Confidențializare, anonimizare, secretizare și alte bazaconii
4 octombrie 2021 | Alina ZORZOANĂ
Alina Zorzoană
Se constată în ultima vreme o tendință din ce în ce mai mare, în practica instanțelor de contencios administrativ, ca una dintre părți[1] să solicite judecătorului (un fel de) ”secretizare” a probelor de la dosar. Am încercat să găsim un temei de drept al unei astfel de cereri însă, din păcate, nu am reușit.
O așa-zisă instituție nouă, am putea spune, pentru că titulatura folosită merge de la ”confidențializare” până la ”anonimizare”. La prima vedere am putea spune… Și ce dacă? Dar oare înțelegem scopul și chiar urmările unui astfel de demers? Nu ne ascundem uimirea primei confruntări cu o astfel de solicitare pentru că, în mod firesc, a apărut întrebarea…De ce? Ce se dorește cu o astfel de cerere? Evident răspunsul este doar o ipoteză, pentru că cel puțin la nivel declarativ, solicitantul susține că ar fi prejudiciat prin depunerea la dosar a unor înscrisuri. În realitate însă, s-a constatat că înscrisurile respective reprezentau nu mai mult decât cele ce stau la baza emiterii unui act administrativ[2]. Pe de altă parte, exced prezentei teme de discuție, înscrisurile din sfera secretelor de stat/de serviciu ce fac obiectul unei reglementări speciale[3], accesul la acestea fiind condiționat de deținerea certificatului ORNISS[4], inclusiv de către judecătorul/judecătorii ce instrumentează dosarul.
Revenind, constatăm că în cuprinsul Dicționarului Explicativ al Limbii Române[5], găsim cuvântul ”confidențial” sau ”confidențialitate” care, în orice sens am privi, înseamnă ceva secret. Pe de altă parte, termenul de ”confidențializare” este specific Regulamentului nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE[6]. În acest sens, Legea nr. 129/2018[7] pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în temeiul valorificării dreptului de opoziție reglementat de art. 21 din Regulament, prevede că orice persoană fizică (parte într-un dosar înregistrat pe portaljust.ro), poate solicita oricărei instanțe printr-o notificare eliminarea sau confidențializarea datelor personale (în special, numele și prenumele, inclusiv alte date cu caracter personal)[8].
Deci, în acest context, putem spune că prin confidențializare, se urmărește ascunderea unor date. Are sens, evident, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, însă ce scop ar putea avea cineva care dorește confidențializarea unor înscrisuri depuse la dosar? Evident nu vorbim de date cu caracter personal, pentru că nu acestea fac obiectul unui litigiu de drept administrativ. Vom reveni la deslușirea scopului… mai târziu…
În continuarea demersului nostru, în strânsă legătură cu termenul de mai sus, avem ”anonimizarea”[9] concept definit ca fiind o prelucrare suplimentară a datelor cu caracter personal[10]. Deci, avem două concepte, strict legate între ele și care sunt specifice domeniului protecției datelor cu caracter personal.
Subliniem faptul că nu ne referim la situații ce se află sub protecția Regulamentului GDPR, ci de situații în care se încearcă ștergerea anumitor date/informații/înscrisuri în totalitatea lor.
Aparent, pornind de la prezumția bunei-credințe a părții care face o astfel de solicitare, ne putem întreba care este scopul unui astfel de demers și ce anume dorește să obțină, în contextul în care nu poți restrânge accesul complet și corect al instanței de judecată la informațiile/înscrisurile avute în vedere de la emiterea actului administrativ contestat. Altfel spus, putem vorbi de o încercare de restrângere a accesului complet al judecătorului la înscrisurile ce au stat la baza emiterii actului. În practică, cel puțin până la acest moment, nu avem cunoștință să fi fost încuviințate astfel de cereri, însă încercarea chiar și fără succes, apreciem că este periculoasă și tinde la ascunderea unor informații ce pot fi definitorii la soluționarea unei cauze.
Prin urmare, deși evident, nedeclarat, singurul scop al părții care (ar) cere o astfel de acțiune din partea instanței, nu poate fi decât acela de a vulnerabiliza probatoriul cauzei, în încercarea de a avea câștig de cauză în respectivul dosar.
Chiar dacă speța a vizat domeniul dreptului penal, CEDO, în cuprinsul Hotărârii din 18 martie 2014[11], pronunțată în Cauza Beraru împotriva României, paragraful 70 ”reamintește că a constatat deja că accesul nerestricționat la dosarul cauzei şi folosirea nerestricționată a înscrisurilor, inclusiv, după caz, posibilitatea de a obține copii ale documentelor relevante, constituie garanții importante ale procesului echitabil.” Hotărârea prezintă interes din perspectiva faptului că nu poți îngrădi accesul niciunei dintre părți sau chiar a judecătorului la înscrisuri/informațiile din dosar. Altfel spus, judecătorul trebuie să aibă acces la toate piesele din dosar, fără nicio restricție, pentru a putea pronunța o hotărâre cu luarea în considerare a tuturor elementelor necesare în acest sens.
În loc de concluzie, apreciem că este necesar a menționa faptul că, dacă într-adevăr se face dovada unei (presupuse) vătămări, partea (oricare ar fi aceasta) are posibilitatea solicitării ca dosarul cauzei să fie depus și ținut la cutia de valori a instanței, situație în care judecătorul are acces la dosar în integralitatea sa iar buna-credință a solicitantului va triumfa.
[1] Vom folosi generic noțiunea de ”parte”, pentru a nu atrage eventuale discuții/critici cum că am dezavantaja sau prejudicia reclamantul din astfel de cauze.
[2] Art. 13 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ instituie chiar obligația autorității emitente de a depune întreaga documentație. Totodată, trebuie făcută mențiunea că prezenta dezbatere nu vizează alte domenii ale dreptului, în care evident, situația poate permite sau chiar impune o astfel de abordare procesuală.
[3] Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/12 aprilie 2002.
[4] Accesul la informații secrete de stat este permis, cu respectarea principiului necesitații de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Pentru detalii HG nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 485/5 iulie 2002 și http://www.orniss.ro/ro/proceduri.html.
[5] DEX.
[6] Art. 17 și art. 21 din Regulament reglementează dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”) și dreptul de opoziție (la prelucrarea datelor), stabilind condițiile de exercitare ale acestora prin prisma unor limitări, nefiind însă drepturi absolute.
[7] Publicată în Monitorul Oficial nr. 503/19 iunie 2018.
[8] Pentru detalii https://lege5.ro/gratuit/gm3domrqgu3q/notificarea-de-anonimizare-sau-de-confidentializare-a-datelor-personale-ale-persoanelor-fizice-prelucrate-pe-portalul-instantelor-de-judecata-notification-of-the-anonimization-or-confidentialization-o .
[9] Cuvântul nu există în DEX, însă în practică s-a împământenit că o astfel de tehnică se face prin înnegrirea cu markerul; pentru detalii, Decizia ÎCCJ nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informațiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate).
[10]Pentru detalii https://protectia-datelor.ro/index.php/resurse-protectia-datelor/17-anonimizare-si-pseodinimizare-considerente-cu-privire-la-regulamentul-european-de-protectie-a-datelor-gdpr.html.
[11]https://www.unbr.ro/hotarare-cedo-cu-privire-la-accesul-avocatilor-reclamantului-la-dosar-si-probe-precum-si-folosirea-inregistrarilor-convorbirilor-telefonice-ale-reclamantului-ca-probe-cauza-beraru-impotriva-romaniei/
Consilier juridic Alina Zorzoană
