Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept penal, Opinii, Procedură penală, SELECTED

Legiuitorul român: neglijent sau prea inteligent pentru noi, pământenii

11 iulie 2023 | Vasile ȚURCAN
Vasile Țurcan

Vasile Țurcan

Spre deosebire de marea majoritate a articolelor care sunt lansate în revistele și pe site-urile de specialitate juridică, care tratează chestii de noutate, ceea ce voi expune aici are deja o istorie destul de lungă, dar oricum o consider a fi de mare interes, având în vedere că privește și un subiect în vogă în ultimul timp, anume prescripția.

În ceea ce privește prescripția în materie penală, mă refer la ambele instituții caracteristice, adică prescripția răspunderii penale (care are natura juridică de cauză care înlătură răspunderea penală) și prescripția executării pedepsei (cauză care înlătură executarea pedepselor).

Astfel, în afară de multe alte caracteristici pe care le au în comun cele două instituții sus-menționate, ceea ce mi-a atras atenția sunt infracțiunile care sunt declarate imprescriptibile în cazul ambelor forme ale prescripției. Existența unor infracțiuni care nu se prescriu este firească, întrucât există fapte de o asemenea gravitate ce nu pot fi șterse din mentalul colectiv și care sunt cercetate sau pedepsite, indiferent de intervalul de timp care a trecut de la săvârșirea lor și indiferent de resursele care vor fi cheltuite de stat pentru aceasta.

Pentru a ajunge la esența prezentei expuneri, e necesar să urmărim evoluția infracțiunilor imprescriptibile atât din punctul de vedere al prescripției răspunderii penale, cât și din punctul de vedere al prescripției executării pedepsei.

La momentul intrării în vigoare al Codului penal actual[1], imprescriptibilitatea era privită la fel în cazul ambelor forme ale prescripției. Astfel, atât art. 153 alin. 2 Cod penal (în materia prescripției răspunderii penale), cât și art. 161 alin. 2 Cod penal (în materia prescripției executării pedepsei), prevedeau două categorii de infracțiuni imprescriptibile, anume:

1. Infracțiunile de genocid, contra umanității și de război.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

2. Infracțiunile de omor (art. 188 CP), omor calificat (art. 189 CP) și infracțiunile intenționate care au avut ca urmarea moartea victimei.

Relativ recent, însă, au intervenit anumite completări la lista infracțiunilor imprescriptibile din punctul de vedere a răspunderii penale. Astfel, prin Legea nr. 217/2020[2] au fost declarate imprescriptibile alte două două infracțiuni, anume violul (art. 218 CP) și actul sexual cu un minor (art. 220 CP), iar prin Legea nr. 186/2021[3] au fost declarate imprescriptibile din punctul de vedere a răspunderii penale și următoarele infracțiuni: sclavia (art. 209 CP), traficul de persoane (art. 210 CP), traficul de minori (art. 211 CP), proxenetismul (art. 213 CP), agresiunea sexuală (art. 219 CP) și tortura (art. 282 CP). Nu comentez în legătură cu necesitatea introducerii acestor modificări, până la urmă e o chestiune de oportunitate legislativă.

Cu toate acestea, sunt aspecte asupra cărora vreau să insist și să las un scurt comentariu critic. Nu pot înțelege de ce modificările legislative au privit doar prescripția răspunderii penale, nu și prescripția executării pedepsei, luând în considerare că de-a lungul timpului parcursul legislativ a fost identic. Putem considera că anumite infracțiuni sunt atât de grave încât rămân în memoria colectivă pentru totdeauna (sic!), dar odată cu intervenirea unei condamnări pot fi date uitării?

Întrebarea care se pune în această situație este dacă modificarea doar a instituției prescripției răspunderii penale, nu și a instituției prescripției executării pedepsei, este una voită și urmărește un anumit scop sau este doar o necorelare legislativă care trebuie cât mai curând reparată. Pentru a răspunde la această dilemă, trebuie să găsim argumente valide în unul dintre aceste sensuri. Luând în considerare faptul că până la un anumit moment aceste două instituții au parcurs un proces legislativ identic, ar fi bizar să presupunem că nemodificarea listei de infracțiuni imprescriptibile din punct de vedere al executării pedepsei este una voluntară și urmărește o anumită finalitate. Dacă presupunem că legiuitorul a considerat o serie de infracțiuni destul de grave și cu un impact major asupra psihicului colectiv, încât acestea să nu se prescrie din punctul de vedere a răspunderii penale, astfel încât organele abilitate să le poată urmări oricând, indiferent de trecerea unui interval foarte mare de timp, de ce oare același legiuitor nu ar considera la fel de grave aceleași infracțiuni în raport cu prescripția executării pedepsei, oferind astfel șansa persoanelor condamnate pentru infracțiunile imprescriptibile în raport cu răspunderea penală, să se sustragă de la executarea pedepsei, prin trecerea unui anumit interval de timp.

Deci, este legiuitorul român neglijent sau e prea inteligent?…


[1] Legea 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.
[2] Publicată în Monitorul Oficial nr.1012 din 30 octombrie 2020.
[3] Publicată în Monitorul Oficial nr. 657 din 2 iulie 2021.


Avocat Vasile Țurcan, Baroul Iași

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories