Secţiuni » Arii de practică » Business » Construcţii
Construcţii
CărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Construcții Drept civil RNSJ SELECTED Studii

Legea nr. 87/2020. “Mi se aplică?“ Persoanele îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului

9 noiembrie 2021 | Răzvan Nicolae POPESCU
Răzvan Nicolae Popescu

Răzvan Nicolae Popescu

Preambul

La ora actuala, in practica dosarelor de Legea nr. 87/2020 (in realitate Legea nr. 18/1991) exista o serie de intrebari cu privire la persoanele carora li se aplica noile prevederi ale art. 27 alin. 23, referitoare la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei constructii achizitionate in baza Legii nr. 112/1995.

In acest sens, o serie de persoane care au depus cereri de constituire a dreptului de proprietate in baza Legii nr. 87/2020, primesc de la primarii o adresa care cuprinde urmatoarele mentiuni:

“ …din economia art. 27 alin. (23) din Legea nr. 18/1991, reiese ca legiuitorul a avut in vedere doar cumparatorii initiali ai imobilelor vandute de stat in temeiul Legii nr. 112/1995, nu si pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobandit un bun care, la un moment anterior, a facut obiectul acestei legi…”.

Fata de acest tip de adresa, in practica, s-au ridicat o serie de intrebari: (i) Legea nr. 87/2020 (mai precis modificarile din Legea nr. 18/1991 aduse de Legea nr. 87/2020) se aplica numai cumparatorilor initiali in baza Legii nr. 112/1995 sau si succesorilor acestora (ex. mostenitori, subdobanditori etc ) si (ii) daca adresa emisa de primarii reprezinta sau nu o solutionare administrativa a dosarului sau o simpla informare.

Prin prezentul material urmeaza sa adresam raspunsurile la cele doua intrebari aparute in practica.

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

1. Identificarea cadrului legal

Dupa cum am precizat in cadrul unui material precedent (Legea nr. 87/2020 – Dobandirea dreptului de proprietate asupra curtii) Legea nr. 18/1991, mai precis prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 au avut mai multe forme in timp.

Pana la data de 08.08.2018 prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 aveau urmatorul continut:

(1) Punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptatiti nu pot avea loc decat numai dupa ce s-au facut in teren delimitarile necesare pentru masuratori, stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si intocmirea documentelor constatatoare prealabile.

(2) In toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini, le consemneaza in documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare si inainteaza documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

(21) Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari si mostenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.

(22) In cazurile in care s-au emis titluri de proprietate in mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari iar acestia detineau la acel moment adeverinte de proprietate si aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incalcarea legii, daca acestea nu au intrat in circuitul civil. Daca respectivele titluri de proprietate au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare – cumparare sau in alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(3) Pentru terenurile aflate in exploatarea societatilor agricole de tip privat, constituite in temeiul Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, comisiile locale si cele judetene, in termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevazute la alin. (1) si (2) si vor elibera titlurile de proprietate.

(4) Membrii si conducerea acestor societati agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale sa efectueze operatiunile prevazute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, sa solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

(41) Primarul va afisa lunar suprafata constituita sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum si suprafata ramasa in rezerva comisiei locale.

(5) Incalcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societatilor agricole in cauza.

(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituita in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului, in conditiile prevazute de lege.“

Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 231/2018 prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991 au fost modificate inclusiv prin inserarea alin. 23, in perioada 09.08.201822.05.2019 textul avand urmatorul continut:

(23) In cazul terenurilor aferente locuintei, care nu au fost cooperativizate, detinatorii sau mostenitorii acestora pot solicita comisiei judetene emiterea titlului de proprietate in conditiile prezentei legi, astfel:

a) daca solicitantii figureaza in registrele agricole sau registrele cadastrale si in evidentele fiscale;

b) daca terenul este in proprietatea statului roman si persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai constructiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de catre alte persoane.”

Ulterior a intrat in vigoare Legea nr. 105/2019, iar prevederile art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 au suferit modificari, in perioada 23.05.201928.06.2020 avand urmatorul continut:

“(23In cazul terenurilor aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si a curtii si gradinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, detinatorii sau mostenitorii acestora pot solicita comisiei judetene emiterea titlului de proprietate in conditiile prezentei legi, astfel:

a) daca solicitantii figureaza in registrele agricole sau registrele cadastrale si in evidentele fiscale;

b) daca terenul este in proprietatea statului roman si persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai constructiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de catre alte persoane.”

In fine, in baza Legii nr. 87/2020 prevederile art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 au fost din nou modificate, de la data de 28.06.2020 si pana in prezent avand urmatorul continut:

(23) In cazul terenurilor aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtii si gradinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, detinatorii sau mostenitorii acestora, inclusiv cei care au cumparat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei judetene emiterea titlului de proprietate in conditiile prezentei legi, astfel:

a) daca detinatorii sau mostenitorii acestora figureaza cu casa de locuit in registrele agricole sau registrele cadastrale si in evidentele fiscale;

b) daca terenul este in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai constructiilor;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de catre alte persoane.”

2. Posibilele situatii juridice

2.1. Detinatorul imobilului este cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995

Prima ipoteza de lucru este aceea in care cererea de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este formulata de chiar cumparatorul constructiei in baza Legii nr. 112/1995.

In aceasta ipoteza consideram ca nu exista niciun dubiu de interpretare al Legii nr. 18/1991 (astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 87/2020) in sensul ca aceasta se aplica.

La baza acestei teze sta chiar continutul textului legal al art. 27 alin. 23 care foloseste in mod expres notiunea de:

inclusiv cei care au cumparat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte”.

2.2. Detinatorul imobilului este mostenitorul cumparatorului nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995

A doua ipoteza de lucru este aceea in care cererea de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este formulata de mostenitorul persoanei care a cumparat constructia in baza Legii nr. 112/1995.

Si in aceasta ipoteza consideram ca nu exista niciun dubiu de interpretare al Legii nr. 18/1991 (astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 87/2020) in sensul ca aceasta se aplica.

La baza acestei teze, sta chiar continutul textului legal al art. 27 alin. 23 care foloseste in mod expres notiunea de:

“… detinatorii sau mostenitorii acestora, inclusiv cei care au cumparat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte …”.

2.3. Detinatorul imobilului este o persoana care a cumparat (dobandit in orice mod) imobilul de la cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995 dupa data de 28.06.2020

A treia ipoteza de lucru este aceea in care cererea de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este formulata de persoana care a cumparat (dobandit in orice mod) imobilul de la cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995, prin intemediul unui act juridic incheiat dupa data de 28.06.2020 (ex. contract de vanzare, contract de donatie, executare silita etc).

Si in aceasta ipoteza consideram ca noile prevederi ale Legii nr. 18/1991 (astfel cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 87/2020) sunt pe deplin aplicabile.

Din punctul nostru de vedere, odata cu modificarea Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 87/2020, respectiv la data de 28.06.2020, s-a nascut, ope legis, vocatia mai multor persoane de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente constructiilor cumparate in baza Legii nr. 112/1995.

De exemplu, daca luam cazul unei persoane care a cumparat o constructie (ex. locuinta) la nivelul anului 1997, in baza Legii nr. 112/1995, si, care a pastrat-o pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 87/2020, consideram ca la data de 28.06.2020 in patrimoniul acestei persoane s-a nascut o vocatie de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenului aferent constructiei achizitionate.

Spunem ca s-a nascut doar o vocatie, iar nu un veritabil drept subiectiv civil deoarece constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente locuintelor cumparate se realizeaza numai in conditiile legii (ex. formularea unei cereri adresate comisiei locale, depunerea tuturor inscrisurilor doveditoare, indeplinirea tuturor conditiilor impuse de lege etc).

Pana la clarificarea, in concret, a tuturor aspectelor impuse de procedurile administrative / jurisdictionale reglementate de Legea nr. 18/1991 si alte acte normative incidente, o persoana (chiar cumparator in baza Legii nr. 112/1995) nu poate cunoaste daca va benficia sau nu de constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Spre exemplu, este posibil ca o persoana sa dobandeasca o locuinta intr-un imobil cu mai multe unitati locative, in baza Legii nr. 112/1995, si, sa nu beneficieze de constituirea dreptului de proprietate asupra terenului fata de faptul ca imobilul sau nu este inscris in cartea funciara, impediment care pana nu este inlaturat (ex. prin intabularea dreptului de proprietate in cartea funciara) sa atraga imposibilitatea beneficierii de obtinerea dreptului de proprietate.

In masura in care cumparatorul nemijlocit al imobilului (adica cel care a cumparat de la stat / unitatea administrativ teritoriala in baza Legii nr. 112/1995) instraineaza dreptul de proprietate asupra constructiei catre un tert (de ex. prin intermediul unui contract de vanzare) consideram ca subdobanditorul primeste in patrimoniu si vocatia la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent.

Pentru actele de transfer constand in contracte de vanzare teza noastra are la baza prevederile art. 1673 alin. 2 din noul Cod civil:

Odata cu proprietatea cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii ce au apartinut vanzatorului”.

Consideram ca vocatia de dobandi dreptul de proprietate asupra terenului aferent constructiei reprezinta o “actiune accesorie“ dreptului de proprietate asupra constructiei, si, in baza normei juridice expuse anterior, se transmite de la cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995 catre subdobanditor, respectiv catre cel care cumpara imobilul.

Dreptul de proprietate asupra lucrului vandut este privit de legiuitor ca fiind un drept principal.

O data cu transmiterea unui drept principal, ca regula generala, se transmit si toate drepturile accesorii in baza principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmeaza soarta principalului).

In materia dreptului pozitiv, cu privire speciala asupra drepturilor,  principiul accesorium sequitur principale este reglementat de art. 546 alin. 3 din noul Cod civil:

Daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal”.

Norma juridica expusa mai sus este desi reglementata in materia bunurilor se aplica si in materia drepturilor, astfel cum rezulta din interpretarea prevederilor art. 542 alin. 1 din noul Cod civil:

Daca nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile si drepturile reale asupra acestora”.

Or, fata de faptul ca nici Legea nr. 18/1991 si nici Legea nr. 87/2020 nu contin prevederi legale potrivit carora in cazul instrainarii dreptului de proprietate asupra unei constructii dobandite in baza Legii nr. 112/1995 dobanditorul nu dobandeste si vocatia de a obtine terenul aferent constructiei, consideram ca vocatia se transmite astfel incat si subdobanditorul este indreptatit la constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiei.

Pentru orice alt mijloc de dobandire a proprietatii, dupa data de 28.06.2020, consideram ca rationamentul expus anterior ramane perfect valabil fata de faptul ca legea reglementeaza faptul ca dispozitiile din materia contractului de vanzare, in privinta obligatiilor vanzatorului, sunt aplicabile, afara de prevederi contrare, in cazul oricarui alt act translativ (ex. contract de donatie, contract de schimb, contract de dare in plata etc).

In acest sens sunt prevederile art. 1651 din noul Cod civil care prevad:

Dispozitiile prezentului capitol privind obligatiile vanzatorului se aplica, in mod corespunzator, obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementarile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general nu rezulta altfel”.

Norma care reglementeaza transferul de la vanzator la cumparator a tuturor drepturilor si actiunilor accesorii este reglementa prin art. 1673 alin. 2 din noul Cod civil, articol care face parte din Subsectiunea 5 intitulata sugestiv “Obligatiile vanzatorului“, fiind astfel aplicabila ori de cate ori legea nu prevede altfel.

2.4. Detinatorul imobilului este o persoana care a cumparat (dobandit in orice mod) imobilul de la cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995 anterior datei de 28.06.2020

A patra ipoteza de lucru este aceea in care cererea de constituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor este formulata de persoana care a cumparat (dobandit in orice mod) imobilul de la cumparatorul nemijlocit in baza Legii nr. 112/1995, prin intemediul unui act juridic (ex. contract de vanzare, contract de donatie, executare silita etc.) anterior datei de 28.06.2020.

Si in aceasta ipoteza consideram ca noile prevederi ale Legii nr. 18/1991 (astfel cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 87/2020) sunt pe deplin aplicabile.

Teza de mai sus are la baza argumentele ce urmeaza a fi expuse in continuare.

In primul rand, consideram ca noile prevederi legale au fost edictate in vederea clarificarii regimului juridic al unor bunuri, iar nu in considerarea calitatilor anumitor persoane.

In acest sens par sa fi fost dezbaterile din Camera Deputatilor la momentul adoptarii acestui act normativ:

Domnul Corneliu Olar: Domnule presedinte, Stimati colegi, Aceasta lege rezolva o problema de situatie juridica a terenurilor. Este o lege asteptata de aproape 30 de ani, prin care rezolvam situatia juridica a terenurilor de sub constructii si aferente constructiilor”.[1]

Legea nr. 112/1995 reprezinta, la baza, un act normativ cu caracter reparatoriu, act menit sa indrepte o serie de nelegalitati savarsite de statul comunist in perioada 1945 – 1989.

Natura reparatorie a acestui act normativ rezulta din prevederile art. 1 din Legea nr. 112/1995:

Fostii proprietari – persoane fizice – ai imobilelor cu destinatia de locuinte, trecute ca atare in proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupa 6 martie 1945, cu titlu, si care se aflau in posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiaza de masurile reparatorii prevazute de prezenta lege.”.

La randul sau, Legea nr. 18/1991 reprezinta, la baza, tot un act normativ cu caracter reparatoriu, destinat repararii cooperativizarilor nelegale realizate tot de statul comunist.

Natura reparatorie a acestui act normativ rezulta din prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/1991:

Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.”.

Deci, la o prima vedere, atat Legea nr. 112/1995 cat si Legea nr. 18/1991 sunt acte normative reparatorii.

Ca regula generala afirmatia de mai sus este adevarata.

Cu toate acestea, atat Legea nr. 112/1995, cat si Legea nr. 18/1991 contin si prevederi care nu au caracter reparatoriu, fiind edictate pentru generarea unor beneficii, iar nu pentru repararea unor nedreptati.

In acest sens Legea nr. 112/1995 a permis si permite in continuare anumitor chiriasi sa achizitioneze diverse constructii la preturi sub valoarea de circulatie (a se vedea art. 9 din Legea nr. 112/1995 ).

Tot in acest sens Legea nr. 18/1991 a permis si permite in continuare anumitor titulari ai unor drepturi de folosinta sa-si converteasca aceste drepturi in veritabile drepturi de proprietate (a se vedea art. 36 din Legea nr. 18/1991).

Deci, desi acte eminamente reparatorii, atat Legea nr. 18/1991 cat si Legea nr. 112/1995 contin o serie de prevederi legale privind instituirea anumitor beneficii.

In realitate noile prevederi introduse in Legea nr. 18/1991 prin Legea nr. 87/2020, in privinta art. 27, sunt prevederi care intra in sfera de exceptie a prevederilor care instituie anumite beneficii, iar nu in sfera generala a masurilor de reparatie a nedreptatilor realizate de regimul comunist.

Fiind masuri destinate instituirii anumitor beneficii, acestea au menirea de a reglementa situatia juridica a unor bunuri, accentul fiind pus pe situatia in care se gasesc bunurile la data intrarii legilor in vigoare, iar nu pe situatia anumitor persoane, cum este cazul prevederilor generale ale Legii nr. 112/1995 si Legii nr. 18/1991.

Cu alte cuvinte, conteaza mai putin, spre deloc, calitatea persoanelor care se regasesc in anumite ipoteze prevazute de lege, ceea ce este important fiind situatia bunurilor.

Or, fata de aceasta imprejurare, prevederile legale in discutie nu trebuie interpretate prin raportare la calitatile persoanelor care detin bunurile (ex. cumparator in baza Legii nr. 112/1995 sau subdobanitor), ci prin raportare la regimul juridic al bunurilor (ex. teren aferent unei constructii ).

In al doilea rand, chiar Legea nr. 18/1991 permite constituirea dreptului de proprietate in favoarea oricarei persoane care are calitatea de detinator, independent de modul in care a ajuns sa detina bunul (ex. direct prin cumparare in baza Legii nr. 112/1995 sau prin cumparare de la o persoana care la randul ei a cumparat in baza Legii nr. 112/1995).

In acest sens trebui observat ca art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 vorbeste de notiunea de “detinator“ al bunului, iar nu de dobanditor nemijlocit prin cumparare in baza Legii nr. 112/1995:

In cazul terenurilor aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtii si gradinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, detinatorii sau mostenitorii acestora, inclusiv cei care au cumparat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului …”.

Notiunea de detinator“ este la randul ei definita prin art. 3 din Legea nr. 18/1991:

In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se intelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.”.

Dupa cum se poate observa definitia notiunii de detinator este extrem de larga, acoperind practic toate ipotezele care pot aparea in practica.

Definitia nu este restransa numai la dobanditorii initiali ai constructiilor, in baza Legii nr. 112/1995, neexistand nicio norma juridica care sa permita o astfel de limitare in aplicarea legii.

Cu alte cuvinte, in sensul Legii nr. 18/1991, notiunea de detinator este cel care stapaneste bunul, indiferent cu ce titlu (ex. proprietate, mostenire, inchiriere etc.).

O abatere de la aceasta regula trebuie sa fie clar prevazuta de lege, astfel cum rezulta din interpretarea prevederilor art. 10 din noul Cod civil:

Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.”.

Legea nr. 18/1991 nu contine nicio prevedere legala prin care notiunea de “detinatori“, folosita de art. 27 alin. 23 sa fie altfel interpretata decat in sensul larg dat de art. 3 din acelasi act normativ, caz in care acest text ramane sa se aplice oricarui dobanditor al unui imobil cumparat initial in baza Legii nr. 112/1995.

In al treilea rand, conditiile impuse de art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991 privesc situatia juridica a imobilului (constructie si teren), independent de calitatea persoanei care solicita constituirea dreptului de proprietate (cumparatorul initial in baza Legii nr. 112/1995 sau un subdobanditor).

In acest sens trebuie subliniat ca norma juridica se refera, iarasi, la notiunea de “detinatori“, iar nu la cumparatori nemijlociti in baza Legii nr. 112/1995:

a) daca detinatorii sau mostenitorii acestora figureaza cu casa de locuit in registrele agricole sau registrele cadastrale si in evidentele fiscale”.

Ori, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.

Printre conditiile impuse de lege nu se regaseste si conditia ca solicitantul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor sa aiba calitatea de cumparator in baza Legii nr. 112/1995, o interpretare in acest sens reprezentand o veritabila adaugare la lege, aspect nepermis.

3. Natura si efectele adreselor emise de primarii

In ceea ce priveste natura si efectele adreselor emise de primarii, prin care se aduce la cunostinta solicitantilor ca dispozitiile Legii nr. 87/2020 urmeaza a fi interpretate intr-un mod restrictiv, acestea sunt simple acte de informare, ele nereprezentand modalitati de solutionare a dosarelor de catre comisiile locale de fond funciar.

In acelasi sens este si practica instantelor judecatoresti:

In speta, adresa nr. _____/13.04.2021 emisa de C_________ C_________ 2 A_____ A_________ A________ DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR nu are valoarea unei propuneri de solutionare a cererii formulate de reclamanta, ci reprezinta o simpla corespondenta, emisa de un compartiment care nu are atributii in ceea ce priveste solutionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in baza legilor fondului funciar.;[2]

Or, adresa nr. _____/08.02.2021 emisa de Serviciul Cadastru si Fond Funciar, nu are valoarea unei propuneri de solutionare a cererii formulate de reclamanta, ci reprezinta o simpla corespondenta, emisa de un compartiment care nu are atributii in ceea ce priveste solutionarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in baza legilor fondului funciar.[3]”.

4. Concluzii

In opinia noastra, apreciem ca dispozitiile Legii nr. 87/2020, mai precis ale art. 27 alin. 23 din Legea nr. 18/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 87/2020, se aplica si persoanelor care au dobandit constructii de la cei care le-au cumparat, initial, in baza Legii nr. 112/1995.

Urmeaza sa vedem care va fi si opinia instantelor judecatoresti nationale.


[1] Stenograma sedintei din 12.06.2019 cu ocazia dezbaterii proiectului legislativ in cadrul plenului Camerei Deputatilor (http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=8064&idm=17)
[2] Sentinta civila nr. 11245/27.10.2021 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti (www.rolii.ro)
[3] Sentinta civila nr. 12159/09.09.2021 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti (www.rolii.ro)


Av. Razvan Nicolae Popescu, Partener Dumitru, Popescu si Asociatii
Membru al DPA Legal Team

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership