Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. C‑807/18 și C‑39/19 Telenor Magyarország Zrt./Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság Elnöke. Curtea interpretează, pentru prima dată, regulamentul Uniunii care consacră „neutralitatea internetului”
15.09.2020 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Cerințele privind protecția drepturilor utilizatorilor de internet și tratamentul nediscriminatoriu al traficului se opun ca un furnizor de acces la internet să privilegieze anumite aplicații și anumite  servicii, prin intermediul unor pachete prin care aceste aplicații și servicii beneficiază de un „tarif de  cost zero”, iar alte aplicații și servicii sunt supuse unor măsuri de blocare sau de încetinire 

Societatea Telenor, stabilită în Ungaria, furnizează în special servicii de acces la internet. Printre  serviciile propuse clienților săi figurează două pachete de acces preferențial (denumite la „un tarif  de cost zero”) care au ca particularitate că traficul de date generat de anumite servicii și aplicații  specifice nu este dedus cu titlu de consum din volumul de date achiziționat de clienți. În plus, odată  consumat volumul de date menționat, clienții pot continua să utilizeze fără restricții aceste aplicații  și aceste servicii specifice, în timp ce celorlalte aplicații și servicii disponibile li se aplică măsuri de blocare sau de încetinire a traficului.

După ce a deschis două proceduri menite să verifice conformitatea acestor pachete cu  Regulamentul 2015/2120 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis[1],  autoritatea maghiară pentru media și comunicații a adoptat două decizii în care a considerat că  acestea nu respectau obligația generală de tratament egal și nediscriminatoriu al traficului  prevăzută la articolul 3 alineatul (3) din acest regulament și că Telenor trebuia să le înceteze.

Sesizată de aceasta din urmă cu două acțiuni, Fővárosi Törvényszék (Curtea din Budapesta  Capitală, Ungaria) a decis să solicite Curții să se pronunțe cu titlu preliminar pentru a afla cum  trebuie interpretate și aplicate alineatele (1) și (2) ale articolului 3 din Regulamentul nr. 2015/2120,  care garantează un anumit număr de drepturi[2] utilizatorilor finali de servicii de acces la internet și  care interzic furnizorilor de astfel de servicii să implementeze acorduri sau practici comerciale care  limitează exercitarea acestor drepturi, precum și alineatul (3) al acestui articol 3, care prevede o  obligație generală de tratament egal și nediscriminatoriu al traficului.

În hotărârea sa din 15 septembrie 2020, Curtea, pronunțându-se în Marea Cameră, a interpretat  pentru prima dată Regulamentul 2015/2120, care consacră principiul esențial al internetului  deschis (denumit mai familiar „neutralitatea internetului”).

În ceea ce privește, în primul rând, interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul  2015/2120 coroborat cu articolul 3 alineatul (1) din acest regulament, Curtea a observat că a doua  dintre aceste dispoziții prevede că drepturile pe care le garantează utilizatorilor finali de servicii de  acces la internet au vocația de a fi exercitate „prin intermediul serviciului lor de acces la internet” și  că cea dintâi dispoziție impune ca un astfel de serviciu să nu implice o limitare a exercitării acestor  drepturi. Pe de altă parte, din articolul 3 alineatul (2) din regulamentul menționat rezultă că  serviciile unui anumit furnizor de acces la internet trebuie evaluate din perspectiva cerinței respective de către autoritățile naționale de reglementare[3] și sub controlul instanțelor naționale  competente, luând în considerare atât acordurile încheiate de acest furnizor cu utilizatorii finali, cât  și practicile comerciale utilizate de furnizorul respectiv.

În acest context, Curtea, după ce a adus un ansamblu de precizări generale cu privire la sensul  noțiunilor de „acorduri”, „practici comerciale” și „utilizatori finali”[4] care figurează în Regulamentul  2015/2120, a apreciat că încheierea unor acorduri prin care anumiți clienți subscriu la pachete care  combină un „tarif de cost zero” și măsuri de blocare sau de încetinire a traficului legat de utilizarea  unor servicii și aplicații diferite de serviciile și aplicațiile specifice care intră sub incidența unui „tarif  de cost zero” poate limita exercitarea drepturilor utilizatorilor finali, în sensul articolului 3 alineatul  (2) din acest regulament, pe o parte semnificativă a pieței. Astfel, asemenea pachete sunt de  natură să amplifice utilizarea aplicațiilor și a serviciilor privilegiate și, în mod corelativ, să reducă  utilizarea celorlalte aplicații și a celorlalte servicii disponibile, ținând seama de măsurile prin care  furnizorul de servicii de acces la internet face această din urmă utilizare mai dificilă din punct de  vedere tehnic sau chiar imposibilă. În plus, cu cât numărul de clienți care încheie asemenea acorduri este mai mare, cu atât impactul cumulat al acestor acorduri este mai susceptibil ca, având  în vedere amploarea sa, să determine o limitare importantă a exercitării drepturilor utilizatorilor  finali sau chiar să aducă atingere esenței înseși a acestor drepturi.

În al doilea rând, în ceea ce privește articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul 2015/2120, Curtea a  arătat că, pentru a constata o incompatibilitate cu această dispoziție, nu se impune nicio evaluare  a impactului unor măsuri de blocare sau de încetinire a traficului asupra exercitării drepturilor  utilizatorilor finali. Astfel, această dispoziție nu prevede o asemenea cerință pentru a aprecia  respectarea obligației generale pe care o prevede de tratament egal și nediscriminatoriu. În plus,  Curtea a statuat că, în condițiile în care măsurile de încetinire sau de blocare a traficului nu se  întemeiază pe diferențe obiective între cerințele tehnice în materie de calitate a serviciului anumitor  categorii specifice de trafic, ci pe considerații comerciale, aceste măsuri trebuie considerate, ca  atare, incompatibile cu dispoziția menționată.

În consecință, pachete precum cele supuse controlului instanței de trimitere sunt, în general,  susceptibile să încalce atât alineatul (2) al articolului 3 din Regulamentul 2015/2120, cât și alineatul (3) al acestui articol, cu precizarea că autoritățile și instanțele naționale competente le pot examina  de la bun început în lumina celei de a doua dintre aceste dispoziții.


[1] Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor  măsuri privind accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și  drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012  privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (JO 2015, L 310, p. 1).
[2] Dreptul utilizatorilor finali de a accesa aplicații, conținuturi și servicii, precum și de a le utiliza, dar și dreptul de a furniza  aplicații, conținuturi și servicii, precum și de a folosi echipamente terminale la alegere.
[3] În temeiul articolului 5 din Regulamentul 2015/2120.
[4] Această din urmă noțiune include toate persoanele fizice sau juridice care utilizează sau care solicită un serviciu de  comunicații electronice accesibil publicului. Pe de altă parte, aceasta include de asemenea persoanele fizice sau juridice  care utilizează sau care solicită servicii de acces la internet în vederea accesului la conținuturi, la aplicații și la servicii,  cât și pe cele care se bazează pe accesul la internet pentru furnizarea de conținuturi, aplicații și servicii.


PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.