelor statistice generale referitoare la durata procedurilor, raportate la tipurile de obiecte cu care sunt învestite, pe stadii procesuale.

Filosoful şi juristul Francis Bacon era de părere că „instanţele seamănă în general cu un tufiş; când oile caută adăpost acolo împotriva vremii rele, e sigur că vor pierde o parte din lâna lor.” Dacă avem o ciudată senzaţie de actualitate a acestui gând vechi de 5 secole, înseamnă că a venit timpul să acceptam că justiţie trebuie făcută cu instrumente şi atitudini moderne.

Iar publicarea de către instanţe a statisticilor vizând durata procedurilor, raportate la tipurile de obiecte cu care sunt învestite, pe stadii procesuale este, deşi un pas mic, un pas înainte către eficientizarea justiţiei ca serviciu public şi asigurarea transparenţei actului de justiţie.

Pe acest început de drum lung (şi anevoios) spre eficienţa judecătorilor şi eficienţa sistemului judiciar cred că trebuie să avem permanent în vedere un alt gând al lui Francis Bacon care era de părere că „în toate lucrurile, și în special în cele mai dificile, nu putem să ne așteptăm să semănăm și să recoltăm în același timp, ci este necesară o lentă pregătire, până când acestea maturează gradual”.


[1] Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 aprobată prin H.G. nr. 1.155/2014.
[2] Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile.
[3] Disponibilă pe https://rm.coe.int/collection-of-tools-of-the-european-commission-for-the-efficiency-of-j/168070ce00
[4] A se vedea spre exemplu, Hotărârea Secţiei de Judecători a CSM 1304/20014 privind Aprobarea Raportului Grupului de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor disponibilă pe http://old.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0301&tc=s
[5] Linii directoare ale CEPEJ privind statisticile judiciare (GOJUST) – (Strasbourg, 10-11 decembrie 2008)


Judecător Gabriel Lefter, Curtea de Apel Constanţa

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership