Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Articole Procedură civilă RNSJ SELECTED Studii

Are calitate procesuală activă, pentru a solicita revocarea ordinului de protecție, persoana care a cerut instituirea lui?

31 iulie 2023 | Florin RADU
Florin Radu

Florin Radu

1. Cadrul legislativ. Potrivit art. 38 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice[1]:

(1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

Interviuri JURIDICE.ro

e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

k) interdicţia pentru agresor de a încasa alocaţia de stat pentru copii şi încuviinţarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau la care s-a stabilit reşedinţa acestuia. Interdicţia se comunică, de îndată, agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială sau a municipiului Bucureşti, după caz. Alocaţia este încasată de părintele/persoana beneficiar/beneficiară al/a măsurii de protecţie pe durata valabilităţii ordinului de protecţie şi atât timp cât i-a fost încredinţat copilul sau în situaţia în care copilul are stabilită reşedinţa la acesta/aceasta”.

Conform art. 49 din același act normativ:

„(1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.

(2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;

b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competenţelor de către un serviciu de probaţiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut şi faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5.

(3) Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie”.

2. Situația premisă. Potrivit textelor legale reproduse anterior, persoana față de care, în prealabil, s-a dispus o măsură restrictivă de drepturi, în forma ei maximală, din cele menționate la art. 38 din Legea nr. 217/2003, are posibilitatea să solicite instanței revocarea sau înlocuirea măsurii – desigur, în condițiile stabilite în cuprinsul art. 49 al. (2), mai sus amintit.

Se instituie, așadar, o calitate procesuală activă expresă, în favoarea persoanei împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie, de a solicita instanței de judecată revocarea măsurii sau înlocuirea acesteia cu una mai blândă.

Desigur, analizând o astfel de cerere, instanța va decide in concreto dacă cererea este ori nu fondată și va hotărî în consecință.

Se pune, însă, întrebarea, dacă și victima violenței domestice are calitate procesuală (activă), pentru a solicita instanței revocarea măsurii aplicate agresorului.

3. Analiza chestiunii aduse în discuție. 3.1. În practica judiciară cunoscută de noi, răspunsul la problema ridicată mai sus este unul negativ.

Astfel, Judecătoria Timișoara a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei calității procesuale active a victimei care a solicitat revocarea măsurilor aplicate agresorului și astfel, a respins ca atare cererea[2].

În egală măsură, Judecătoria Iași a procedat în mod identic, admițând excepția lipsei calității procesuale a reclamantei, invocată din oficiu și a respins cererea de revocare a ordinului de protecție[3].

În esență, instanțele au arătat faptul că art. 49 al. 1 din legea nr. 217/2003 acordă calitate procesuală activă – în ce privește cererea de revocare ori înlocuire a măsurilor dispuse – exclusiv persoanei care suportă rigorile ordinului de protecție, nu și altor persoane, cum ar fi victima faptelor care au dus la instituirea acelui ordin de protecție.

3.2. Apreciem că această viziune nu este la adăpost de unele critici.

3.2.1. Potrivit art. 36 C. pr. civ., ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.

În analiza acestui text legal, doctrina de specialitate[4] a arătat faptul că, în esență, calitatea procesuală este ”titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărei sacțiune o cere, traducerea procesuală a calității de titular al dreptului, puterea în virtutea căreia o persoană exercită acțiunea în justiție, justificată de un inters personal și direct”.

Într-o altă perspectivă – mai aplicată, am spune – calitatea procesuală este văzută ca fiind instituția procesual-civilă care ”presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului subiectiv, în raportul juridic dedus judecății”[5].

3.2.2. În multe situații, calitatea procesuală este acordată unei persoane ori instituții chiar de legiuitor. Este situația denumită de doctrina de specialitate, ca fiind ”calitate procesuală calificată”[6]. Spre exemplu, într-un proces de divorț, legea acordă calitate procesuală activă (expresă ori implicită) unuia din soți (art. 373 C. civ., art. 915 și 917 C. pr. civ.); ori, într-un litigiu de partaj, calitate activă au coproprietarii (art. 980 C. pr. civ.); în sfârșit, are calitate să solicite anularea unei sancțiuni (contravenționale, disciplinare etc.), persoana care a fost subiect al sancțiunii (art. 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor)[7]; iar acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoiei poate fi pornită de mamă, în numele copilului minor (art. 425 C. civ.) etc.

Însă, așa cum cunoaștem, există numeroase alte situații în care, deși legea nu prevede expressis verbis și nici în mod implicit sau determinabil că o anumită persoană are calitate procesuală, totuși, practica judiciară și doctrina de specialitate recunosc unor persoane, calitatea procesuală – în special, ce activă.

Spre exemplu, sub imperiul vechiului Cod civil, s-a admis unanim – în lipsa unui text legal expres – că acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere poate fi formulată și de moștenitorii creditorului întreținerii[8]. În egală măsură, față de faptul că nici vechiul Cod civil și nici Codul civil aflat în vigoare nu prevăd expres, se recunoaște calitate procesuală activă pentru promovarea unei acțiuni în reducțiunea liberalităților excesive, și copilului adoptat[9].

În sfârșit, pe cale jurisprudențială[10] s-a stabilit faptul că are calitate procesuală activă, o organizație neguvernamentală care acționează în judecată o alta, invocând acte de concurență neloială, în baza art. 2 al. 1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale[11], instanța de judecată apreciind că, întrucât părțile desfășoară activitate economică, se impune asimilarea organizației neguvernamentale cu noțiunea de ”întreprindere”, prevăzută de actul normativ amintit și, în plus, a stabilit că părțile au calitatea de subiect activ, respectiv de subiect pasiv, respectiv reclamanta în calitate de persoană prejudiciată şi pârâta în calitatea ei de autoare a faptei ilicite.

Așadar, apreciem ferm că, dincolo de cazurile în care legiuitorul stabilește și atribuie expres calitate procesuală activă unor persoane ori entități, există și cazuri în care, pe cale pretoriană – doctrinară și jurisprudențială – se recunoaște calitate procesuală activă – dar și pasivă – unor subiecte de drept civil, arunci când se constată de către teoreticienii și practicienii dreptului că situația concretă supusă analizei, reclamă o astfel de soluție.

3.2.3. Pe de altă parte, atâta timp cât și pentru victimă, ordinul de protecție este obligatoriu (potrivit art. 44 al. 1 și 3 din Legea nr. 217/2003), trebuie să acceptăm ideea că și aceasta trebuie să aibă la îndemână un mijloc, un remediu procesual, prin care să poată obține revocarea măsurii.

Mai mult, în timpul procesului în care urmează a se adopta ordinul de restricție, victima are posibilitatea să își retragă sesizarea – potrivit art. 43 din legea nr. 217/2003, situație în care ne punem întrebarea legitimă: de ce, după adoptarea ordinului, aceasta nu ar putea să formuleze o cerere, către instanța competentă, în vederea revocării măsurii dispuse inițial?

Desigur, în planul fondului litigiului, cum spuneam, instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă cererea de revocare a ordinului de protecție este fondată ori nu, în urma analizării motivelor invocate de victima – reclamantă și, evident, a probelor administrate.

4. Concluzionăm prin a spune că, în opinia noastră, cererile de revocare sau înlocuire a unui ordin de protecție ori a unor măsuri ce fac obiectul lui, formulate de victimele actelor care au condus la adoptarea acelui ordin, trebuie să fie analizate pe fond de instanțele de judecată – chiar și de lege lata – eventuala excepție a lipsei calității procesuale active fiind necesar a fi respinsă ca nefondată.

În fine, apreciem – lapidar, în demersul de față – că prezintă anumite elemente de neconstituționalitate (cu trimitere la principiile egalității în fața legii și al nediscriminării), faptul că revocarea ordinului de protecție poate avea loc doar în cazul în care au fost dispuse măsuri pe durata lor maximă, nu și în celelalte cazuri (cele mai multe la număr), în care măsurile ce au făcut obiectul ordinului de protecție se situează la un nivel intermediar.

De lege ferenda, așadar, pe lângă acordarea expresă de către lege a calității procesuale active și victimei, credem că s-ar impune o modificare a textului legal în discuție, inclusiv în sensul admisibilității cererii de revocare sau de înlocuire a măsurilor, indiferent care au fost acestea.


[1] Publicată în M. of., partea I, nr. 948 din data de 15 octombrie 2020, cu modificări I completări ulterioare.
[2][2] A se vedea Judecătoria Timișoara, s. a II-a civ., s. civ. nr. 1775/2022 (nepublicată), devenită definitivă prin neapelare.
[3] A se vedea Judecătoria Iași, s. civ., s. civ. nr. 8736/2022 (nepublicată), devenită definitivă prin admiterea sesizării privind perimarea, de către Tribunalul Iași, s. civ., dec. civ. nr. 1013/2023 (nepublicată).
[4] A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Editura Universul juridic, București, 2013, p. 300.
[5] A se vedea V. M. Ciobanu, Tratat teoretic și practic de Procedură civilă, vol. I, Editura National, București, 1999, p. 280; F. Măgureanu, Drept procesual civil, ed. a V-a, Editura All Beck, București, 2002, p. 56.
[6] A se vedea I. Deleanu, op. cit., p. 302.
[7] Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 410 din data de 25 iulie 2001, cu modificări și completări ulterioare.
[8] A se vedea F. Deak, Tratat de Drept civil, Contracte speciale, Editura Actami, București, 1999, p. 590; D. Chirică, Drept civil, Contracte speciale, editura Lumina Lex, București, 1997, p. 134. În Codul civil în vigoare, problema a fost definitiv soluționată, prin art. 2263 al. 6, care arată expres că dreptul la acţiunea în rezoluţiune se transmite moştenitorilor.
[9] A se vedea I. Adam, A. Rusu, Drept civil. Succesiuni, Editura All Beck, București, 2003, p. 330.
[10] A se vedea Tribunalul Hunedoara, s. a II-a civ., de cont. adm. si fisc., înch. șed. din data de 8 septembrie 2021 și s. civ. nr. 345/CA/2023, nepublicate.
[11] Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificări și completări ulterioare.


Avocat Florin Radu, Baroul Hunedoara

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale