Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Câteva considerații privind dispozițiile Legii nr. 196/2020 și un punct de vedere față de explicațiile inițiatorului Legii
28.09.2020 | Daniel MOREANU

JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Moreanu

Daniel Moreanu

Motivatia prezentului scurt articol este determinata de interventia initiatorului Legii nr. 196 din 7 septembrie 2020[1] in cuprinsul precizarilor cu titlul “Câteva explicații cu privire impactul asupra avocatilor si executorilor judecatoresti al modificarilor legislative cu privire la Registrul National de Publicitate Mobiliara” publicat in data de 25.09.2020 sub semnatura domnului avocat Serban Nicolae.

Precizam intru-inceput ca lista aspectelor mai jos prezentata nu are un caracter exhaustiv, ci se doreste o serie de puncte de vedere care sa dea nastere unei analize mai aprofundate asupra unei norme legale pe care o apreciem insuficient gandita.

Desi de acord in anumite situatii cu opiniile publice ale domnului avocat Serban Nicolae, apreciem ca aceste explicatii / o astfel de dezbatere ar fi fost preferabile(a) si recomandabile(a) antefactum, inaintea initiativei legislative sau in timpul procedurii parlamentare, iar nu post factum.

Mentionan insa ca identificam in aceasta privinta o vulnerabiliate majora a intregii comunitati juridice (avocati, judecatori, procurori, notari, executori judecatoresti, juristi etc.) care reactioneaza aproape exclusiv dupa publicarea actului normativ, iar nu anterior. A se vedea, spre exemplu, situatia Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spalarii banilor şi finantarii terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care are un impact semnificativ asupra profesiei de avocat, insa nu a fost pusa in discutia comunitatii juridice in cursul procedurii legislative.

Din pacate, niciunul dintre organismele de autoreglementare nu a gasit un instrument care in alte state functioneza cu succes, recte de urmarire a procesului legislativ si de furnizare a unor puncte de vedere legiuitorului principal sau delegat inaintea adoptarii unui act normativ, iar nu ulterior. Pentru fiecare practician sau teoretician al dreptului este imposibil sa urmareasca in mod individual procesul legislativ, insa infiintarea unor Departamente de Urmarire a Procesului Legislativ care sa furnizeze puncte de vedere inaintea adoptarii actelor normative se pare ca reprezinta o necesitate avand in vedere calitatea slaba a actului legislativ (si ne referim aici la Parlament si la Guvern deopotriva).

Revenind la explicatiile domnului avocat Nicolae, le apreciem ca fiind incorecte din urmatoarele considerente principale:

Primus, pentru exactitate tinem sa subliniem ca dispozitiile art. 4 pct. 4 din proiectul de Lege L 482 / 22.07.2019 (numar Senat) / Plx 461 / 14.10.2019 (numar Camera Deputatilor) (prin care se modifica art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297 / 2018) aveau in forma propusa de initiator urmatorul continut:

Contractele de ipoteca mobiliara, precum si inscrisurile sub semnatura privata pentru care legea solicita relizarea formalitatilor de publicitate sunt titluri executorii sub conditia inscrierii in Registru.

Avand in vedere ca deja Curtea Constitutionala a sanctionat in mod sever acest text de lege nu ne vom opri spre a analiza caracterul toxic din punct de vedere legislativ al unui asemenea demers, insa tinem sa subliniem ca in Expunerea de motive a initiatorului nu se regaseste nicio mentiune privind instituirea unei noi conditii de executorialitate in privinta inscrisurilor sub semnatura privata carora legea le confera caracterul de titlu executoriu. In alte cuvinte, Expunerea de motive nu are nicio legatura cu modificarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018.

Continutul articolului mai sus referit nu a fost amendat de catre Senat fiind adoptat in forma propusa de initiator in data de 09.10.2019, respectiv de Camera Deputatilor in data de 10.03.2020.

Art. 4 pct. 4 din proiectul de Lege (cu privire la amendarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018) a fost contestat de catre Guvern sub aspectul neconstitutionalitatii, Curtea Constitutionala pronuntandu-se in sensul admiterii obiectiei de neconstitutionalitate si constatand ca dispozitiile mai sus citate sunt neconstitutionale prin Decizia CCR nr. 238 / 03.06.2020[2] in care se retin urmatoarele:

(i) art. 4 pct. 4 din proiectul de Lege (cu privire la amendarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018) „(….) vine în conflict cu dispoziţiile legale privind titlurile executorii şi publicitatea mobiliară, ceea ce duce la calificarea tuturor inscrisurilor sub semnatura privata ca fiind titluri executorii prin simpla înscriere în registru, Curtea retine ca, in principiu, calitatea unui inscris de a fi titlu executoriu este consacrata ex lege, statul considerand ca acesta prezinta suficiente garantii de corectitudine pentru a permite absenta evaluarii judiciare in vederea punerii sale in executare.” (subl ns. – D.M.) (para. 47 din Decizia C.C.R. nr. 238 2020).

(ii) „(…) redactarea textului criticat este inexacta si induce o insecuritate juridica vadită tocmai prin contradictiile pe care le naste in raport cu reglementările Codului civil si ale Codului de procedura civila. Prin urmare, art. I pct. 4 [cu referire la art. 4 alin. (3) teza întai] din lege incalca art. 1 alin. (3) şi (5) din Constitutie.” (subl ns. – D.M.) (para. 51 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020).

(iii) „(…) legea criticata stabileste ca orice inscris sub semnatura privata pentru care legea solicita realizarea formalitatilor de publicitate este titlu executoriu daca este inscris in Registru. (…)” (subl ns. – D.M.) (para. 54 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020).

(iv) „textul criticat stabileste caracterul de titlu executoriu al unui inscris prin transformarea unei cerinte de opozabilitate intruna de executorialitate, ceea ce inseamna ca nu tine seama de natura inscrisului (ci numai de forma sa) si lasa loc interpretarii ca inscrisurile sub semnătura privata, indiferent daca au sau nu aptitudinea de a fi puse in executare, ar dobandi caracterul executoriu prin inscriere in Registrul National de Publicitate Mobiliara; o atare interpretare nu poate fi primita, executorialitatea neputand fi conferita decat de legea speciala ce instituie regimul unui anumit tip de inscris sub semnatura privata in raport cu actul juridic. Prin urmare, redactarea textului criticat este inexacta si induce o insecuritate juridica vadita tocmai prin contradictiile pe care le naste in raport cu reglementarile Codului civil si ale Codului de procedura civila. In consecinta, Curtea constata ca art. I pct. 4 [cu referire la art. 4 alin. (3) teza a doua] din lege incalca art. 1 alin. (3) şi (5) din Constitutie.” (subl ns. – D.M.) (para. 56 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020).

Asadar, textul de lege initial propus a fost calificat de catre Curtea Constitutionala ca fiind „inexact”, „inducand o insecuritate juridica vadita” si fiind contradictoriu cu dispozitiile Codului civil si ale Codului de procedura civila.

Retinem si ca Ministerul Justitiei prin „Adresa nr. 2.620 din 22 mai 2020, a raspuns la solicitările Curtii Constitutionale, subliniind deficientele normative ale (…) art. 4 alin. (3) (….) din legea criticata.” (subl ns. – D.M.) (para. 26 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020).

Secundus, in urma admiterii obiectiei de neconstitutionalitate, textul legal a fost reformulat, fiind adoptat de catre Senat in data de 11.08.2020 sub urmatoarea forma:

Contractele de ipoteca mobiliara si inscrisurile sub semnatura privata, titluri executorii in conditiile legii, pot fi puse in executare numai sub conditia inscrierii in Registru.

Astfel, desi prin paragraful 49 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020 retine expressis verbis ca in privinta contractelor de ipoteca mobiliara pentru transformarea inscrierii in Registru drept o cerinta de executorialitate, iar nu de opozabilitate „trebuia realizata o ampla reforma a prevederilor Codului civil” si ca „In acceptiunea legii criticate, inscrierea in Registru devine o conditie de executorialitate, in schimb, potrivit Codului civil, aceasta ramane o cerinta de opozabilitate a contractului de ipoteca mobiliara, care exclude posibilitatea atasarii acestei cerinte a semnificatiei executorialitatii.”, observam ca si in cea de-a 2-a varianta a Proiectului de Lege adoptat de catre Senat in urma reexaminarii, ca urmare a admiterii obiectiei de neconstitutionalitate, nici acesta a doua versiune a legii nu respecta dispozitiile constatate neconstitutionale de catre C.C.R.

Asadar, cu privire la afirmatia initiatorului in sensul in care „Aceasta a constituit vointa legiuitorului, iar Curtea Constitutionala a subliniat acest aspect in termeni similari.”, trebuie pentru exactitate sa retinem ca in prima procedura atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat un text de lege retinut vadit neconstitutional de catre Curtea Constitutionala, iar Senatul, chiar si in urma reexaminarii, a propus pentru a 2-a oara un text de lege care deja fusese declarat neconstitutional de catre C.C.R.

Abia in data de 25.08.2020 art. 4 pct. 4 din proiectul de Lege (cu privire la amendarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018) a fost adoptat de catre Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, cu urmatorul continut reformulat de catre Comisia juridica din Camera Deputatilor in lumina considerentelor Deciziei C.C.R. nr. 238/2020, si anume:

(3) Inscrisurile sub semnatura privata care, potrivit legii, sunt valabil incheiate si au caracter de titlu executoriu, pot fi puse in executare numai sub conditia inscrierii in Registru.”.

Aceasta este si forma in care actul normativ a fost promulgat devenind Legea nr. 196 / 07.09.2020.

Pe scurt:

Tertius, ramane de vazut in ce masura textul art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020 (prin care se modifica art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018) va trece unui viitor control de constitutionalitate.

Quartus, chiar daca textul de lege mai sus citat va fi considerat a nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, fiind in marja legiuitorului a statua noi conditii de executorialitate ale inscrisurilor sub semnatura privata, aceasta nu inseamna nici pe departe ca acest text normativ se inscrie in logica arhitecturii legislative romanesti actuale.

In particular, ceea ce se introduce in legislatie prin acest nou text de lege este o conditie speciala, suplimentara de executorialitate a inscrisurilor sub semnatura privata care sunt calificate de catre lege drept titluri executorii (exempli gratia: contractele de leasing, contracte de locatiune sau contractele de asistenta juridica).

Asadar, aceste inscrisuri sub semnatura privata raman in continuare titluri executorii conform legilor speciale care le confera acest caracter. Insa pentru a putea fi puse in executare silita, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 (in forma amendata prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020) introduce o conditie de executorialitate suplimentara, si anume inscrierea prealabila in Registru.

Desi pot exista mai multe interpretari ale textului legal, iar din acest punct de vedere vom observa in practica viitoare in ce masura instantele judecatoresti se vor alinia in spatele numai a uneia dintre acestea, consideram ca interpretarea juridica ce detine cele mai multe si logice argumente este aceea conform careia inscrisurile sub semnatura privata carora lex specialia le confera caracterul de titlu executoriu vor pastra acest caracter si fara inscrierea in Registru, insa punerea acestora in executare silita va fi conditionata de indeplinirea prealabila a unei noi conditii de executorialitate, recte inscrierea in Registru.

Din acest punct de vedere nu ne vom referi la prima clarificare analizata de catre domnul avocat Nicolae, in sensul in care: „Toate inscrisurile sub semnatura privata trebuie inregistrate in Registrul National de Publicitate Mobiliara (RNPM), iar inregistrarea este o conditie de validitate a inscrisului ca titlu executoriu.”.

Precizam si ca textul legislativ nu se evidentiaza printr-o tehnica legislativa ireprosabila din punctul de vedere al logicii juridice, intrucat mentiunea „sunt valabil încheiate” este redundanta logico-juridic. In mod evident, pentru a putea dobandi carcterul de titlu executoriu inscrisurile sub semnatura privata trebuie sa indeplineasca cerintele legale privind incheierea valabila a acestora. A contrario, daca un inscris sub semnatura privata nu este valabil incheiat, inseamna ca nu produce efecte juridice si, pe cale de consecinta, nu este titlu executoriu conform legii speciale. Asadar, aceasta mentiunea din textul legal este absolut inutila si redundanta.

Quintus, chiar constitutionala fiind (pana la proba contrara) vom analiza in continuare pe scurt in ce masura o astfel de conditie suplimentara de executorialitate detine un sens juridic in logica intregului context legislativ romanesc privind punerea in executare a inscrisurilor sub semnatura privata:

(i) in general sunt titluri executorii hotararile judecatoresti legiuitorul apreciind ca acestea sunt supuse analizei unei instante de judecata si, prin urmare, pot beneficia de forta coercitiva a Statului, astfel incat creditorul sa isi vada valorificat dreptul subiectiv pretins pe care debitorul refuza sa il puna in executare in mod voluntar;

(ii) exista insa si anumite situatii in care legiuitorul a atribuit si altor inscrisuri, altele decat hotararile judecatoresti, caracterul de titlu executoriu in considerarea unei „garanţii de corectitudine pentru a permite absenţa evaluării judiciare” (para. 53 din Decizia C.C.R. nr. 238/2020). Ratio legis este ca intr-un astfel de caz creditorul sa poata proceda in termen scurt la executarea silita a dreptului subiectiv pretins. Asadar, in asigurarea unui echilibru intre interesul unui creditor care detine un drept subiectiv civil pe care debitorul refuza sa il execute in mod voluntar si debitorul, legiuitorul a considerat necesar ca este util pentru siguranta circuitului civil general sa protejeze creditorul, debitorul avand deschisa calea contestatiei la executare silita, a suspendarii executarii silite, a intoarcerii executarii silite etc., iar mai mult in prealabil executarii silite o instanta de judecata va verifica in ce masura acel inscris sub semnatura privata indeplineste conditiile stipulate prin lege in cadrul procedurii incuviintarii executarii silite.

(iii) or, prin art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 (in forma amendata prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020) se instituie o conditie de executorialitate suplimentara constand in asigurarea publicitatii inscrisului sub semnatura privata titlu executoriu ope legis.

Or, ce sens juridic are imprejurarea ca inscrisul sub semnatura privata ramane titlu executoriu daca acesta nu poate fi pus in executare in lipsa indeplinirii conditiei publicarii in Registru? Care este beneficiul creditorului in a detine un titlu executoriu daca nu poate proceda de indata la executarea silita adresand o cerere de executare silita unui executor judecatoresc? Astfel, afirmatia domnului avocat Nicolae in sensul in care „Dacă înscrisul sub semnătură privată (…) NU se cere punerea sa în executare, înregistrarea în RNPM a acestuia NU este obligatorie.” este lipsita de substanta juridica de vreme ce beneficiul acordat creditorului in a a detine un titlu executoriu este golit de sens in lipsa indeplinirii conditiei publicitatii prealabile in Registru.

(iv) mai mult, in procedura incuviintarii executarii o instanta de judecata verifica in prealabil conform art. 666 Cod Procedura Civila daca inscrisul sub semantura privata indeplineste conditiile legale.

(v) prin acest text legal este infranta si ratiunea pentru care procedura incuviintarii executarii silite se realizeaza fara citarea partilor conform art. 666 alin. (2) Cod Procedura Civila. De vreme ce pentru eficienta procedurii executarii silite legiuitorul a apreciat ca citarea debitorului ar conduce la posibilitatea facila a acestuia de a se opune executarii silite prin ascunderea bunurilor supuse executarii, asigurare publicitatii titlului executoriu anterior demararii procedurii executarii silite a acestuia lipseste de continut si aceasta norma legala.

(vi) cu referire la problematica afectarii confidentialitatii client-avocat prin obligatia transformarii contractului de asistenta juridica intr-un inscris public, nu suntem de acord nici cu afirmatia in sensul in care: „In formularul de aviz de inscriere a avizului specific (aplicabil inscrisurilor sub semnatura privata), nu trebuie mentionate mai multe date din cuprinsul CAJ decât cele care se gasesc intr-o imputernicire avocatială.”. Un astfel de argument scapa din vedere ca o imputernicire avocatiala nu este un inscris public.

(vii) in ceea ce priveste argumentul in sensul in care s-ar asigura o „evidenta a clientilor rau-platnici, a celor care nu-si achita obligatiile contractuale prevazute in CAJ decat prin executare silita, ar fi un instrument benefic avocatilor si i-ar preveni asupra unor potentiale prejudicii”, acesta scapa din vedere ca oricum punerea in executare este supusa procedurii judiciare a incuviintarii executarii silite conform art. 666 et. seq. Cod procedura civila, ceea ce presupune publicarea datelor dosarului de incuviintare pe Portalul instantelor de judecata. Exista insa o diferenta de substanta intre a publica cererea de incuviintare a executarii silite pe Portal dupa ce procedura executarii silite a fost declansata (iar aici merita facuta o discutie si analiza viitoare in ce masura publicarea pe Portal a dosarelor de incuviintare se impune, avand in vedere ca judecarea cauzei se relizeaza in camere de consiliu si fara citarea partilor), versus a asigura aceasta publicitate anterior demararii procedurii in sine.

(viii) nici argumentul in sensul in care: „Taxa necesara publicării intra in categoria cheltuielilor de executare si se recupereaza de la debitorul executat silit in conditiile art. 670 alin. (3) pct. 7 Cod procedura civila, iar cuantumul acesteia este unul modic.” nu poate fi retinut, intrucat aceasta pleaca de la premisa eronata ca procedura de executare silita a debitorului va avea succes, in sensul in care debitorul-client detine bunuri care pot fi supuse executarii silite etc. Or, in masura in care executarea silita nu poate avea o finalitate din motive obiective, taxa de publicare devine un cost suplimentar pentru un creditor care este deja prejudiciat de un debitor ce nu doreste sa se conformeze in mod voluntar, desi detine un titlu excutoriu conform legii si pe care pentru a il pune in executare este obligat sa avanseze anumite cheltuieli suplimentare.

(ix) este lipsita de o logica juridica evidenta si imprejurarea instituirii unei conditii suplimentare de executorialitate constand in publicitatea inscrierii in Registru exclusiv in privinta inscrisurilor sub semnatura privata, iar nu si in privinta inscrisurilor autentice notariale, din acest punct instituindu-se o diferenta de tratament juridic ce nu isi gaseste o explicatie logico-juridica de vreme ce oricum ambele catergorii de inscrisuri sunt supuse procedurii judiciare a incuviintarii executarii silite.

(x) in cazul unor inscrisuri sub semnatura privata si, in particular, in cazul Contractului de Asistenta Juridica ne este neclar care este terta persoana fata de care legiuitorul a inteles sa asigure publicitatea prin Registru? Cine este terta persoana interesata in mod legitim sa aiba cunostinta despre un contract de asistenta juridica eminamente confidential incheiat intre un client si avocatul acestuia? Nu credem sa existe un raspuns rezonabil la aceste intrebari. Ad similis si in privinta unui contract de locatiune care oricum este inregistrat la o autoritate publica drept una dintre modalitatile prin care dobandeste caracterul de titlu executoriu.

In realitate apreciem ca prin aceasta conditie suplimentara de executorialitate se stirbeste din ratiunea si sensul juridice ale inscrisului sub semnatura privata careia legea ii confera caracterul de titlu executoriu prin instituirea unei obligatii suplimentare consumatoare de resurse financiare si timp fara un beneficiu juridic real.


[1] Legea nr. 196 din 7 septembrie 2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul National de Publicitate Mobiliara si pentru abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea inscrierilor in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 822 din 08.09.2020 (brevitatis causaLegea nr. 196/2020”).

[2] Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (1)], pct. 3 [cu referire la art. 2 alin. (4)], pct. 4 [cu referire la art. 4 alin. (3)], pct. 5 [cu referire la art. 5 alin. (3) lit. a), c) şi i)], pct. 8 [cu referire la art. 8], pct. 9 [cu referire la art. 14], pct. 10 [cu referire la art. 16] şi pct. 18 [cu referire la art. 39] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul National de Publicitate Mobiliara si pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea inscrierilor in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 666 din 03.06.2020 (brevitatis causaDecizia C.C.R. nr. 238 / 2020”).

Av. dr. Daniel Moreanu
MOREANU Law

 

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.