Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Managementul defectuos al pandemiei în învăţământul românesc din anul 2020
17.09.2020 | Adrian-Relu TĂNASE

JURIDICE - In Law We Trust
Adrian-Relu Tănase

Adrian-Relu Tănase

Mihaela Tănase

Mihaela Tănase

Rezumat

Pandemia de Covid-19 a impus măsuri de ordin legislativ, medical şi de management menite să prevină, gestioneze şi să administreze corespunzător răspândirea pe scară largă a acestui virus. Prinse pe picior greşit, aflate în criză de timp şi de inspiraţie, cu specialişti insuficient de bine informaţi şi pregătiţi, autorităţile au elaborat norme sanitare şi reglementări legale insuficient de bine gândite, care nu vor obţine decât într-o oarecare măsură efectele scontate de organele abilitate ale statului. Predarea în sistem on-line a lecţiilor nu va atinge niciodată eficienţa şi performanţa obţinută de sistemul de predare „faţă în faţă”.

I. Aspecte de ordin introductiv

Coronavirusurile sunt, potrivit specialiştilor, „o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. La om provoacă infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) şi Sindromul respirator acut sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala coronavirus COVID-19. COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în decembrie 2019[1]„.

Cu privire la simptomatologie, „cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat. Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80 %) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ 1 din fiecare 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie. Persoanele în vârstă, precum şi cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte o formă gravă. Aproximativ 2% dintre persoanele suferinde de această boală au murit. Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie trebuie să solicite asistenţă medicală[2]„.

Referitor la cum se răspândeşte Covid 19, până în prezent se cunoaşte faptul că principalul mod de transmitere este prin intermediul secreţiilor, eliminate de către persoanele infectate prin expirație atunci când strănută, vorbesc sau tușesc. Cu privire la persoanele asimptomatice, riscul de a dezvolta infecția COVID-19 de la o persoană asimptomatică este scăzut. Majoritatea persoanelor infectate prezintă doar simptome ușoare. Astfel, este posibilă transmiterea bolii de la o persoană care prezintă o stare generală bună, dar tuse ușoară, fără alte simptome. Persoana cu infecție Covid-19 poate fi contagioasă din ziua care precede apariția simptomelor. Coronavirusul infectează în mod obișnuit, nasul, gâtul și plămânii[3].

Cu privire la tratarea Covid-19 printr-un vaccin, tratament sau medicament, se ştie faptul că până în prezent, nu există niciun vaccin şi niciun medicament antiviral specific care să prevină sau să trateze COVID-19. Cei afectaţi ar trebui să aibă grijă pentru ameliorarea simptomelor. Persoanele cu boli grave trebuie spitalizate. Majoritatea pacienţilor se recuperează datorită îngrijirii primite din faza incipentă.

Posibile vaccinuri şi unele tratamente medicamentoase specifice sunt în curs de investigare. Acestea sunt testate prin studii clinice. OMS coordonează eforturile de dezvoltare a vaccinurilor şi a medicamentelor pentru prevenirea şi tratarea COVID-19.

II. Managementul pandemiei Covid-19 în instituţiile de învăţământ

Aflate în postura de a aproba reglementări de ordin legal, sanitar şi de management al crizei de Covid-19 pentru ca elevii din sistemul de învăţământ din România să desfăşoare activităţile specifice în condiţii de siguranţă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a adoptat Ordinul nr. 5487/1494/2020[4] pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Potrivit art. 4 alin. 4 lit. f din Ordin, autoritățile administrației publice locale vor asigura, în conformitate cu legislația în vigoare, resursele umane, respectiv personal medico-sanitar pentru unitățile de învățământ care nu au cabinete medicale școlare, conform legii, și resursele materiale și financiare pentru derularea acțiunilor întreprinse de unitățile de învățământ în contextul prevenirii și combaterii răspândirii infecției cu noul coronavirus. Ordinul pare să aibă prevederi clare şi generoase referitoare la managementul economico-financiar al crizei Covid-19 dar uită să precizeze concret fondurile aflate la dispoziţia autorităţilor publice locale care pot fi cheltuite, pentru derularea în bune condiţii a tuturor activităţilor specifice. Ordinul trasează sarcini imperative autorităţilor locale, dar acestea, in concreto, nu au alocate în bugetele constituite fondurile aferente desfăşurării acestor acţiuni şi activităţi, fiind nevoite să găsească soluţii ad hoc, improvizate, pe picior, pentru a aloca totuşi anumite fonduri prin diminuarea corespunzătoare a fondurilor necesare altor activităţi. E simplu să spui cine va plăti dar e mai greu să identifici resursele financiare necesare. De dată recentă, chiar Guvernul României a atacat la Curtea Constituţională o lege, privind dublarea alocaţiilor copiilor, considerând că legea e neconstituţională deoarece nu se indică şi nu există o sursă concretă de finanţare în bugetul naţional[5]. Acum acelaşi Guvern reprezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării uită propriul argument şi aruncă în curtea primăriilor problematica spinoasă a finanţării cheltuielilor legate de Covid-19.

Potrivit art. 10 din Ordin, în situația în care spațiile existente în unitățile de învățământ nu sunt suficiente pentru respectarea normelor de siguranță sanitară stabilite de autoritățile de resort, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București solicită autorităților administrației publice locale să pună la dispoziția unităților de învățământ preuniversitar alte spații adecvate pentru desfășurarea procesului de învățământ.

O a doua prevedere care e de natură să rezolve problema spaţiilor insuficiente este prevăzută de Ordin, care aruncă din nou în spatele primăriilor problema spaţiilor şcolare. E greu de crezut că într-o perioadă foarte scurtă de timp primăriile să găsească fondurile necesare să construiască alte spaţii cu destinaţie de unităţi de învăţământ (atât fondurile fiind greu de identificat iar edificarea unor construcţii noi ar dura foarte mult) sau să identifice spaţii nefolosite pe care să le organizeze rapid în noi spaţii pentru desfăşurarea activităţilor şcolare. Primarii au şi din acest punct de vedere o misiune aproape imposibilă.

Potrivit art. 16 lit. b şi c. din Ordin, b) la apariția a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiași unități de învățământ, se suspendă cursurile școlare ale întregii unității de învățământ, pe o perioadă de 14 zile de la data confirmării ultimului caz; c) la apariția cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, acestea au obligația de a anunța conducerea unității de învățământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment.

Ne scapă raţiunea logică, raţională, rezonabilă sau legală pentru care se dispune suspendarea cursurilor şcolare ale înregii unităţi de învăţământ dacă se îmbolnăvesc (doar) 3 elevi din şcoală dar nu se procedează la fel, cel puţin nu e deloc clar aşa ceva, în cazul în care se îmbolnăvesc 3, 5 sau 10 profesori din aceiaşi unitate şcolară. Atât profesorii cât şi elevii desfăşoară activităţile specifice de învăţământ în cadrul aceloraşi clase şi riscul de contaminare de la elevi la elevi sau de la profesori la elevi este, teoretic, relativ acelaşi. Nu am înţeles care este criteriul ştiinţific în baza căruia s-a stabilit acest număr maxim de 3 elevi, în condiţiile în care numărul este foarte mic raportat la numărul de elevi de câteva sute din cadrul anumitor şcoli, iar sancţiunea suspendării activităţii şcolilor deşi se vrea una preventivă cu privire la Covid-19, va afecta în substanţa sa dreptul legitim la învăţătură al tuturor elevilor neinfectaţi, care vor fi nevoiţi să desfăşoare cursurile on(sau off)line şi calitatea actului didactic va fi serios afectată.

Potrivit unui alineat din anexa 1 la Ordin, vor fi limitate deplasările în clasă, pe cât posibil; prevederea se doreşte benefică, pentru a preveni răspândirea Covid-19 de la un elev la altul, dar această reglementare e greu de respectat, cel puţin pe timpul pauzelor, elevii nefiind lipiţi sau fixaţi în bănci cu adeziv şi simţind nevoia fiziologică de a merge, a discuta cu alţi colegi şi a se deplasa.

Conform unei alte prevederi din Anexa 1 la Ordin, trebuie evitate experimentele practice care necesită mişcare şi/sau interacţiune strânsă între elevi. Elevii nu se vor muta din clasa de bază în laboratoare. Putem înţelege în parte raţiunea pentru care ar trebui aplicată această normă dar ea va avea influenţe negative cu privire la acumularea anumitor cunoştinţe şi abilităţi practice de către elevi, care vor fi văduviţi de dreptul de a asista la efectuarea anumitor experimente în cadrul laboratoarelor şi nu vor înţelege suficient o parte dintre materiile predate.

Una dintre regulile de bază din Anexa 1 la Ordin e cea potrivit căreia elevii şi personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic vor purta mască atât în timpul orelor de curs, cât şi în timpul recreaţiei, atunci când se află în interiorul unităţii de învăţământ. Portul măştii de către elevi şi profesori este una dintre principalele măsuri de prevenire a răspândirii Covid-19 dar aceasta influenţează şi afectează într-o oarecare măsură respiraţia, mai ales în clasele cu spaţii mici, determină profesorii să ridice mai mult vocea pentru a fi mai uşor de auzit şi de înţeles şi afectează difuzarea vocii elevilor care nu vorbesc suficient de clar şi tare pentru a fi auziţi de profesor. Purtarea măştii pe toată durata cursurilor, inclusiv a pauzelor, deşi benefică din perspectivă medicală, jenează, irită şi oboseşte fizic şi nervos profesorii şi elevii, în egală măsură.

O altă regulă din Anexa 1 din Ordin prevede – Curtea şcolii va fi măturată şi spălată zilnic cu jeturi de apă dimineaţa, înaintea începerii cursurilor. Nu am observat nici o şcoală care să spele cu jeturi de apă propria curte şi nu vedem marea eficienţă a unei astfel de măsuri în contextul prevenirii virusului Covid-19, reglementarea dorindu-se acoperitoare pentru spaţiile din exteriorul sălilor de clasă.

O regulă interesantă exprimată în Anexa 1 din Ordin prevede faptul că jocurile şi alte activităţi care implică formarea unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei dintre elevi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nu ne e prea clar cum se poate păstra distanţarea la jocuri, mai ales că specificul unor jocuri e chiar cel de a interacţiona, de a se apropia elevii pentru ca jocul să aibă o noimă, un sens…

Distanţarea fizică de minim un metru sau un metru şi jumătate între profesori sau între elevi, sau între profesori şi elevi e un principiu generos, dar va fi greu de pus în practică în condiţiile în care elevii dar şi profesorii nu sunt imobili, fixi, ci persoane cu mobilitate ridicată şi inevitabil această regulă se va încălca frecvent.

Nici spalarea pe mâini permanentă nu e o măsură care să prevină categoric infectarea cu Covid-19, prin natura lor copiii sunt curioşi, explorează, ating suprafeţe diverse şi nu se vor conforma permanent reglementărilor adoptate, deoarece e aproape imposibil să te speli pe mâini de atâtea ori într-o zi.

Pe 14 septembrie, a.c., reprezentanții elevilor, ai părinților și ai sindicatelor îi solicită premierului Orban modificarea ordinului comun cu regulile sanitare pentru școli[6]. Potrivit comunicatului oficial, „de la intrarea sa în vigoare, la data de 1 septembrie 2020, actul administrativ cu caracter normativ mai sus menționat a generat confuzie și interpretări diferite de la un județ la altul, de la o localitate la alta, de la o unitate de învățământ la alta, de la o universitate la alta și chiar de la o autoritate a statului la alta. Întârzierea cu care au fost adoptate măsurile, insuficiența acestora, inaplicabilitatea lor, inexistența unor reglementări clare, care să țină cont de realitățile sistemului de învățământ românesc au determinat instaurarea panicii în rândul elevilor, studenților, părinților și salariaților din învățământ – salariați care se află constant sub amenințarea că vor răspunde ei dacă ceva merge prost„.

Se afirmă şi confirmă aşadar faptul că Ordinul mai sus analizat e departe de a fi perfect, şi totalitatea măsurilor cuprinse în el, deşi se doreşte a tot cuprinzătoare, e lacunară, deficitară, şi acoperă doar într-o anumită măsură problematica complexă a prevenirii Covid 19 în cadrul şcolilor.

Desigur, soluţia la îndemână găsită de Ministerul educaţiei şi cercetării, în cazul suspendării activităţilor într-o unitate şcolară dar şi în cazul în care se realizează lecţiile în sistem mixt(aşa zisul „hibrid” sic!) este predarea on-line a lecţiilor.

III. Şcoala on-line, o adevărată şansă de a învăţa?

Anticipând posibilitatea de a se studia în sistemul on-line, probat „cu mult succes” în perioada martie-iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a adoptat Ordinul nr. 5545/2020[7] pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului, precum și pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, care prevede cadrul general de desfăşurare a lecţiilor în sistem on-line.

Potrivit art. 3 lit. a din Metodologia cadru, unul dintre principiile cadru care reglementează activitatea de învăţare on-line e cel al echitățiiîn baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare; anticipăm că acest principiu, deşi generos enunţat de Metodologia cadru, va fi grav încălcat, având în vedere că nu toţi copiii participanţi la sistemul de învăţare on-line beneficiază de acces la internet şi dispozitive cu ajutorul cărora să se conecteze, pentru a recepţiona lecţiile predate. Din aceleaşi considerente se va afecta esenţial şi principiul egalităţii de şanse, enunţat bombastic în art. 3 lit. d din Metodologie.

Conform art. 4 alin. 5 din Metodologia cadru, ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal, prelucrate cu ocazia utilizării aplicațiilor/platformelor educaționale informatice, se interzice înregistrarea activităților desfășurate online. Prevederea pare a fi corectă din perspectiva prelucrării datelor cu caracter personal dar din perspectiva accesului liber la educaţie al elevilor care nu au putut din diverse motive să participe live la lecţii, accesarea înregistrării respectivelor lecţii le oferea şansa de a putea beneficia de aceiaşi informaţie transmisă. De altfel, nu prea înţelegem de ce vocea şi imaginea profesorilor e protejată doar la înregistrări şi nu şi la transmisiile live, unde, deşi sunt considerate date cu caracter personal, nu se mai încalcă reglementările referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

Potrivit art. 11 lit. d din Metodologia-cadru, conducerea unităţilor şcolare de învăţământ are printre atribuţii, cea de a  întreprinde demersuri către autoritățile locale pentru asigurarea dispozitivelor și a conexiunii la internet pentru preșcolarii/elevii care nu dispun de mijloacele necesare pentru desfășurarea activităților prin intermediul tehnologiei și al internetului;se observă predilecţia Ministerului educaţiei şi cercetării de a arunca problema inexistenţei dispozitivelor electronice tot în curtea autorităţilor locale, care ar trebui să finanţeze achiziţionarea lor, dar nu toate au posibilităţi financiare de a face acest lucru.

Conform art. 19 alin. 3 din Metodologie, în elaborarea sarcinilor de lucru trebuie să se urmărească respectarea particularităților de vârstă ale elevilor în ceea ce privește resursa de timp, nivelul de înțelegere al acestora și gradul de dificultate a itemilor. Sarcinile de lucru trebuie să fie creative, să nu conducă la pierderea interesului elevilor față de învățare, la oboseală fizică și emoțională, la reducerea timpului destinat unor activități recreative, familiale sau comunitare, inclusiv a timpului destinat somnului, alimentației etc. Prevederea pare generoasă dar va fi greu de pus în practică în condiţiile în care unii elevi nu au deloc dispozitive pe care recepţionează cursurile predate în sistem on-line iar alţii au dar din diferite motive de ordin tehnic nu recepţionează clar şi corect mesajele transmise de profesori. Sarcinile de lucru date în urma cursurilor on-line nu pot fi la fel cu cele date de profesori atunci când predau normal, faţă în faţă, respectivele cursuri.

Potrivit art. 22 din Metodologie, conducerile unităților de învățământ, cadrele didactice și personalul didactic auxiliar sunt responsabili pentru organizarea și desfășurarea, în condiții de calitate, a activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului. Deşi din experienţa lunilor martie – iunie 2020 s-a constatat clar eficienţa scăzută a predării cursurilor în sistemul on-line, Metodologie stabileşte imperativ responsabilii pentru care nu s-ar desfăşura, în condiţii de calitate, învăţământul în sistem on-line. Dacă acest sistem de predare on-line ar fi cu adevărat eficient, toate şcolile din lume ar fi definitiv închise şi toţi profesorii ar preda lecţiile exclusiv în sistem online, ori este destul de evident faptul că predarea online e în definitiv doar un palid substitut la sistemul de predare tradiţional, dar mult mai eficient şi performant, „faţă în faţă”.

Cu privire la sistemul mixt, aşa-zis „hibrid”, din practica şcolilor se observă faptul că unele preferă 2 săptămâni on-line şi două la şcoală pentru elevi, altele alternează sistemul online cu prezenţa fizică la şcoală la o săptămână. Acest din urmă sistem ni se pare mai eficient şi mai potrivit pentru a fi implementat, distanţa de două săptămâni dintre prezenţa la ore în clasă şi sistemul on-line e prea mare şi influenţează negativ performanţele generale ale elevilor, în opinia noastră.

De dată recentă, Consiliul elevilor[8] a criticat Ordinul mai sus menţionat, din următoarele considerente: „printre principiile care guvernează procesul didactic din mediul online, cel puțin la nivel teoretic, se regăsesc principiul calității, principiul asigurării egalității de șanse și principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia. În contextul în care, încă din luna martie, peste 900.000 de elevi din România nu și-au putut continua parcursul educațional din cauza lipsei de dispozitive conectate la Internet, principiile enunțate mai sus rămân doar niște forme fără fond, care, în fapt, nu vor putea fi aplicate decât pe hârtie, în ciuda faptului că Guvernul României are cadrul legislativ necesar pentru a achiziționa aceste dispozitive, conform Legii 109/2020 – (n.n Ministerul Educației și Cercetării) asigură, la cerere, fiecărui cadru didactic și fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activitățile de e-learning. 

Având în vedere considerentele de mai sus, putem afirma faptul că Ministerul Educației și Cercetării a ales să neglijeze elevii fără acces la tehnologie, prin lipsa infrastructurii asigurate de la nivel central și prin pasarea responsabilității către autoritățile publice locale, dar și prin consemnarea ca absenți a tuturor elevilor care nu participă la cursurile online.

Totodată, atragem atenția asupra posibilității profesorilor de a nota elevii în baza activității online, fără acordul lor sau al părinților. Această măsură este una lipsită de fundament, în contextul în care nici până în ziua de astăzi nu a fost redactat un set de norme care să indice modalitatea de transpunere a conținuturilor de la clasă în spațiul virtual, în baza cărora profesorul să poată evalua și nota elevul. Pentru ca notarea să se realizeze în mod corect și obiectiv, cadrul didactic are nevoie atât itemi de evaluare a activității online, cât și de modalități eficiente de predare a conținuturilor, astfel încât elevul să asimileze competențele-cheie din profilul absolventului. În același timp, având în vedere faptul că sistemul de transmisiune live nu este
pus la punct în multe dintre unitățile de învățământ, este imperios ca lecțiile să fie
înregistrate
, astfel încât acestea să poată fi accesate atât de elevii care nu sunt prezenți
fizic la școală, cât și de cei care își doresc să revină asupra anumitor conținuturi.”

Suntem de acord în totalitate cu susţinerile pertinente ale Consiliului elevilor şi reiterăm faptul că Guvernul nu şi-a îndeplinit promisiunea de a achiziţiona toate dispozitivele promise în urmă cu câteva luni de zile, împiedicând sute de mii de elevi de a avea, în mod real şi nedicriminatoriu, acces la educaţie.

IV. Concluzii

Puse în situaţia de a lua măsuri legale, juridice, sanitare, de management organizatoric, autorităţile au adoptat norme şi reguli care răspund doar parţial dezideratului de prevenire a răspândirii virusului Covid 19. Lipsa de transparenţă în luarea unor decizii, neconsultarea tuturor partenerilor sociali, lipsa de expertiză a unora dintre specialiştii care au elaborat normele au determinat adoptarea de reglementări insuficient de gândite şi de aplicate la realităţile practice ale învăţământului românesc. Se impune adoptarea de modificări ale anumitor prevederi şi punerea lor în acord cu realităţile concrete regăsite în cadrul şcolilor. Predarea în sistem on-line, în condiţiile în care foarte mulţi elevi nu au dispozitive şi acces la internet, nu va putea să realizeze sub nici o formă dezideratul realizării unui învăţământ performant şi calitativ în România.


[1] Disponibil aici, accesat la data de 15.09.2020, ora 16:53
[2] Idem
[3] Disponibil aici, accesat la data de 15.09.2020, ora 16:59
[4] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 804 din 1 septembrie 2020
[5] Disponibil aici, accesat la data de 15.09.2020, ora 17:22
[6] Disponibil aici, accesat la data de 15.09.2020, ora 18:37
[7] Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 11 septembrie 2020
[8] Disponibil aici, accesat la data de 15.09.2020, ora 19:28


Dr. Adrian-Relu Tănase
Drd. Mihaela Tănase

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.