Directiva avertizorilor de integritate – provocări în pregătirea implementării
23 septembrie 2021 | George TRANDAFIR
George Trandafir
În data de 20 septembrie 2020 a avut loc dezbaterea „Whistleblower – Bucla de feedback a onestității”, în coordonatele cunoscute ale evenimentelor JURIDICE.ro.
Dezbaterea a abordat multiple subiecte privind implementarea Directivei avertizorilor de integritate, o temă încă puțin cunoscută în peisajul juridic românesc, dar care va ocupa o poziție probabil deloc de neglijat pe agendele organizațiilor private și ale entităților publice, după data de 17 decembrie 2021 (termenul de transpunere a Directivei).
George Trandafir, avocat NNDKP specializat în dreptul societăților și guvernare corporativă, membru al Act for Ethics și speaker în cadrul evenimentului Juridice.ro, a menționat, între altele:
* Motivația avertizorului – Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), protecția avertizorilor de integritate este condiționată și de buna-credință a acestora; obținerea unor beneficii personale de către avertizori în urma raportărilor ar trebui să conducă la refuzul protejării acestora, ceea ce ar constitui, în consecință, o măsură importantă pentru protecția companiilor/angajatorilor împotriva eventualelor hărțuiri de către pseudo-avertizori. Însă, rămâne ca instanțele să confirme, prin practica lor, această abordare, având în vedere lipsa din proiectul de lege de transpunere a Directivei Avertizorilor a unor prevederi care să asigure coordonarea automată cu practica existentă și viitoare a CEDO.
* Canalul intern de raportare – Implementarea și managementul în comun pot constitui o metodă eficientă de cost-sharing pentru companiile mici și medii; întrucât nu este reglementată la nivelul legislației, revine companiilor sarcina de a fundamenta funcționarea în comun, prin raportare la problematica relativ complexă pe care aceasta o presupune (de exemplu, din perspectivă contractuală, a dreptului concurenței, muncii și protecției datelor).
* Gradul de pregătire a companiilor – Nicio companie nu este pe deplin pregătită pentru implementarea Directivei Avertizorilor, nici chiar cele care au deja politici de raportare a încălcărilor, ca parte a regulilor de guvernanță corporativă existente, inclusiv cele care sunt obligate în acest sens întrucât au activități reglementate. Motivul – cel puțin politicile și funcționarea canalului de raportare trebuie adaptate la noile cerințe generale, introduse prin Directiva Avertizorilor (și legislația de transpunere urmând a fi adoptată), de exemplu prin deschiderea canalului de raportare către alte categorii de avertizori, în plus față de propriii salariați.
* Primele provocări – Estimăm că între primele detalii de care companiile ar trebui să se preocupe în vederea conformării activității lor la Directiva Avertizorilor ar trebui inclusă și stabilirea tratamentului aplicat raportărilor anonime. Pentru moment, proiectul de lege supus dezbaterii publice nu obligă companiile să ia nicio măsură cu privire la raportările anonime. Însă, din practica altor jurisdicții, anonimitatea încurajează raportările, iar unele dintre ele pot fi realmente utile companiilor pentru detectarea unor probleme importante în activitatea lor, pe care le pot remedia. De aceea, companiile pot decide, de la caz la caz, să dea curs și unor asemenea raportări.
* Abordarea minimală – Este de așteptat ca, cel puțin pentru început, cei mai mulți angajatori să aibă o abordare minimală a implementării Directivei Avertizorilor, motivată de concentrarea acestora pe problemele mai stringente de business în contextul curent. Coordonatele principale ale unei asemenea abordări, pentru a evita consecințe cu potențial disruptiv important, ar trebui să constea în: (a) alegerea unui canal de raportare conform cu Directiva Avertizorilor, dintre opțiunile existente în piață, care prin tehnologia asociată permite și managementul automatizat, integrat, inclusiv extern, al tuturor raportărilor și (b) instituirea, în urma unei analize interne de risc realizată de fiecare angajator, a unui filtru pentru raportări, care să permită analiza și luarea de măsuri subsecvente doar în cazul acelora care îndeplinesc un anumit prag de materialitate, e.g. constituie fapte de natură penală ori ar putea conduce la pierderea autorizațiilor de funcționare.
Pentru a veni în sprijinul companiilor, NNDKP a inițiat Act For Ethics, hub care integrează competențele avocaților, în principal în drept societar și guvernare corporativă, dreptul muncii și protecția datelor, facilitând implementarea Directivei Avertizorilor și managementul extern al raportărilor. În plus, pentru clienții noștri care preferă să externalizeze serviciul de primire și management al raportărilor, NNDKP poate facilita accesul acestora la soluția tehnologică dezvoltată de WhistleB, unul dintre furnizorii importanți de software de gestionare a avertizărilor de integritate și cu care NNDKP a formalizat un parteneriat exclusiv pentru România.
George Trandafir, Asociat Senior, NNDKP
* Idei expuse în cadrul dezbaterii Whistleblower. Bucla de feedback a onestității / 20 septembrie 2021 (ediția 481)
