Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Teoria relațională și restul lumii: Macaulay, Macneil and the Discovery of Solidary and Power in Contract Law, de Robert W. Gordon
08.09.2020 | Astrid BOLEA

JURIDICE - In Law We Trust
Astrid Bolea

Astrid Bolea

Alegerea acestui text vine în contextul contribuțiilor anterioare care au privit lucrări ale profesorilor Stewart Macaulay și Ian R. Macneil, sau contribuții ale altor autori precum Robert Scott, ale cărui lucrări au fost fundamental influențate de către aceștia. Cu ocazia participării la o conferință, Robert W. Gordon, profesor la Universitatea Yale și dedicat studiului istoriei dreptului, scrie despre contribuția lui Macaulay și Macneil ca însumând o doctrină autonomă și încearcă explicarea detașării celor doi de curentul analizei economice a dreptului[1]. Pentru cei care studiază lucrările acestor autori, amplasarea lor într-un anumit curent este destul de dificilă, iar tentația alăturării la sfera law & economics extrem de facilă. De altfel, cei doi sunt considerați fondatorii curentului law & society, o abordare interdisciplinară care propune limitarea autonomiei dreptului și încurajează înțelegerea sa în contextul societății. Acest articol poate fi foarte util celor interesați de analiza economică a dreptului, dar și juriștilor în general.

Analiza succintă a lui Gordon ar putea fi de interes și numai pentru a se explora ceea ce Gordon descrie ca segregarea între adepții „credinței” în lumea fantastică a discursului politic ideologic (despre contracte) și cei ce văd lumea reală a contractării. Gordon se referă aici la una dintre cele mai cunoscute analize ale lui Macaulay, prin care a subliniat dihotomia între intenția „scriptică” a părților (the paper deal), care rezultă din litera contractului și care este în acord cu modelul politic (legislativ) și intenția reală a acestora (the real deal).

Lucrările acestora sunt descrise ca demersuri de avangardă, reprezentări ale realității contractuale, sau printre primele semnale de alarmă cu privire la lipsa de conformitate dintre ceea ce afirmă și protejează dreptul clasic al contractelor și ceea ce se întâmplă, de fapt, în practică.

TOP 3 CITATE

Most law-and-economics scholarship emerged from the transactional models of exchange and the highly individualist ideological assumptions central to straight common law doctrinal scholarship, and so has been readily assimilated to that scholarship. The relational view poses a much more radical set of challenges: contracts scholars who took it seriously would really have to change their thinking about the field[2].

Classical contract law, like classical political economy, assumed a social world populated by self-constituting, self-reliant subjects, each pursuing his individual projects, and viewing other people either as threats or as means to realizing those projects[3].

Again, if Macneil and Macaulay are right, the far-reaching implication of their insight is that this entire story is in need of serious revision. This whole notion that economic dealings started out embedded in hierarchical organic communities, then got disembedded as individuals dug out and formed their own free-floating relations in markets, and finally got re-embedded in specialized firms, trades and regulatory systems, is at best a set of very rough and inadequate generalizations. Economic relations are always embedded; markets are always structured by a complex of local, ethnic and trading cultures, and by varying regimes of non-state and state regulation[4].

 CE MI-A PLĂCUT:

Plasarea în context, sau în afara lui

Gordon plasează în context doctrinele lui Macaulay și Macneil, schițând o trecere în revistă a ceea ce numește „trenduri”. Pe de o parte, îi identifică pe pionierii a ceea ce numește proiectul deconstructivist, printrr care Pollock și Williston, respectiv acea parte a doctrinei anglo-saxone care aduce o critică, utilizând instrumenual contextualizării, dreptului formalist al contractelor. Pe de altă parte, îi identifică pe reprezentanții realismului ca reconstructiviști, al căror punct de interes este reprezentat de normele și convențiile efective (care operează efectiv; operating), și maniera în care acestea influențează hotărârile judecătorești. Macaulay și Macneil sunt plasați de către Gordon ca „văzându-și de treaba lor” (minding their own business), în afara acestor trenduri, integrând elemente și rezultate din sociologie și antropologie în drept.

De asemenea, detașarea de analiza economică a dreptului este evidentă, potrivit lui Gordon, având în vedere faptul că abordarea generică a doctrinei lui Macneil este una relațională[5], pe când autorii aparținând curentului law & economics privesc prin prisma costurilor de tranzacționare și, deci, au o abordare tranzacțională.

Societatea adusă în prim-plan

Deși central în doctrina celor doi, elementul social (în sensul ca emanând din societate) poate să nu fie suficient de evident, în special odată ce se încearcă structurarea argumentelor din lucrările celor doi. Gordon reiterează importanța lucrărilor lui Macaulay & Macneil și din perspectiva introducerii elementului social ca element de noutate. Importanța și influența societății există independent de alegereilor indivizilor sau ale statului. Dacă în doctrina clasică a contractelor elementul societății exista la un nivel neglijabil, undeva în fundal, iar existența sa era uitată odată ce statul edicta o anumită normă, pentru Macaulay și Macneil influența societății asupra relațiilor contractuale este adusă în prim-plan. Cei doi reușesc să explice că abordările statului sunt adânc înrădăcinate într-o rețea de cutume, practici, convenții morale, ierarhii ale puterii sau ceea ce Gordon numește legături de loialitate (bonds of loyalty).

Pentru o adevărată înțelegere a așteptărilor contractuale, este necesară o adevărată înțelegere a condițiilor sociale din spatele oricărei instituții sau fenomen din calupul ce însumează dreptul contractelor. Esențial, scrie Gordon, este faptul că cei doi reușesc să demonstreze faptul că aceste condiții sociale pot juca rolul unor surse primare ale normelor contractuale, având capacitatea să existe și să își continue existența chiar în absența unui calup de acte normative.

 CE NU MI-A PLĂCUT

Minusul articolului lui Gordon nu reprezintă un neajuns veritabil. Mi-aș fi dorit ca acest scurt articol să se transforme într-o adevărată lucrare de cercetare a direcției doctrinelor lui Macaulay și Macneil. Comunitatea de cercetători interesați de operele celor doi ar fi beneficiat de o discuție pe larg a ceea ce Gordon doar a punctat: schimbările dramatice pe care doctrina contractuală clasică ar trebui să le implementeze dacă opiniile lui Macaulay și Macneil ar fi „luate în serios”. Studii ale lucrărilor celor doi, încercări de sistematizare a vastității de articole și încercări de trasare în linii cât mai clare a ceea ce s-a vrut a fi teoria relațională s-au tot publicat. O operă care, însă, să încerce să creioneze cum ar arăta o reformă a dreptului contractelor potrivit teoriei relaționale a contractelor în liniile trasate aici de către Gordon, ar fi fost un exercițiu interesant.


[1] Robert W. Gordon, Macaulay, Macneil and The Discovery of Solidarity and Power in Contract Law,
Wisconsin Law Review, 1985. Textul disponibil aici.
[2] „Majoritatea doctrinei law-and-economics a luat naștere din modelele tranzacționale de schimb și din asumpții ideologice individualiste care sunt centrale în doctrina clasică de common-law și astfel a fost asimilată acesteia. Viziunea relațională propune un set mult mai radical de provocări: autorii care scriu despre contracte care au luat această abordare în serios ar trebui realmente să își schimbe viziunea asupra acestui domeniu.” – p. 565.
[3]„Dreptul clasic al contractelor, precum economia politică tradițională, a prezumat o lume socială populată de către indivizi autonomi care se auto-guvernează, fiecare urmându-și proiectele personale și văzându-i pe cei din jur ca pe amenințări sau mijloace în realizarea respectivelor proiecte.” – p. 568
[4] „Din nou, dacă Macneil și Macaulay au dreptate, implicația amplă a viziunii lor este aceea că întreaga poveste [a analizei economice a dreptului – n.tr.] are nevoie de o revizuire. Această concepție potrivit căreia tranzacțiile economice au luat naștere ca înrădăcinate în comunități organice ierarhice, care apoi au fost dezrădăcinate pe măsură ce indivizii au scos la iveală și format propriile relații libere pe piață și, în final, au fost reînrădăcinate în societăți specializate, sisteme de comerț și reglementare, este cel mult un set de generalizări foarte abstracte și inadecvate. Relațiile economice au fost mereu încadrate social; piețele sunt mereu structurate prin intermediul unor culturi locale, etnice și comerciale, precum și prin diversele regimuri de reglementare non-etatică  și etatică.” – p. 578.
[5] De esența teoriei relaționale a contractelor este distincția realizată de către Ian R. Macneil între „tranzacții discrete” și „tranzacții relaționale”. Sunt câteva elemente definitorii ale tranzacțiilor discrete: acestea intervin între persoane străine și, de obicei, se realizează instantaneu, astfel încât să nu existe timpul necesar dezvoltării unei conexiuni interpersonale. Astfel, elemental central ce caracterizează tranzacțiile relaționale este existența unei relații de cooperare între părți.


Astrid Bolea

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.