Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJDCDRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii

TUE. T-626/17, Slovenia/Comisia. Tribunalul respinge acțiunea Sloveniei având ca obiect anularea regulamentului delegat în temeiul căruia denumirea „Teran” poate fi menționată pe eticheta vinurilor croate 
09.09.2020 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

În Hotărârea Slovenia/Comisia (T-626/17), pronunțată la 9 septembrie 2020, Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea Sloveniei având ca obiect anularea regulamentul delegat (UE) 2017/1353[1] (denumit în continuare „regulamentul atacat”), în temeiul căruia denumirea „Teran” poate fi menționată, în condiții stricte, ca soi de struguri de vin pe eticheta vinurilor produse în Croația.

Acțiunea privea denumirea vinicolă „Teran”, utilizată atât în Slovenia, cât și în Croația. Din momentul aderării Sloveniei la Uniunea Europeană, acest nume putea figura pe eticheta anumitor vinuri slovene. Era vorba, într-o primă etapă, despre o mențiune tradițională suplimentară asociată vinului de Kras ca „vin de calitate produs în regiuni determinate”. Ulterior, denumirea a fost recunoscută ca denumire de origine protejată (DOP).

Întrucât denumirea soiului de struguri de vin „Teran” este de asemenea utilizată în Croația, Croația și-a exprimat, înainte de aderarea sa la Uniune, îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a putea continua să utilizeze această denumire pentru etichetarea vinurilor sale după aderarea sa, ca urmare a protecției acordate deja denumirii slovene. După această aderare, Comisia Europeană a încercat să găsească o soluție negociată între Croația și Slovenia, fără succes. În final, la aproape patru ani după aderarea Croației la Uniune, Comisia a utilizat împuternicirea sa de a adopta o derogare în materie de etichetare pentru a permite DOP și practicilor existente în materie de etichetare să coexiste în mod pașnic din momentul în care o DOP este înregistrată sau aplicabilă[2]. Ea a adoptat astfel regulamentul atacat pentru a include denumirea „Teran” în lista din anexa XV la Regulamentul nr. 607/2009[3], care conținea lista soiurilor de struguri de vin care conțineau sau constau într-o DOP sau o indicație geografică protejată care putea, cu titlu derogatoriu, să figureze pe eticheta vinurilor. Comisia a adoptat regulamentul atacat cu efect retroactiv de la data aderării Croației la Uniune la 1 iulie 2013. În plus, din regulamentul atacat reiese că denumirea „Teran” poate fi menționată ca soi cu struguri de vin pe eticheta vinurilor produse în Croația, dar numai pentru denumirea de origine „Hrvatska Istra” și cu condiția ca „Hrvatska Istra” și „Teran” să apară în același câmp vizual și ca denumirea „Teran” să apară cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru „Hrvatska Istra”. În temeiul articolului 2 din regulamentul atacat, vinurile croate care poartă DOP croată „Hrvatska Istra” produse înainte de intrarea în vigoare a regulamentului atacat pot continua să fie comercializate până la epuizarea stocurilor.

În susținerea acțiunii formulate, Slovenia a invocat în printre altele, având în vedere efectul retroactiv al regulamentului atacat, motive întemeiate pe încălcarea articolului 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1308/2013, care constituie temeiul juridic al regulamentului atacat, și pe o încălcare a principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime.

Pe de o parte, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului atacat, Tribunalul a constatat că Comisia a realizat efectiv o aplicare retroactivă a articolului 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1308/2013, care nu era prevăzută de legiuitor. Cu toate acestea, trebuia să se examineze dacă această aplicare retroactivă afecta regulamentul atacat cu un viciu esențial. În această privință, Tribunalul a concluzionat că Comisia nu a utilizat o împuternicire nouă în ceea ce privește perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 1 ianuarie 2014. Astfel, acest articol 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1308/2013 se înscrie în continuarea directă a unei dispoziții similare din Regulamentul nr. 1234/2007 care era în vigoare și aplicabilă la data aderării Croației la Uniune[4].

Tribunalul a amintit în continuare că dispoziția care constituie temeiul juridic al unui act și care împuternicește instituția Uniunii să adopte actul în cauză trebuie să fie în vigoare la momentul adoptării acestuia. Prin urmare, singurul temei juridic pe care Comisia se putea întemeia pentru a adopta regulamentul atacat era articolul 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1308/2013. În plus, dispozițiile în cauză ale Regulamentelor nr. 1234/2007 și nr. 1308/2013 nu prevedeau nicio limitare în timp a acțiunii Comisiei. Tribunalul a concluzionat, după ce a constatat că Comisia nu putea adopta regulamentul atacat înainte de aderarea Croației la Uniune, în măsura în care nu avea nicio competență teritorială înainte de această dată, că Comisia a acționat în conformitate cu economia și cu modul de redactare a dispozițiilor în cauză.

Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia Comisia ar fi încălcat principiile securității juridice, respectării drepturilor dobândite și protecției încrederii legitime prin conferirea unui efect retroactiv regulamentului atacat, Tribunalul a amintit că principiul securității juridice se opune acordării unui efect retroactiv actelor Uniunii cu excepția cazului în care scopul urmărit de actul atacat impune să i se confere un efect retroactiv și încrederea legitimă a persoanelor interesate a fost respectată în mod corespunzător.

În primul rând, în ceea ce privește obiectivul urmărit de regulamentul atacat, Tribunalul a constatat că acesta urmărea să protejeze practicile legale de etichetare existente în Croația la 30 iunie 2013 și să soluționeze conflictul dintre aceste practici și protecția DOP slovene „Teran”. Prin urmare, acesta urmărea un obiectiv de interes general care necesita acordarea unui efect retroactiv. Astfel, Comisia nu putea să adopte regulamentul atacat înainte de data aderării Croației la Uniune și trebuia să se raporteze la momentul acestei aderări pentru a aprecia existența unor practici de etichetare specifice. Pe de altă parte, aceasta a putut, în mod legitim, să încerce să caute o soluție negociată între cele două state, ținând seama de caracterul sensibil al chestiunii. În sfârșit, Tribunalul a subliniat că un astfel de efect retroactiv se impunea ca urmare a necesarei continuități a practicilor legale în materie de etichetare.

În al doilea rând, Tribunalul a verificat dacă Comisia a determinat producătorii de vinuri slovene să nutrească speranțe întemeiate potrivit cărora Republicii Croația nu i-ar fi acordată nicio derogare cu efect retroactiv în ceea ce privește mențiunea denumirii „Teran” pe eticheta vinurilor produse pe teritoriul său. După o analiză a împrejurărilor în cauză, el a constatat că nu se poate concluziona că Comisia ar fi dat asigurări precise, necondiționate și concordante. Acesta a amintit că se impunea acordarea unui efect retroactiv regulamentului atacat, având în vedere împrejurările speței. Potrivit Tribunalului, Slovenia nu a demonstrat că amploarea și modalitățile efectului retroactiv ale regulamentului atacat au adus atingere încrederii legitime a producătorilor de vinuri slovene.


[1] Regulamentul delegat (UE) 2017/1353 al Comisiei din 19 mai 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 607/2009 în ceea ce privește soiurile de struguri de vin și sinonimele acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor (JO 2017, L 190, p. 5).
[2] Mai întâi în temeiul articolului 118 j din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (JO 2007, L 299, p. 1), apoi, de la 1 ianuarie 2014, în temeiul articolului 100 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 671).
[3] Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (JO 2009, L 193, p. 60).
[4] Articolul 118j alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.


Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti