Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Drept penal, Opinii, Procedură penală, SELECTED

Enciclopedia metodelor și modelelor științelor aplicate în investigația criminală (XI). De ce o enciclopedie a investigației criminale

31 iulie 2023 | Neculai ZAMFIRESCU
Neculai Zamfirescu

Neculai Zamfirescu

Cercetarea făcută cu scopul de a găsi verbul „verifica” în cuprinsul codului de procedură penală are ca rezultat un număr de 23 elemente, dintre acestea un singur element (art. 322)  privește verificarea lucrărilor urmăririi penale, adică verificarea mijloacelor de probă.

Codul dezvoltă multiple procedee probatorii prin care se  obţin mijloace de probă, însa nu se preocupă și de indicarea metodelor și modelelor destinate operațiunii de verificare, respectiv a controlului pentru a constata dacă mijloacele de proba corespund adevărului, cerințelor, calității sau anumitor date, al ideii de a pune în valoare, de a estima, de a aprecia.

Procurorul conduce, controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală ;i verifică lucrările urmăririi penale realizate de organul de cercetare penală. Se pune întrebarea, cine verifică lucrările urmăririi penale realizate de organul care conduce ;i controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală? Răspunsul nu poate fi decât „procurorul ierarhic superior” întrucât activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiului controlului ierarhic.

Ce verifică „procurorul ierarhic superior”? Lucrările urmăririi penale, rezultat al activității conduse, supravegheate şi controlate nemijlocit de către „cel ce verifică” lucrările organului de cercetare penală și care este controlat la rândul său de procurorul ierarhic superior, însă la capătul ierarhiei nu mai există „persoană ierarhic superioară”, dar asta este situația „adesea, în calea celor care vor să învețe, stă autoritatea celor care predau” (Marcus Tullius Cicero)

Din această perspectivă gândim că aici poate fi vorba de beneficiul unei prezumții desprinsă din teoria celor patru virtuți cardinale clasice (virtutea platonică): justiție, considerată drept corectitudine; cumpătare, practica autocontrolului, a abținerii, a discreției și a moderației; curaj, numită și tărie, forță, rezistență și capacitatea de a face față fricii, incertitudinii și intimidării; prudența, capacitatea de a discerne calea adecvată de acțiune care trebuie întreprinsă într-o situație dată la momentul potrivit.

Dacă repetăm întrebarea, ce verifică? Răspunsul este, mijloacele de probă, respectiv: declarațiile martorilor, suspecților, inculpaților, parților vătămate, declarații ce poartă în conținutul lor emoții, captații, atitudini pozitiv sau negativ subiective, fiecare element în parte fiind legat de un proces al cunoașterii științifice, de pildă cunoștințe de lingvistică aplicată; expertize, legate de știința medicinii legale, a matematicii aplicate, fizicii aplicate; înscrisuri purtând substraturi ale “conștiinței împăcate”; procese verbale de cercetare la fața locului ce reclamă cunoștințe în domeniul științei fenomenologiei.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Mijloacele de probă reflectă procese psihice variate, complexe cuprinzând senzații, percepții, reprezentări, noțiuni, judecați, raționamente, inclusiv procese afective si voliționale a căror percepție și interpretare ține de știința psihanalizei aplicate, știința ce explorează subconștientul subiecților pentru al denunța științific și al prezenta (uneori în lumină proverbială, de pilda: ”o mână spală pe cealaltă”; “hoții strigă hoții”).

Nu analizăm capacitatea organului care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală, dimpotrivă, ne gândim la conceptul profesorului Ionel Tanoviceanu care ne amintește că domeniul ştiinţei criminale este destul de vast, iar problemele sale implică multiple specialităţi, astfel se poate spune că e greu ca un jurist să posede cunoştinţe complete şi desăvârşite asupra tuturor disciplinelor ce o alcătuiesc. De aceea, nimeni nu va pretinde ca un jurist să fie în acelaşi timp şi un perfect antropolog, un desăvârşit sociolog etc., ceea ce însă i se va cere va fi de a păstra continuu contactul cu toate disciplinele ce compun ştiinţa criminală şi de a folosi rezultatele lor definitive dobândite.

A păstra continuu contactul cu toate disciplinele ce compun ştiinţa criminală înseamnă  a avea pe masa de lucru „de obicei cărți practice”[1], spunem noi o lucrare care să devină prima autoritate în domeniul științelor criminale, o enciclopedie utilă învățării și practicării profesiei, o lucrare dincolo de comparație prin faptul că nu va fi o lucrare lexicografică, ci o lucrare a metodelor și modelelor științifice logice certe și ușoare considerate corecte, de încredere și bine scrise. (Albert Einstein, Nu îmi învăț niciodată studenții; tot ce fac este să le creez condițiile pentru ca ei să învețe).

Enciclopedia metodelor și modelelor științelor aplicate în investigația criminală”, enciclopedia amfiteatrului și a mesei de lucru, în care identificam și lesne înțelegem cuvintele virtuților platonice, dar mai ales antonimele acestora, al cuvintelor cu sensul opus – justiție/injustiție, cumpătare/necumpătare, curaj/lașitate, prudență/imprudență. Este necesară o enciclopedie a metodelor și modelelor științelor ce ne va indica cum poate funcționa ca uns mecanismul profesiei noastre.[2]


[1] D. Cuculi, Procedura criminală dinaintea juraților, Tipografia „Romanul” 1890
[2] Ioan Chelaru, Zidul… viu al dreptății (II) “Abia după ce concedem că profesiunile noastre se desfășoară pe temei științific, pentru că privește comportamentul uman și ordinea socială, știința juridică se întrevede fără lacune ca un domeniu distinct cu loc propriu între religie, etică și sociologie. Dar, o nouă incomoditate. Dacă este știință, cum de sunt posibile atâtea devianțe? De ce erori judiciare, de ce abuz, în general și abuz de lege, în special, de ce incongruențe de text legal, de ce nu are eficiență nici o reformă de până acum, de ce – la urma urmei – atâtea tendințe de reformare și încă din temelii a sistemei. Ce nu merge? Cum de nu funcționează ca uns un mecanism tocmit după regulile științei logice? Și de unde această ipoteză bizară că realitatea creează dreptul? Sau chiar așa este?!”


Conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories