« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

Noi măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor reglementate prin OUG nr. 132/2020
25.08.2020 | Bogdan ILIE, Lavinia CAPUS

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Bogdan Ilie

Bogdan Ilie

Lavinia Capuș

Lavinia Capus

De la instituirea stării de urgență, continuată cu starea de alertă prelungită succesiv, Guvernul a adoptat o serie de măsuri restrictive pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Inevitabil, aceste măsuri restrictive au avut repercursiuni asupra anumitor sectoare de activitate, impactând în sens negativ piața muncii.

În toată această perioadă, pentru a sprijini angajații dar și angajatorii, Guvernul a adoptat o serie de acte normative prin care au fost instituite măsuri de sprijin, sens în care amintim Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2020, Ordonanța de urgență nr. 53/2020, Ordonanța de urgență nr. 70/2020 și Ordonanța de urgență nr. 92/2020.

Recent, Guvernul a adoptat un nou act normativ, Ordonanța de urgență nr. 132/2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 720 din 10 august. Acest act reglementează noi măsuri de sprijin destinate angajaților și angajatorilor, dar și altor categorii profesionale care nu au calitatea de angajatori.

Astfel, în ceea ce îi privește pe angajatori, în cuprinsul Ordonanței am identificat următoarele măsuri de sprijin financiar:

– acordarea unei indemnizații de 75% din diferența dintre salariul brut încasat de salariat pentru un program normal de muncă și salariul plătit de angajator pentru program redus de muncă, în cazul reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă („munca flexibilă” sau „Kurzarbeit”);

– decontarea unui procent de 41,5% din salariul angajaților aferent zilelor lucrate, pentru un program normal de muncă de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, aferent perioadei lucrate, în cazul în care, până la 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de o perioadă de 3 luni, angajatorii încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni;

– acordarea sumei de 500 lei, o singură dată, pentru fiecare telesalariat, în cazul desfășurării activității în regim de telemuncă.

În ceea ce privește celelalte categorii profesionale care nu au calitatea de angajatori, sprijinul financiar constă în:

– acordarea unei indemnizații lunare de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, profesioniștilor definiți de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum și persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005;

– acordarea unei sume reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă, zilierilor ce desfășoară activități cu caracter ocazional conform prevederilor Legii nr. 52/2011.

I. MUNCA FLEXIBILĂ sau KURZARBEIT

Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, noul act normativ introduce o nouă instituție juridică, respectiv munca redusă și flexibilă sau ,,kurzarbeit”, astfel cum este cunoscută la nivel european.

Obiectivul acestei măsuri este acela de a susține revenirea în activitate prin finanțarea unei părți a salariilor angajaților care vor avea program redus de muncă.

Astfel, în cazul reducerii temporare a activității determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea prealabilă a sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților.

Mecanismul de funcționare al schemei de finanțare temporară a angajaților care vor avea program redus de muncă este următorul: salariații afectați de măsura vor beneficia de o indemnizație de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat. Indemnizaţia de 75% va fi suportată de angajator şi se va achita la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând să fie decontată din bugetul asigurărilor pentru şomaj după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor, precum şi perioada de aplicare a măsurii muncii flexibile urmează să fie stabilită prin hotărâre a Guvernului ce se va aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 132/2020.

Reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizie a angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, angajatorul având obligația de a stabili programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se va comunica salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se va transmite în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.

În ceea ce privește decontarea indemnizației, în cazul în care angajatorul nu va putea recupera indemnizația de 75% de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, acesta nu o poate recupera de a salariat.

Indemnizația de 75% reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii. În cazul în care, în cursul aceleiași luni, salariatul căștigă atât venituri din salarii, cât și indemnizația de 75%, în vederea impozitării, aceste venituri se vor cumula, în vederea acordării deducerii personale.

În ceea ce privește contribuția asigurătorie pentru muncă, conform art. 2 alin. (2) din actul normativ, angajatorul datorează contribuția asigurătorie pentru muncă atât pentru drepturile salariale aferente timpului de muncă lucrat, cât și pentru indemnizația de 75% care constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru șomaj.

Pentru a dispune măsura reducerii timpului de muncă și pentru a solicita decontarea indemnizației de 75%, angajatorul trebuie să indeplinească cumulativ următoarele două condiții:

– măsura să afecteze cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;

– reducerea activităţii să fie justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puţin 10% faţă de luna similară din anul anterior. În cazul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Pe perioada de aplicabilitate a programului redus de muncă, ce urmează să fie stabilită prin hotărâre de Guvern, angajatorul va avea următoarele obligații:

1. să nu angajeze persoane noi care să presteze activități identice sau similare cu cele prestate de salariații al căror timp de muncă a fost redus sau să subcontracteze activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus (interdicția vizează atât filiala, sucursala, cât și sediile secundare ale angajatorului pesoană juridică, astfe cum sunt definite de Legea societăților nr. 31/1990.);

2. să respecte toate celelalte drepturi de care beneficiază salariatul, prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat. Prin excepție, acordarea de bonusuri, precum și alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii;

3. să nu solicite salariaților afectați de această măsură să efectueze muncă suplimentară;

4. să nu reducă programul de lucru al salariaților afectați, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;

5. să nu inițieze concedieri colective în lunile în care se aplică măsura reducerii timpului de muncă.

În cazul în care nu se respectă programul redus de muncă al salariaților și se identifică prestarea de către aceștia în afara programului de lucru a oricărui tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, în interesul angajatorului, acesta din urmă riscă să fie sancționat cu amendă în valoare de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei.

Prevederile referitoare la programul redus de muncă și decontarea indemnizației de 75% din bugetul asigurărilor de șomaj se aplică și în cazul ucenicilor, cu condiția ca angajatorul să asigure acestuia accesul la pregătire teoretică și practică pentru dobândirea competențelor prevăzute de standardul ocupațional.

Este important de reținut faptul că indemnizația de 75% prevăzută în cazul muncii flexibile nu poate fi cumulată pentru același angajat cu sprijinul financiar acordat de stat în cazul angajaților care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, cu măsurile active de sprrijin acordate conform art. I și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020 și nici cu măsurile de stimulare a angajatorilor finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj prevazute de Legea nr. 76/2002.

II. Alte măsuri de sprijin financiar destinate angajatorilor

Pe lângă indemnizația de 75% suportată de stat în cazul programului redus de muncă, Ordonanța de urgență nr. 132/2020 mai prevede alte două măsuri de sprijin financiar, după cum urmează:

a) decontarea unei părți din salariul acordat angajaților, suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de muncă, pentru un program normal de muncă de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, aferent perioadei lucrate, în cazul în care, până la 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de o perioadă de 3 luni, angajatorii încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni.

Angajatorul va plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, iar suma reprezentând procentul de 41,5% (în limita prevăzută de lege) va fi decontată de către ANOFM pe baza următoarelor documente:

– declarația pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor pentru obținerea acestui ajutor financiar,

– lista persoanelor pentru care se solicită decontarea sumei, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

b) acordarea sumei de 2500 lei, în cazul desfășurării activității în regim de telemuncă, o singură dată, pentru fiecare telesalariat, în scopul achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă.

Sprijinul financiar se acordă până la data de 31 decembrie 2020, în ordinea depunerii solicitărilor și în limita fondurilor alocate cu această destinație, doar angajatorilor ai căror angajați au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pentru cel puțin 15 zile lucrătoare.

Modalitatea de acordare şi categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate conform alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 10 zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

În termen de 30 de zile de la acordarea sumei de către ANOFM, angajatorul are obligaţia de a transmite ANOFM documente justificative referitoare la achiziţia categoriilor de bunuri stabilite prin ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale, în caz contrar având obligația să restituie integral suma acordată, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut pentru transmiterea documentelor justificative către ANOFM.

III. Măsuri de sprijin financiar pentru alte categorii profesionale care nu au calitatea de angajatori (profesioniștii, persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă și zilierii)

Profesioniștii reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republ., care și-au redus temporar activitatea determinat de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, pe perioada ce urmează să fie stabilită prin hotărâre de Guvern, beneficiază, la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata indemnizaţiei de 41,5% se va realiza de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Pentru indemnizația de 41,5% se datorează impozit pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute în Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit reglementărilor specific în cazul profesioniștilor asigurați în sisteme proprii de asigurări sociale.

În ceea ce privește detaliile cu privire la categoriile de profesioniști, durata efectivă de aplicare a măsurii, precum și procedura de plată a indemnizației de 41,5%, acestea urmează să fie stabilite prin hotărâre de Guvern.

În mod excepțional, doar pentru anul 2020, legiuitorul a introdus în rândul beneficiarilor indemnizației de 41,5% și profesioniștii și persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, republicată, cu modificările ulterioare, care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare.

În ceea ce privește zilierii, care își desfășoară activitatea într-unul din domeniile prevăzute a art. 13 din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republ., cu modificările și completările ulterioare, afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, aceștia vor beneficia de o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Procentul de 35% se va acorda de către beneficiarul de lucrări din bugetul propriu la momentul plății contravalorii muncii zilnice și, ulterior, se va deconta integral la cererea acestuia, pentru persoanele pentru care a fost plătită, de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Decontarea se efectuează în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii, în baza unei proceduri care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Cererea însoţită de listele cu zilierii beneficiari ai ajutorului de stat se depun de către beneficiarii de lucrări, spre decontare şi încasare, la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi au sediul social, lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic.

În cazul în care cererea este depusă de către beneficiarul de lucrări la o dată ulterioară datei de 5 a fiecărei luni, suma aferentă lunii pentru care se solicită se va deconta în luna următoare.

Suma reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă reprezintă venit de natură salarială pentru care se datorează impozit pe venit şi contribuţie de asigurări sociale pentru care există obligaţia plăţii potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Legiuitorul a exclus din rândul beneficiarilor prevederilor Ordonanței de urgență nr. 132/2020 următoarele categorii de angajatori:

a) instituţiile publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

b) angajatorii care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate, potrivit legii;

c) angajatorii care sunt înregistraţi în jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale.

Bogdan Ilie, Partener Nicolescu Zorin & Asociații
Lavinia Capus, Avocat colaborator senior, Nicolescu Zorin & Asociații

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.