Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Articole Drept penal Opinii SELECTED

Nosotros somos bandidos, Dura lex, sed lex sau analiza penală a bacșișului

19 iulie 2023 | Vasile ȚURCAN
Vasile Țurcan

Vasile Țurcan

Luând în considerare faptul că e vară, e cald și e timpul distracțiilor, n-o să abordez vreo problemă foarte tehnică, prezentul articol e mai mult pentru a ne delecta puțin, în timp ce bem un Mojito sau o bere (ambele fără alcool, desigur).

Sunt sigur că s-au mai făcut analize pe această temă, anume natura juridică a bacșișului (tipsului) din perspectivă penală. Întrebarea care se pune e dacă analizăm strict în litera legii, ci nu în spiritul ei, este această faptă o infracțiune sau nu.

În mod cert, aproape fiecare dintre noi, măcar o dată în viață, a lăsat tips unui chelner, livrator de mâncare sau taximetrist, pentru a ne arăta respectul pentru munca prestată de aceștia. Sunt sigur că puțini s-au gândit să asimileze bacșișul dării de mită, respectiv luării de mită (sau poate eu sunt mai întârziat și am început să reflectez asupra acestei problematici recent).

Voi începe, cum e firesc, cu norma de incriminare a luării de mită (luând în considerare că e vorba de infracțiuni bilaterale disociate[1], folosim pentru analiză doar una, pentru a nu încărca articolul în mod excesiv). Astfel, conform art. 289 din Codul penal[2] luarea de mită reprezintă:

Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.”

Până aici, nimic suspect, persoanele care primesc bacșiș doar nu sunt funcționari publici în sensul legii penale. Cu toate acestea, există dispoziții în legătură cu așa-numitul funcționar privat. Aici ne referim la dispozițiile art. 308 din Codul penal, care prevede următoarele:

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Interviuri JURIDICE.ro

Evenimente juridice

“Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

În cele ce urmează, voi analiza dacă în situația (pur ipotetică), în care cineva primește bacșiș ,sunt întrunite toate condițiile pentru existența infracțiunii preindicate.

După cum cunoaștem, avem trei (după unele opinii patru) trăsături esențiale ale infracțiunii: tipicitatea (obiectivă și subiectivă), antijuridicitatea și imputabilitatea. Le abordăm pe rând și poate sesizăm că am scris prostii până acum (sau nu).

1. Tipicitatea

Voi trata, pe scurt, chestiile de interes. În primul rând, vorbim despre subiectul activ al infracțiunii mai sus relatate, dacă ar putea fi un ospătar sau taximetrist (teoretic) subiect activ al infracțiunii de luare de mită. Dacă facem trimitere la dispozițiile art. 308 din Codul penal, vedem că acesta se referă și la “persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”, ceea ce ar putea fi cazul în situația persoanelor despre care este vorba.

De asemenea, vom analiza pe scurt și elementul material al infracțiunii de luare de mită în raport cu activitatea persoanelor enumerate mai sus. Astfel, acesta constă în faptul că persoana “pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase”.

În situația clasică în care se oferă bacșiș, nu prea putem afirma că e vorba de pretindere sau acceptarea promisiunii, însă ar pute fi incidentă forma primirii de bani sau alte foloase.

Cu toate acestea, sigur vă întrebați: “Bine, a primit acești bani sau foloase, dar e o acțiune post factum, clientul nu a putut beneficia de vreun tratament preferențial, cel care i-a prestat serviciul nu avea de unde să știe dacă va primi vreo sumă de bani sau alt folos”.

Totuși, art. 289 Cod penal prevede ca scop al primirii sumelor de bani sau ale altor foloase ca fiind “în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri”.

Dacă aș interpreta strict în litera legii, aș spune că tipicitatea obiectivă ar fi îndeplinită în forma primirii în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

 Totuși, unii dintre voi, pe bună dreptate o să intervină și o să fie nedumeriți, reiterând faptul că foloasele sunt primite după îndeplinirea actului ce intră în îndatoririle sale de serviciu. Aș avea multe de spus aici, dar o să invoc o dispoziție normativă din Legea nr. 46/2003[3] privind drepturile pacientului, care prevede la art. 34 alin. 2 următoarele:

Pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii”.

Cu toate acestea, ÎCCJ a intervenit prin Decizia nr. 19/2015 (HP)[4] și a stipulat că primirea de către medic a unor astfel de plăți sau donații nu poate fi o cauză justificativă constând în exercitarea unui drept, iar conform jurisprudenței la nivel național, dacă un medic primește chiar post-factum un astfel de cadou sau cum se zice în popor “o mică atenție pentru domn doctor”, e incidentă infracțiunea de luare de mită.

Desigur, aici putem face diferența între faptul că medicul angajat într-o unitate spitalicească publică e funcționar public în sensul legii penale, iar un ospătar e doar un funcționar privat, cu toate acestea ambele situații au acoperire legală.

Deci, faptul de a mulțumi unui medic e infracțiune, iar faptul de a mulțumi unei persoane din mediul privat, nu e (asta zice jurisprudența română).

2. Tipicitatea subiectivă

Putem afirma că e posibilă invocarea ca formă de vinovăție cel puțin intenția indirectă, adică persoanele în cauză prevăd rezultatul, deși nu-l doresc, totuși îl acceptă. Aici iarăși putem face paralela cu dosarele în care medicii sunt învinovățiți pentru primirea unor așa-zise cadouri, unde se constată că există forma de vinovăție a intenției.

3 și 4. Antijuridicitatea și imputabilitatea

Din analiza făcută de mine, nu am putut găsi vreo cauză justificativă (ar putea fi vorba de exercitarea unui drept aici, dar am dezbătut mai sus această problematică) și nici vreo cauză de neimputabilitate care să fie incidentă în asemenea ipoteză.

Într-un final, prezenta abordare e doar o formă de divertisment și încercare de a dezvolta propria imaginație, nu solicit în nici-un caz sancționarea penală a dării sau primirii de bacșiș, e o practică care s-a încetățenit în cultura modernă și unii chiar o consideră parte a codului bunelor maniere (la fel cum n-o să aplicăm măsuri educative unui minor de 16 ani care a furat cireșe de la mătușa Mărioara).

PS: De curând, legiuitorul român a aprobat o lege prin care se impozitează bacșișul.

Fără legătură cu aceasta, doar mi-am adus aminte (sincer), în unul dintre serialele mele preferate produse de Netflix, Narcos, agenții DEA (Drug Enforcement Administration) decontau banii oferiți de ei ca mită polițiștilor columbieni, adică un fel de mită legală care profită deja și statului (nu are nicio legătură cu cele mai sus afirmate, credeți-mă pe cuvânt sau simplu, trust me, bro).


[1] Infracțiunile bilaterale reprezintă acele fapte penale care nu pot fi săvârșite decât de două sau mai multe persoane (pluralitate naturală), iar caracterul acestora de a fi disociate constă în incriminarea în texte de lege diferite (spre deosebirea de infracțiunile bilaterale nedisociate, unde există o singură incriminare (ex. bigamia).
[2] Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.
[3] Publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003.
[4] Publicată în Monitorul Oficial nr. 590 din 5 august 2015.


Avocat Vasile Țurcan, Baroul Iași

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership