Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

Contractul de rentă viageră
08.09.2020 | Ștefania HOȚOIU (ZORCĂ)

JURIDICE - In Law We Trust
Ștefania Hoțoiu

Ștefania Hoțoiu

Aspecte generale

Prin „rentă” se înțelege un venit regulat pe care un proprietar îl poate obține în virtutea exploatării dreptului său de proprietate asupra unui teren, a unui imobil sau a unui capital.[1] Astfel, renta viageră reprezintă o sumă de bani pe care o persoană (denumită debirențier) se obligă să o plătească periodic în favoarea unei alte persoane (denumite credirențier) pe toată durata vieții acesteia, în cazul în care părțile contractului nu stipulează altfel. Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros sau gratuit. Contractul de rentă viageră poate fi constituit în favoarea uneia sau mai multor persoane ori chiar în beneficiul unui terț.[2]

1. Sediul materiei

Noțiunea contractului de rentă viageră se regăsește în conținutul în art. 2242, Noul Cod Civil, în urma acestuia fiind reglementate modurile de constituire ale contractului, plata ratelor ce alcătuiesc renta, garanțiile legale, condițiile de executare silită a ratelor, rezoluțiunea contractului la cererea credirențierului, irevocabilitatea contractului și insesizabilitatea rentei.

2. Caracterele juridice ale contractului de rentă viageră

– Consensual, întrucât pentru încheierea sa valabilă este nevoie de simplul acord al părților, redactarea unui înscris fiind necesară doar pentru probarea existenței contractului.

– Oneros sau cu titlu gratuit.

– Sinalagmatic, astfel încât fiecare parte își asumă obligații reciproce și interdependente.

– Translativ de proprietate, întrucât bunul deținut de credirențier va fi transmis în proprietatea debirențierului, acesta fiind efectul voinței părților.

– Comutativ, întrucât părțile cunosc de la început obligațiiile pe care și le asumă.

– Aleatoriu, durata vieții credirențierului fiind un aspect viitor și nesigur.

– Cu executare succesivă, prestațiile debirențierului fiind realizate în timp.[3]

3. Constituirea rentei viagere

Așa cum am menționat anterior, contractul de rentă viageră se încheie prin manifestarea voinței părților, iar conform art. 2243, alin. (1), Cod Civil, acest contract se poate constitui cu tiltu oneros, în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit, supus fiind regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Totuși, chiar și în ipoteza în care contractul de rentă viageră este încheiat cu titlu gratuit, în favoarea unui terț, acesta nu va fi supus formei specifice prevăzute pentru donație.

Contractul de rentă viageră se poate constitui pe durata vieții mai multor persoane, iar acest lucru înseamnă, în lipsa unor stipulații contrare, stabilite anterior de către părțile contractului, că obligațiile debirențierilor vor înceta odată cu decesul ultimei părți.[4]

În cazul constituirii contractului de rentă viageră în beneficiul mai multor persoane, în lipsa unor stipulații certe în acest sens, obligația de plată a rentei viagere către credirențier, este indivizibilă în privința tuturor credirențierilor.

4. Nulitatea absolută sau lipsa efectelor contractului

Contractul de rentă viageră încheiat pe durata vieții unei persoane care la momentul încheierii contractului era deja decedată este lovit de nulitate absolută. De asemenea, contractul de rentă viageră cu titlu oneros nu va produce niciun efect în condițiile în care, la momentul încheierii, credirențierul suferea deja de o boală ce a cauzat decesul acestuia într-un interval de cel mult 30 de zile.

5. Garanțiile legale și executarea silită a ratelor

Obligația de plată a rentei este constituită cu titlu oneros, iar pentru asigurarea acesteia, art. 2249, alin. (1) stabilește aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 1723, Noul Cod Civil. [5] Prin urmare, în vederea garantării obligației de plată a prețului stabilit, vânzătorul va beneficia de privilegiere sau, după caz, de stabilirea unei ipoteci legale asupra bunului vândut. În situația stabilirii acestei ipoteci, nu este necesară declararea valorii creanței garantate.[6]

În privința executării silite a ratelor este de menționat faptul că în cazul neîndeplinirii acestor obligații de plată, credirențierul este îndreptățit a cere sechestrul și vânzarea bunurilor debirențierului, până la concurența unei sume îndestulătoare menite să asigure achitarea rentei în viitor. Suma respectivă se stabilește în stricta conformitate a legii, mai exact, pe baza unor formule de calcul aplicabile în cazul asigurărilor de viață, cu ocazia unei expertize prin intermediul căreia se vor lua în considerare inclusiv ratele achitate până la momentul respectiv. Toate aceste cheltuieli vor cădea, de asemenea, în sarcina debirențierului.

În urma vânzării bunurilor debirențierului, suma aferentă rentelor neachitate și a dobânzilor ocazionate de neachitarea corespunzătoare a obligațiilor asumate va fi consemnată în cadrul unei instituții de credit și ulterior transmisă credirențierului. Totodată, în ipoteza în care debirențierul intră în lichidare, credirențierului îi revine dreptul de a se înscrie în tabloul creditorilor cu o creanță a cărei sumă se va determina conform rigorilor art. 2250, alin. (2), Cod Civil.

6. Rezoluțiunea și irevocabilitatea contractului

Rezoluțiunea contractului de rentă viageră poate fi cerută doar de către credirențier în ipoteza în care debirențierul nu își respectă obligațiile asumate prin intermediul contractului încheiat cu acesta. Astfel, în condițiile în care plata rentei nu este efectuată în mod nejustificat, credirențierul are dreptul să ceară rezoluțiunea contractului. Mai mult decât atât, în lipsa unor stipulații contrare, stabilite anterior de părți, debirențierul nu are dreptul să ceară restituirea sumelor aferente ratelor deja plătite.

În privința irevocabilității contractului, avantajul se află, de asemenea, de partea credirențierului. Astfel, debirențierului nu îi este recunoscut dreptul de a se libera de obligațiile plății rentei, nici chiar în ipoteza înapoierii bunului reprezentând obiectul contractului. Astfel, debirențierul este ținut să execute obligațiile asumate prin exprimarea voinței încheierii contractului până la momentul decesului credirențierului.

7. Insesizabilitatea rentei

Renta viageră cu titlu gratuit este singura ce poate fi declarată insesizabilă, în temeiul contractului încheiat astfel între părți. Cu toate acestea, stipulația nu își va produce efectele în cazul în care nu vor fi respectate limitele valorii rentei necesare credirențierului pentru asigurarea întreținerii sale. Astfel, sub incidența dispozițiile art. 2257, debirențierul este obligat ca în cursul prestațiilor sale de întreținere a credirențierului să țină seama de valoarea capitalului ce stă la baza obligațiilor asumate prin contract și, totodată, de condiția socială a credirențierului anterioară încheierii acordului de voință al părților.

Prin urmare, prin întreținerea corespunzătoare a credirențierului, debirențierul trebuie să asigure acestuia hrană, îmbrăcăminte, menaj, medicamentație și orice alte bunuri sau servicii necesare acestuia. Fiind un contract cu caracter viager, debirențierului îi revine obligația achitării inclusiv a cheltuielilor de înmormântare ale credirențierului său.[7]

Concluzii

Articolul de față a avut ca obiectiv explicarea noțiunii de „rentă viageră” și, totodată, expunerea detaliată a drepturilor și obligațiilor ce revin părților unui astfel de contract. Prin urmare, este de reținut faptul că în temeiul exprimării acordului de voință și al constituirii unui astfel de contract, debirențierului îi este imposibil să se dezică de obligațiile de întreținere asumate, credirențierul fiind singurul ce poate cere într-adevăr rezoluțiunea contractului, fapt ce nu reprezintă totuși epuizarea obligațiilor de achitare a prestațiilor la care credirențierul s-a obligat, ori la înapoierea sumelor transmise până la acel moment.

Considerăm astfel contractul de rentă viageră ca fiind un contract ce se concentrează asupra îndeplinirii nevoilor și beneficiilor credirențierului, debirențierul urmând a-și culege avantajele transmisiunii dreptului de proprietate abia după decesul credirențierului său. Totuși, acest lucru nu înseamnă că debirențierului nu îi este pus la dispoziție dreptul de folosință asupra bunului, capitalului supus contractului de rentă viageră.


[1] Disponibil aici
[2] Mihaela-Gabriela Berindei, Izvorul contractual sau legal al obligației de întreținere, Editua Hamangiu, 2019, p. 18.
[3] Iosif Robi Urs, Petruța-Elena Ispac, Drept civil. Teoria obligațiilor, Editura Hamangiu, 2015, p. 31-38.
[4] Mihaela-Gabriela Berindei, Izvorul contractual sau legal al obligației de întreținere, Editua Hamangiu, 2019, p. 145.
[5] Noul Cod Civil.
[6] Gabriel Boroi , Carla Alexandra Anghelescu , Ioana Nicolae, Fișe de drept civil, Editura Hamangiu, 2020, p. 458.
[7] Mihaela-Gabriela Berindei, Izvorul contractual sau legal al obligației de întreținere, Editua Hamangiu, 2019, p. 142.


Ștefania Hoțoiu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.