Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members

Juristul de comunitate europeană. Exercitarea profesiei de avocat în Ungaria de către avocați care au obținut titlul profesional într-un alt stat membru în Spațiul Economic European
29.09.2020 | Bartis ELŐD

JURIDICE - In Law We Trust
Bartis Előd

Bartis Előd

1. Introducere

Unul dintre cele mai fundamentale obiective ale Uniunii Europene este aplicarea celor patru libertăți (libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului). Legiuitorul Uniunii Europene încă lucrează pentru a se asigura aplicarea într-o scară cât mai largă în statele membre aceste libertăți, inclusiv libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii transfrontaliere.

În conformitate cu libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, legislația Uniunii Europene prevede că avocații care au obținut titlul profesional într-unul din statele membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot practica nu numai în propriul stat, ci și în alte state membre ale SEE, cu respectarea anumitor condiții. Prin Directiva 77/249/CEE[1] legislația UE a permis avocaților să exercite activități profesionale sub forma de prestări de servicii și într-un alt stat membru sub denumirea obținută în statul de origine, fără însă a face referire și la libertatea de stabilire a avocaților. Directiva 98/5/CE Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea[2] a stabilit însă regulile pentru stabilirea avocaților într-un alt stat membru decât în care au obținut titlu profesional. Această libertate de stabilire are o importanță deosebită în contextul dezvoltării în scară largă a raporturilor juridice transfrontaliere (raporturi comerciale, raporturi de drept al familiei, succesiuni etc.), dar vine și în sprijinul a cetățenilor care au stabilit într-un alt stat membru și care doresc asistență juridică din partea unor profesioniști din statul lor de origine.

Statisticile ne arată că numărul avocaților care beneficiază de prevederile Directivei 98/5/CE sunt în creștere continuă, avocații prestând serviciile lor chiar și în state cu care din punct de vedere lingvistic nu există o legătură strânsă. De exemplu în Ungaria, în anul 2018, dintre avocați străini care profesează sub titlul profesional obținut în statul de origine după avocați din Marea Britanie, Germania și Franța, avocați din România sunt cel mai numeroși.[3]

Deși Directiva 98/5/CE reglementează regulile generale privind accesare profesiei într-un alt stat membru, directivele trebuie transpuse în legislațiile naționale. În legătură cu unele condiții statele membre au o anumită marjă de apreciere, astfel unele condiții pot să difere de la un stat la altul. Având în vedere aceste aspecte, apreciez că nu este lipsit de utilitate analiza reglementărilor naționale privind exercitarea profesiei de avocat de către avocați care au obținut titlul profesional în străinătate. În cele ce urmează doresc să analizez condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un avocat străin pentru a putea exercita profesia de avocat în Ungaria și să evidențiez câteva probleme apărute în practică care pot crea dificultăți de accesare.

2. Bază legală

În privința exercitării profesiei de avocat în Ungaria de către avocați care au obținut titlul profesional într-un stat membru al SEE sunt relevante în principal dispozițiile §. 73-81. din Legea nr. 78 din 2017 privind activitatea avocațială[4] și Ordinul nr. 18 din 2007 privind denumirea profesională a juriștilor de comunitate europeană[5]. Aceste acte normative stabilesc formele și condițiile exercitării profesiei de avocat de către avocații provenind din state membre a Spațiului Economic European, procedura de înscriere în registrul avocaților, activitățile pe care pot să le întreprindă avocații precum și denumirile sub care se poate exercita profesia de avocat.

3. Denumiri. Forme

În Ungaria, avocatul străin care exercită profesia de avocat sub titlul obținut în țara de origine este denumit ”jurist de comunitate europeană[6]. Se poate observa o diferență terminologică față de reglementarea română unde denumirea folosită este cel de ”avocat străin”. De altfel, avocații care au obținut titlul profesional în Ungaria folosesc denumirea de ”ügyvéd”.[7] Conform § 73. din Legea nr. 78/2017 juristul de comunitate europeană este o persoană fizică îndreptățită să-și exercite profesia de avocat într-un stat membru al SEE, și care, își exercită profesia de avocat în teritoriul Ungariei cu caracter ocazional sau permanent, pentru obținerea de profit, pe propriul risc, sub titlul profesional obținut în statul membru de origine.

Titlurile profesionale aferente statelor membre în Convenția Spațiul Economic European sunt enumerate în Ordinul nr. 18 din 2007, care a preluat practic denumirile prevăzute în Directiva 98/5/CE. În privința avocaților din România, titlul profesional recunoscut este cel de ”avocat[8].

Juristul de comunitate europeană poate să-și exercite activitățile avocațiale sub două forme: i. cu caracter ocazional, după ce s-a înscris în registrul special ținut pentru juriștii de comunitate europeană de Uniunea Barourilor din Ungaria sau în mod excepțional după încunoștințarea Uniunii Barourilor din Ungaria; ii. cu caracter permanent, caz în care înscrierea în registrul juriștilor de comunitate europeană este obligatorie. Avocatul poate să exercite activități profesionale în mod individual sau ca salariat al unui alt jurist de comunitate europeană, unui avocat maghiar sau a unei societăți de avocatură maghiară.

§. 75 din Legea nr. 78/2017 stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi înscris în registrul baroului ca jurist de comunitate europeană. Avocatul care cere înscrierea trebuie să aibă dreptul de a exercita profesia de avocat într-un stat membru în Spațiul Economic European, trebuie să fie asigurat pentru răspundere profesională, care acoperă și prejudiciile cauzate în teritoriul Ungariei, pentru asigurarea substituirii a încheiat un contract de colaborare cu un avocat din Ungaria, cu un jurist de comunitate europeană sau cu o societate de avocatură și nu se găsește în vreunul dintre cazurile de excludere de la exercitarea profesiei de avocat.

4. Exercitarea activităților avocațiale cu caracter ocazional

Prin exercitarea cu caracter ocazional de către juristul de comunitate europeană activități avocațiale se înțelege situația când avocatul care a obținut titlul profesional într-un alt stat membru prestează servicii cu intermitențe mai mari de șase luni. Reglementarea acestui caz transpune în dreptul intern prevederile Directivei nr. 77/249/CEE privind facilitarea exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați.

În cazul prestării serviciilor avocațiale cu caracter ocazional, juristul de comunitate europeană nu este obligat să se înscrie în registrul juriștilor de comunitate europeană, însă are obligația de a notifica[9] în scris Uniunea Barourilor din Ungaria înaintea începerii activității, după care avocatul respectiv va fi înscris într-un registru special ținut pentru juriștii de comunitate europeană, care întreprind activități profesionale doar cu caracter ocazional.[10] În cazuri excepționale, când notificarea prealabilă ar afecta în mod vădit interesele clientului, aceasta se poate efectua și ulterior, dar nu mai târziu decât o zi după finalizarea actului procesual.[11] Notificarea trebuie reînnoită, dacă prestarea serviciului avocațial cu caracter ocazional depășește durata de un an.

5. Exercitarea activităților avocațiale cu caracter permanent

Juristul de comunitate europeană poate exercita activități avocațiale cu caracter permanent doar după ce a fost înscris în registrul baroului. §. 76 din Legea nr. 78/2017 instituie o prezumție conform căreia juristul de comunitate europeană care exercită activități avocațiale cu caracter permanent sau cu intermitențe a cărei durată nu depășește termenul de șase luni timp de trei ani, exercită profesia cu caracter permanent, astfel trebuie să îndeplinească condiția înscrierii în registrul baroului.

6. Reguli comune privind exercitarea activităților avocațiale de către juriștii de comunitate europeană. Drepturi și obligații

Juristul de comunitate europeană, așa cum prevede Directiva 98/5/CE, poate să folosească numai titlul profesional din statul membru de origine, care trebuie indicat în limba oficială ale statului membru de origine, în mod inteligibil și astfel încât să se evite confuzia cu titlul profesional din statul membru gazdă. Trebuie indicată și organizația profesională din care face parte în statul membru de origine.[12] Dacă titlul profesional din statul membru de origine poate fi confundat cu titlul profesional din Ungaria, trebuie însoțit și cu o notă explicativă în limba maghiară.[13] Însă, având în vedere caracterul relativ izolat a limbii maghiare față de celelalte limbi oficiale folosite în Europa, consider că denumirea de ”ügyvéd” nu poate fi confundată cu niciunul dintre titlurile profesionale folosite în SEE.

În conformitate cu prevederile Directivei 98/5/CE și legislația maghiară conferă juristului de comunitate europeană, indiferent dacă exercită activități profesionale cu caracter permanent sau ocazional, posibilitatea de a exercita aceleași activități profesionale ca și un avocat înscris în Uniunea Barourilor din Ungaria, putând să acorde consultanță juridică cu privire la dreptul din statul membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internațional și dreptul maghiar.

Există însă o limitare în ceea ce privește reprezentarea clienților când asistența juridică este obligatorie[14] și în cauzele penale când juristul de comunitate europeană reprezintă un suspect sau inculpat. În aceste cazuri, juristul de comunitate europeană trebuie să aibă un contract de colaborare cu un avocat maghiar sau cu un jurist de comunitate europeană care are dreptul de a folosi titlul profesional din Ungaria. Contractul de colaborare trebuie prezentat atât Uniunii Barourilor din Ungaria, cât și organului în fața căruia clientul este reprezentat, înaintea îndeplinirii primului act procesual. De asemenea, pentru certificarea avocațială a unor acte, legea impune juristului de comunitate europeană să colaboreze cu un avocat maghiar.[15]

Această limitare este în concordanță cu prevederile art. 5 alin. (3) din Directiva 98/5/CE conform căreia ”exercitarea activităților legate de reprezentarea și apărarea în justiție a unui client și în măsura în care dreptul statului membru gazdă rezervă aceste activități avocaților care profesează sub titlul profesional al acelui stat, acesta din urmă poate impune avocaților care profesează sub titlurile profesionale din statele membre de origine să lucreze în colaborare fie cu un avocat care profesează înaintea instanțelor sesizate și care, atunci când este necesar, poate fi răspunzător înaintea acesteia (…)”. De altfel Legea nr. 78/2017 impune inclusiv avocaților maghiari, care își exercită profesia de avocat în mod individual (cabinet individual, societate de avocatură individuală), încheierea unui contract de colaborare cu un alt avocat pentru asigurarea substituirii în caz de împiedicare.[16]

Juristul de comunitate europeană care exercită activități profesionale cu caracter permanent trebuie să respecte toate prevederile legale aplicabile avocaților membrii Uniunii Barourilor din Ungaria.[17] Astfel, acesta trebuie să respecte toate prevederile procesuale pentru a reprezenta clientul în fața autorităților publice. Dintre aceste prevederi procesuale aș evidenția obligația avocaților, indiferent de forma de exercitare (cabinet individual, societate de avocatură) de a comunica cu autoritățile publice doar pe cale electronică, care implică înregistrarea într-o suprafață online și transmiterea actelor către instituțiile publice doar prin această suprafață.[18] Deși acest mod de comunicare facilitează comunicarea cu instituțiile publice și reduce considerabil costurile actului de justiție și a administrației publice, pentru avocații care provin din state în care comunicarea electronică nu este răspândită (ca de exemplu din România), la început ar putea constitui o dificultate, sau chiar o obligație descurajabilă.

Cei care exercită activități profesionale cu caracter ocazional în privința reprezentării sunt aplicabile prevederile legislației ungare. În privința celorlalte activități sunt aplicabile prevederile speciale din Legea nr. 78/2017 și Regulamentul Uniunii Barourilor din Ungaria privind juriștii care exercită activități profesionale cu caracter ocazional, precum și prevederile statului de origine. Respectarea tuturor condițiilor impuse juriștilor de comunitate europeană care nu au solicitat înscrierea în registrul Uniunii Barourilor din Ungaria se verifică de către baroul teritorial în circumscripția căruia[19] își exercită activitățile profesionale avocatul străin.[20]

7. Primirea în profesie a avocatului care a obținut titlul profesional într-un stat membru SEE

Juristul de comunitate europeană care a exercitat activități profesionale în legătură cu aplicarea dreptului maghiar sau aplicarea dreptului Uniunii Europene în Ungaria timp de trei ani neîntrerupți[21], trebuie primit și înscris în registrul avocaților al baroului teritorial dacă îndeplinește în plus următoarele condiții:
– are competențele lingvistice necesare pentru exercitarea profesiei;
– este asigurat pentru răspundere profesională, care acoperă și prejudiciile cauzate în teritoriul Ungariei;
– dispune de un imobil care să servească ca sediu permanent;
– îndeplinește condițiile pentru comunicarea electronică cu instituțiile publice;
– pentru asigurarea substituirii a încheiat un contract de colaborare cu un avocat;
– nu se găsește în vreunul dintre cazurile de excludere de la exercitarea profesiei de avocat.[22]

Totuși, juristul de comunitate europeană care a desfășurat în mod efectiv și cu regularitate o activitate profesională în Ungaria pe o perioadă de cel puțin trei ani, dar pe o perioadă mai scurtă în domeniul dreptului ungar poate fi primit în baroul teritorial.[23]

Îndeplinirea condițiilor sus enumerate sunt verificate cu ocazia unui interviu personal organizat de către baroul teritorial, ocazie cu care solicitantul furnizează informații și documentele utile, în special despre numărul și natura cauzelor în care a acordat asistență juridică. Cunoștințele lingvistice trebuie dovedite printr-un certificat lingvistic, însă nu este prevăzut nivelul minim solicitat.[24] Comisia de evaluare trebuie să ia în considerare activitatea exercitată efectiv și cu regularitate în cursul celor trei ani, și orice cunoștințe și experiență profesională în dreptul maghiar, orice participare la cursuri și seminare despre dreptul maghiar, inclusiv dreptul profesional și deontologia. Decizia de respingere trebuie motivată și poate face obiectul căilor de atac de drept intern.

Ca efect al primirii în baroul teritorial juristul de comunitate europeană devine membru deplin al baroului teritorial și pe lângă titlul profesional dobândit în statul de origine poate să folosească și titlul profesional recunoscut în Ungaria, respectiv ”ügyvéd”.

8. Unele diferențe față de legislația română

Deși drepturile conferite prin Directiva 98/5/CE trebuie asigurate în fiecare stat membru SEE, totuși se poate observa unele diferențe dintre reglementările interne în diferite state membre. Dacă dorim să comparăm soluția dreptului român și soluția dreptului maghiar se poate concluziona că ultima este mai restrictivă, impunând niște condiții suplimentare, dar care încă sunt în concordanță cu Directiva.

Astfel, în dreptul român avocatul străin nu trebuie să aibă un contract de colaborare cu un avocat care este membru UNBR. În schimb, așa cum am arătat, în legislația maghiară, în cazurile în care asistența juridică este obligatorie și pentru reprezentarea suspectului sau inculpatului în cauze penale, avocatul străin trebuie să încheie un contract de colaborare cu un avocat maghiar. Asta nu înseamnă suprimarea dreptului de a reprezenta, dar este o condiție sine qua non pentru exercitarea unor asemenea activități.

Pe de altă parte, desfășurarea în România de activități avocațiale cu caracter ocazional sub forma prestării de servicii nu necesită alte formalități, verificarea calității de avocat este făcut de către autoritățile competente. În schimb, în Ungaria, avocatul străin trebuie să notifice în prealabil (sau într-un scurt timp după îndeplinirea actului procedural) Uniunea Baroului din Ungaria despre dorința de a presta servicii avocațiale. Nu în ultimul rând, condiția comunicării cu autoritățile publice exclusiv prin cale electronică, poate constitui o descurajare pentru avocații care provin din alte state membre al SEE.


[1] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 78/17, 26.3.1977.
[2] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 77/36, 14.3.1998.
[3] A se vedea CCBE Lawyers’ statistics 2018, disponibil aici, accesată la data de 21.09.20.
[4] Legea nr. 78 din 2017 privind activitatea avocațială (2017. évi LXXVIII. törvény az ügyvédi tevékenységről), publicat în Monitorul Ungariei la data de 21.06.2017, disponibilă aici.
[5] Ordinul Ministrului de Justiție nr. 18 din 2007. (18/2007. (III. 19.) IRM rendelet az európai közösségi jogászok szakmai megnevezéseiről) disponibil aici.
[6] Alegerea acestei denumiri nu este cea mai fericită, întrucât poate crea impresia că persoana care este înscris în registrul juriștilor de comunitate europeană nu are calitatea de avocat.
[7] Pentru o imagine de ansamblu asupra profesiei de avocat din Ungaria a se vedea Profesii juridice – Ungaria, Disponibil aici, accesat la data de 26.09.2020.
[8] Aceasta înseamnă că avocații stagiari sunt exceptate de la libertatea de a exercita profesia de avocat atât în Ungaria, dar și în alte state membre, chiar și ocazional.
[9] Notificarea trebuie să cuprinde următoarele date despre avocatul solicitant:
a) numele și prenumele,
b) numele și prenumele anterior,
c) locul și data nașterii, numele de naștere a mamei,
d) naționalitatea,
e) adresa sediului în statul de origine,
f) denumirea organismului care ține registrul avocaților în statul de origine, în limba oficială a statului,
g) numărul său de înregistrare în organizația menționată;
h) denumirea titlul său profesional în statul său SEE și
i) datele formei asociative de avocatură, dacă avocatul practică avocatura în statul său SEE, în cadrul unei astfel de asociații.
[10] Dreptul de a exercita activitățile profesionale se dobândește de la momentul notificării, iar nu de la momentul luării în evidență. Varga Nóra, Európai közösségi jogászok a magyar bíróságokon, Budapest, Jogi Fórum, 2014, 8-9.
[11] §. 76 alin. (2) din Legea 78/2017.
[12] A se vedea art. 2 și 4 din Directiva 98/5/CE și §. 77 alin (1) din Legea 78/2017.
[13] §. 77 alin. (1) din Legea 78/2017.
[14] În materie civilă asistența juridică este obligatorie de exemplu în cauzele care intră în competența tribunalelor în prima instanță și în apel, în cauzele care au ca obiect obținerea daunelor morale, dreptul de proprietate intelectuală, drepturi nepatrimoniale, înființarea și funcționarea persoanelor juridice etc.
[15] §. 76 alin. (2) – (4) din Legea 78/2017.
[16] Art. 17. din Legea nr. 78/2017.
[17] În privința drepturile și obligațiile avocaților care își exercită profesia într-un alt stat membru decât cel în care s-a obținut calificarea profesională a se vedea și Cristinel Ioan Murzea, Roxana Matefi, Avocatul European Privilegii și îndatoriri, în Revista Română de Drept al Afacerilor, nr. 12/2014, 21-26.
[18] Aceste obligații au fost impuse prin Legea nr. 222 din 2015 privind regulile generale pentru administrarea electronică (2015. évi CCXXII. törvény az elektronikus ügyintézés és a bizalmi szolgáltatások általános szabályairól) publicat în Monitorul Ungar în data de 23.12.2015, obligatorii în privința avocaților din 01.01.2018, disponibil aici.
[19] Similar sistemului român, barourile teritoriale sunt constituite la nivelul județelor.
[20] §. 78 din Legea 78/2017.
[21] Acesta înseamnă exercitarea reală a activității, fără nici o altă întrerupere decât cele care rezultă din evenimentele vieții de zi cu zi. Art. 10 alin. (1) din Directiva 98/5/CE.
[22] §. 58 alin. (2)-(3) din Legea 78/2017.
[23] §. 58 alin. (4) din Legea 78/2017.
[24] §. 146 alin. (5) din Legea 78/2017.


Avocat Bartis Előd



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.