Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Reconstrucția salarială, o eroare impardonabilă. O procedură în afara Constituției și a Legii
23.09.2020 | Dan BĂZĂVAN

JURIDICE - In Law We Trust
Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

În articolul ”Salarizare funcții militare: între adevăr și minciună, legalitate și nelegalitate” la data de 04.02.2020 pe www.juridice.ro[1] descriam modalitatea prolixă, ”după ureche” de calcul a soldelor militarilor, modalitate ce a dus în mod clar la un prejudiciu imens al acestora. Desigur, din păcate constatăm că juriștii instituțiilor de forță ”mint” fără a avea vreo reținere sau vreo mustrare de conștiință în instanțele judecătorești și folosesc în continuare sintagma ”reconstrucție salarială” fără a avea temei juridic, fără a argumenta și a proba cele susținute.

În articolul ”Salarizarea cadrelor militare MApN și MAI în baza unor acte normative abrogate” publicat pe www.juridice.ro la data de 08.05.2020[2] ”au folosit o modalitate de calcul preluată succesiv de la 31.12.2009 cum era instituit prin Legea nr. 138/1999[3] privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial nr. 347 din 22.07.1999, ce a fost abrogată prin dispozițiile art. 48 alin. (1) pct. 26 al Legii nr. 330/2009[4] privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 762 din 09.11.2009, lege ce abroga deopotrivă prin textul aceluiași art. 48 alin. (1) pct. 26 și O.G. nr. 8/2008[5] pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial nr. 78 din 31.01.2008, Ordonanță ce stabilea la art. II alin. (2) că ”Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei”, valoarea de referință sectorială ce o regăsim iată, și în calculul pensiilor militare deopotrivă, deși între timp au mai fost adoptate legi de către Parlamentul României printre care  Legea cadru nr. 284/2010[6] privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877 din 28.12.2010 la 31.12.2010 ce abroga prin dispozițiile art. 39 lit. w) Legea nr. 330/2009, ce desigur și ea, de asemenea a fost abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017[7] privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28.06.2017, chiar și la data de 24.12.2018, dar și în anul 2019, atât în Ministerul Apărării Naționale, cât și în Ministerul Afacerilor Interne.”

Dacă din comunicările de informații publice atât M.A.I. cât și M.Ap.N. ”s-au chinuit” să arate, fără a argumenta logigo-juridic această reconstrucție, iată că în adresa depusă la dosarul nr. 13180/3/2019 aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. A 2411/08.05.2019 rezultă un calcul al soldelor raportat la un VRS de 197,3387 lei, în comunicarea de informații publice cu nr. 76c din 16.05.2019 de asemenea rezultă o reconstrucție raportată la același VRS abrogat de 197,3387 lei, în Fax-ul nr. Prp 21/06.05.2019 emis de către Direcția Generală Financiar Contabilă din M.Ap.N. la fel, din certificatele de drepturi bănești emise de U.M. 01308 București la data de 11.09.2017 și de U.M. 02527 Târgoviște la data de 22.01.2016, precum și din adresa nr. RN1P-92/12.03.2019 emisă de Statul Major al Apărării din M.Ap.N. (documente ce se regăsesc și în dosarele nr. 6574/3/2019 și nr. 13871/3/2019 aflate pe rolul Tribunalului București, Secția a II –a Contencios adminsitrativ și fiscal) unde M.Ap.N. recunoaște că a folosit în cazul subsemnatului autor în calculul soldelor lunare un VRS de 197,3387 lei + 10 % = 217,07 lei, iar la pensie a folosit un VRS de 197,3387 lei (așa cum rezultă din Decizia nr. 168354/1 din 18.01.2019, cum rezultă și din răspunsul IGSU nr. 5682/12.07.2019, din alte comunicări ale M.A.I. și I.G.P.R. în anul 2019, VRS ce a fost abrogat odată cu O.G. nr. 8/2008.

Nici măcar nu mai are rost să ne întrebăm de ce au calculat astfel soldele și nu așa cum trebuia introducând practic solda de merit, sporul de dispozitiv, sporul de confidențialitate etc. în solda de funcție la care au adăugat o sumă tranzitorie pentru a obține o soldă de funcție de 1450 lei conform H.G. 1/2017[8] și așa în continuare pentru fiecare an ce a urmat, 2018 și până în prezent.

Ce este foarte grav, se pare că nici după ce Curtea Constituțională a României a pronunțat Decizia nr. 51/2020[9] publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 13 martie 2020 ce instituie că ”Admite excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 30 alin. (6) și ale art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (1) și ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 8 din anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt neconstituționale”, ceea ce în mod clar arată că nu ar putea fi legală o astfel de reconstrucție salarială, juriștii M.Ap.N. și M.A.I. continuă să susțină această reconstrucție salarială fără fundament juridic, în loc să înlocuiască acel VRS abrogat cu salariul minim brut pe economie garantat în plată prin acele H.G.-uri anuale.

În plus o asemenea reconstrucție nu ar fi posibilă nici datorită art. 38 din Codul muncii – Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin Lege, Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, cunoscut fiind că acolo unde legea specială nu prevede se aplică principiile și regulile dreptului comun, în cazul de față al Codului muncii, conform principiului generalibus specialia derogant.

Tot în ședințele publice am constatat că aceiași juriști ai M.Ap.N., M.A.I., etc. încearcă să inducă în eroare instanțele prin invocarea Deciziei ICCJ nr. 15/2020[10] prin care – Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 448/98/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în situația polițiștilor, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se face prin analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al cuantumului salariului de funcție al polițiștilor, astfel cum este reglementat în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (art. 4 din anexa nr. VII la lege) și Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (art. 3 și 4 din anexa nr. VI la lege), stabilit în plată potrivit legilor anuale de aplicare etapizată a acestor legi-cadru de salarizare.”, sesizare ce a fost respinsă pur și simplu datorită neîndeplinirii condițiilor obligatorii ale art. 519 NCPC (și nu din alte motive cum încearcă acești consilieri juridici să ”traducă”).

Chiar din conținutul motivării ICCJ rezultă foarte clar: pct. 60 din Decizia nr. 15/2020 – În ceea ce privește chestiunea de drept relevată, noutatea reprezintă o condiție distinctă de cea a lipsei statuării asupra acesteia de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în lipsa unei definiții a „noutății” și a unor criterii de determinare a acestei noțiuni în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, evaluarea condiției noutății revine Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența sa anterioară (spre exemplu, Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015).

Concluzionând, această reconstrucție salarială încalcă statul de drept, fiind practic violate dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5), deoarece nu poate subzista o astfel de reconstrucție astfel cum este instituit prin art. 36 alin. (1)-(2) din Legea nr. 153/2017 – Reîncadrarea personalului (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38. (2) În cazul în care funcția deținută nu se regăsește în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcțiile prevăzute în anexe (aceeași instituție regăsind-o și în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 284/2010, dar și conform art. 30 alin. (3) din Legea nr. 330/2009), or în cazul reîncadrării nu mai are ce căuta nici VRS 197,3387 lei ce a fost abrogat și nici vreo altă formulă de calcul decât cea instituită de art. 7 lit. b) din aceeași lege anterior menționată unde – În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; b) solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, solda de funcție fiind produsul coeficientului de ierarhizare cu salariul minim brut garantat în plată la nivel de țară, astfel fiind îndeplinite și condițiile art. 9 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare[11].

Deci iată că nu putem vorbi de reconstrucții salariale în nicio condiție mai ales că angajatorii menționați M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc. nu au făcut reîncadrarea personalului pe funcții, și implicit nu au emis acte adminsitrative, respectiv decizii de salarizare.

O altă minciună a consilierilor juridici menționați este aceea că în toate întâmpinările invocă un punct de vedere al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în corelare cu un alt punct de vedere al Ministerului Finanțelor publice, ce desigur nu constituie izvor de drept raportat la art. 1 NCC, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicată[12], aici fiind incidente desigur dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 ce instituie că: – Gestionarea sistemului de salarizare (1) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite (același lucru îl regăsim și în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 284/2010, dar și în art 9 alin. (2) din Legea nr. 330/2009).

În acest sens subsemnatul autor a solicitat MMPS informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public[13], la care ministerul a comunicat prin adresa nr 22/20.01.2020 că ”Potrivit art. 3 alin. (1) și (4) din Legea cadru nr. 153/2017 responsabilitatea stabilirii și acordării drepturilor de natură salarială revine ordonatorului de credite…”, adresă ce se regăsește în mai multe dosare aflate pe rolul Tribunalului București etc.

Cum spuneam și în articolul anterior menționat ” În urma hotărârii instanței în dosarul nr. 13871/3/2019, soluționat de către Tribunalul București, Secția a II – Contencios administrativ și fiscal, M.Ap.N., mi-a comunicat prin U.M. 01308 București (adresa nr. A 1725/15.04.2020, emisă de U.M. 01308 București în executare hotărârii din dosarul nr. 13871/3/2019) și U.M. 02576 București (adresa nr. A 1748/16.04.2020, emis de U.M. 02576 București în executarea hotărârii din dosarul nr. 13871/3/2019) privind modalitatea de calcul a soldelor mele începând cu 01.01.2016 și până la 24.12.2018 – fără a comunica în totalitate temeiurile de drept, excepție făcând niște ordine de ministru clasificate secret de serviciu) ceea ce atestă că aceste solde au fost calculate la un VRS de 197,3387 lei abrogat de drept odată cu O.G. nr. 8/2008, exact ce susțineam și argumentam atât în articolul mai sus menționat dar și în alte instanțe, concluzionând că solda lunară (precum și pensia) nu s-a calculat în temeiuri de drept (nici în baza Legii nr. 284/2010, nici în baza Legii nr. 153/2017, nici ținând cont de H.G. – urile anuale de instituire a salariului minim brut aflat în plată – de exemplu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1450 RON începând cu data de 1 februarie 2017, pentru un program complet de lucru de 166 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, în baza art. 1 din H.G. nr. 1 din 06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicat în M. Of. nr. 15 din 06.01.2017, raportat la art. 164 din Codul muncii adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată, în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011 – să nu mai spun că a fost calculată cu ignorarea totală a art. 9 lit. a) din Legea nr. 80/1995 cu modificările și completările ulterioare din: ”… solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”

Aceleași lucru rezultă din paginile întâmpinărilor M.Ap.N. prin Direcția Generală Juridică a M.Ap.N., ministrului apărării naționale, comandanților chemați în judecată dar și a șefului Direcției Generale Financiar – Contabilă (ordonatorul principal de credite) din M.Ap.N. în același dosar nr. 13871/3/2019, că acest VRS de 197,3387 lei s-a păstrat în plată și după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce este nelegal și foarte grav.

Așadar, reconstrucția salarială nu subzistă, neregăsindu-se în nici un act normativ definită, fiind doar un rezultat al unor funcționari publici slab pregătiți ce execută niște ordine fără a respecta legea, cu încălcarea Constituției creând, iată, un prejudiciu atât militarilor din M.Ap.N. cât și din M.A.I., deoarece singura variantă corectă de calcul a soldelor fiind aceea de a înlocui VRS 197,3387 lei cu salariul minim brut garantat în plată instituit prin H.G,-urile anuale (ca exemplu solda de funcție obținându-se ca produs între coeficientul de ierarhizare și 1450 lei insituit de H.G. nr. 1/2017, și așa în continuare pentru fiecare an).


[1] Salarizare funcții militare: între adevăr și minciună, legalitate și nelegalitate, Dan Băzăvan și Rosemary Băzăvan, publicat la data de 04.02.2020 pe www.juridice.ro;
[2] Salarizarea cadrelor militare MApN și MAI în baza unor acte normative abrogate, Dan Băzăvan, publicat la data de 08.05.2020 pe www.juridice.ro;
[3] Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial nr. 347 din 22.07.1999;
[4] Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 762 din 09.11.2009;
[5] O.G. nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial nr. 78 din 31.01.2008;
[6] Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877 din 28.12.2010 la 31.12.2010;
[7] Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28.06.201;
[8] H.G. nr. 1 din 06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 15 din 06.01.2017;
[9] Decizia CCR nr. 51/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 13 martie 2020;
[10] Decizia ICCJ (DCD) nr. 15/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 512 din 16 iunie 2020;
[11] Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 155 din 20 iulie 1995;
[12] Legea nr. 287/2009, republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011;
[13] Legea nr. 544/2001 publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23 octombrie 2001;


Dr. Ing. Dan Băzăvan

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.