Secţiuni » Arii de practică » Business » Construcţii
Construcţii
CărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Articole Construcții Opinii SELECTED

Valabilitatea documentațiilor de urbanism și aplicabilitatea în timp

26 iulie 2021 | Alexandru PÂNIȘOARĂ
Alexandru Pânișoară

Alexandru Pânișoară

În vederea planificării și reglementării modului de utilizare a teritoriului, resurselor, precum și a regulilor de ocupare a terenurilor, autoritățile administrației publice locale aprobă, prin hotărâri de consiliu local, după caz, Consiliul General al Municipiului București, documentațiile de urbanism prevăzute la art. 45 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare[1] (denumită în continuare „lege”).

1. Ierarhia documentațiilor de urbanism

Dispozițiile legii nu prevăd în mod expres o clasificare ierarhizată a documentațiilor de urbanism, art. 8 din lege prevede că activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe baza principiului ierarhizării, însă în ceea ce privește activitatea de urbanism acest lucru nu este stabilit în mod concret.

Ierarhia documentațiilor de urbanism se poate însă deduce atât din ordinea înșiruirii acestora la art. 45 din lege cât și a reglementării acestora la art. 46 – 49.

Regulamentul General de Urbanism, prevăzut la art. 49 din lege, este, în conformitate cu art. 39 alin. (1) din lege, asimilat unei documentații de urbanism.

În acest sens, ierarhia documentațiilor de urbanism este după cum urmează:

– în planul superior, cu aplicabilitate asupra întregului teritoriu al țării, Regulamentul General de Urbanism[2]

– la nivel de UAT, cu caracter director și operațional, Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia[3]

– la nivel de părți din localități sau zone cu grad ridicat de complexitate, Planul Urbanistic Zonal și Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia[4]

– la nivel de parcelă individualizată prin număr cadastral, Planul Urbanistic de Detaliu[5]

Regulamentul General de Urbanism este în ierarhia documentațiilor de urbanism pe primul plan întrucât în conformitate cu art. 49 alin. (1) din lege, în baza acestuia se elaborează planurile de urbanism și regulamentele locale de urbanism.

Planul Urbanistic General este superior celorlalte planuri de urbanism, întrucât pe de-o parte se elaborează în baza Regulamentului General de Urbanism, iar pe de altă parte reprezintă o documentație cu caracter director și strategic și reprezintă principalul instrument de planificare operațională.

Planul Urbanistic Zonal este inferior Planului Urbanistic General, întrucât prin acesta se pot face modificări ale prevederilor PUG, chestiune care rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 313, 32 alin. (1) lit. b) și c), alin. (7) și art. 46 alin. (5) din lege.

Planul Urbanistic de Detaliu este inferior tuturor planurilor urbanistice acesta având doar un rol de reglementare specifică, respectiv detaliere a prevederilor planurilor superioare. Pentru acest tip de documentație, legiuitorul a specificat în mod expres, conform art. 48 alin. (1) teza a doua, că nu poate modifica planurile de nivel superior.

În ceea ce privește posibilitatea derogării prin PUD de la reglementările din planurile urbanistice superioare, art. 48 alin. (1) teza a doua din lege stabilește în mod expres că acest lucru nu se poate realiza.

Deși prevederea este expresă, avem în cadrul legii două prevederi care pot pune mai mult sau mai puțin în dificultate aplicarea acesteia.

Astfel, art. 32 alin. (1) lit. d) stabilește că:

(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:

d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;

În timp ce art. 46 alin. (5) stabilește că:

(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu și de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.

Din conținutul art. 32 alin. (1) lit. d) trebuie reținut că elaborarea, avizarea și aprobarea prealabilă a unui PUD este necesară doar în situația în care condițiile specifice ale amplasamentului o impun la faza solicitării emiterii certificatului de urbanism în scopul construirii.

Prin condiții specifice ale amplasamentului se înțelege acea situație în care suprafața, forma sau caracteristicele parcelei sunt deosebite față de reglementările urbanistice sau față de specificul zonei în care se află și drept consecință se impune analizarea mai aprofundată în vederea determinării îndeplinirii condițiilor de construire impuse prin prevederile documentațiilor de urbanism PUG sau PUZ.

Totodată, nu se poate înțelege de ce legiuitorul a ținut să precizeze în conținutul art. 46 alin. (5) din lege că prin PUG se pot institui zone de la care nu se poate deroga prin PUD, atâta timp cât la art. 48 stabilește în mod concret și fără echivoc că PUD-ul nu poate modifica planurile de nivel superior.

Această formulare contradictorie conduce la interpretări care în practică nasc litigii.

Clasificând ierarhia documentațiilor de urbanism din perspectiva forței juridice, se impune realizarea unei analize din perspectiva aplicabilității acestora în timp și spațiu pentru ca ulterior să ne putem apleca asupra evenimentelor legislative ce intervin în materia documentațiilor de urbanism.

2. Aplicabilitatea în timp, spațiu și prin efectul legii a documentațiilor de urbanism

În ceea ce privește aplicabilitatea documentațiilor de urbanism, din prevederile legii se conturează 3 criterii, respectiv: în timp, în spațiu și prin efectul legii.

Criteriul aplicării în timp și prin efectul legii

Aplicabilitatea în timp se referă la perioada în care documentațiile de urbanism își produc efectele juridice de la momentul intrării în vigoare până la momentul în care efectele acestora se sting conform dispozițiilor legale.

Astfel, orice documentați de urbanism începe să-și producă efectele juridice fie o dată cu intrarea în vigoare a hotărârii de aprobare, fie la o dată ulterioară stabilită prin hotărârea de aprobare, actul prin care se asigură opozabilitatea fiind hotărârea autorității publice locală, după caz, centrală de aprobare.

Termenul de valabilitate a documentațiilor de urbanism se stabilește de către autoritatea competentă să le aprobe[6] și expirarea acestuia, în sensul stingerii efectelor juridice, intervine în următoarele situații:

a. La încheierea termenului de valabilitate stabilit prin hotărârea de aprobare;

b. La aprobarea unei documentații de urbanism modificatoare;

c. Prin hotărârea definitivă de anulare a unei instanțe de contencios administrativ competentă;

În ceea ce privește situația prelungii valabilității documentațiilor de urbanism, acestea sunt prevăzute la art. 56 alin. (5) din lege, iar lit. a) al alineatului se completează în mod corespunzător cu dispozițiile art. 2 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

Art. 56 alin. (5) Valabilitatea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se extinde de drept pentru acele investiții care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situații:

a) dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condițiile legii, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire/desființare;

Art. 2 alin. (21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire și cuprinde următoarele etape:

De asemenea, termenul de valabilitate a documentațiilor de urbanism se poate prelungi și de către autoritatea care la aprobat prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, excepție făcând PUG-ul care poate fi prelungit doar o singură dată în condițiile legii.

Regulamentul General de Urbanism nu are stabilită prin lege o perioadă de valabilitate, însă asupra sa pot interveni actualizări/modificări prin care se asigură corelarea acestuia cu dispozițiile legii.

Fiind o documentație de urbanism aprobată printr-un act administrativ, respectiv Hotărâre de Guvern, aceasta nu poate suprascrie sau fi contrară legii și pe cale de consecință lipsa actualizării face ca prevederile sale contrare prevederilor legale să nu poată fi aplicate.

Planul Urbanistic General reglementat de art. 46 din lege și art. 30 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 350/2001 aprobate prin Ordinul nr. 233/2016, nu are o perioadă de valabilitate expres prevăzută de lege.

Art. 46 alin. (1) teza a doua din lege, precum și art. 30 alin. (1) teza întâi din norme stabilesc că o dată la 10 ani PUG-ul trebuie actualizat. Deși din textele ulterioare, la o primă vedere, legiuitorul lasă impresia că termenul de 10 ani ar coincide cu perioada de valabilitate, analizând art. 46 alin. (16) și alin. (17) din lege constatăm că actualizarea și perioada de valabilitate nu sunt același lucru.

Astfel, art. 46 alin. (16) din lege definește actualizarea ca reprezentând:

(16) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuși și a prevederilor planului inițial prin aducerea acestora în acord cu legislația în vigoare, tendințele de dezvoltare și cerințele de dezvoltare durabilă socioeconomice și de mediu actuale, precum și actualizarea listei de proiecte de investiții necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate și a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare și a impactului acestora la nivelul localității, dacă este cazul.

Iar art. 46 alin. (17) din lege face o distincție între actualizare și prelungire valabilitate.

(17) Inițierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilității documentației în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, la propunerea primarului/primarului general al municipiului București, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef.

Din conținutul textelor de lege, putem înțelege că legiuitorul fie a vrut să suprapună termenul de actualizare a PUG cu termenul de valabilitate al acestuia, fie, disjungându-le a stabilit pe de o parte că actualizarea este o măsură ce se impune din perspectiva eficienței/oportunității documentației în contextul realităților economice și sociale, iar pe de altă parte că termenul de valabilitate se stabilește de autoritatea competentă prin hotărârea de aprobare.

Dintr-o analiză mai atentă a art. 46 alin. (13) din lege precum și art. 30 alin. (1) din normele de aplicare ale legii, termenul de valabilitate al PUG este strâns legat de actualizarea acestuia.

Art. 46 alin. (13) din lege: Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiția inițierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate.

Art. 30 alin. (1) din norme: Planul urbanistic general (P.U.G.) se analizează în vederea actualizării la cel mult zece ani. Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește o singură dată, pe bază de hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar nu mai mult de 10 ani de la data depășirii termenului de valabilitate.

Astfel, autoritatea este obligată să actualizeze PUG-ul în maxim 10 ani de la data aprobării acestuia, iar prelungirea termenului de valabilitate, care se poate face doar prin hotărâre, o singură dată, este posibilă doar dacă a fost inițiată procedura de elaborare a actualizării înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

Așadar, chiar dacă autoritatea nu stabilește prin hotărârea de aprobare un termen de valabilitate al PUG, aceasta este obligată ca în termen de 10 ani să-l actualizeze, respectiv să inițieze, elaboreze, avizeze și aprobe un nou PUG.

Planul Urbanistic Zonal reglementat de art. 47 din lege și art. 30 alin. (2) din norme coroborat cu art. 56 alin. (4) din lege are termen de valabilitate atât cât îi stabilește autoritatea competentă să îl aprobe și se stinge/prelungește în condițiile menționate mai sus.

Planul Urbanistic de Detaliu reglementat de art. 48 din lege și art. 30 alin. (3) din norme are stabilit termenul de valabilitate în aceleași condiții cu cele ale PUZ-urilor.

Criteriul teritorialității

În ceea ce privește aplicabilitatea documentațiilor de urbanism în teritoriu, acestea acționează în mod distinct și sunt stabilite de lege[7].

Astfel, Regulamentul General de Urbanism are aplicabilitate pe întreg teritoriul țării și stă la baza elaborării planurilor de urbanism și regulamentelor aferente acestora.

Planul Urbanistic General are aplicabilitate pe toată suprafața UAT-urilor, în limitele administrative.

Planul Urbanistic Zonal poate avea aplicabilitate și pe două sau mai multe UAT-uri învecinate, situație în care aprobarea acestuia se poate face fie în mod separat de către fiecare UAT afectat în parte (prin însușire), sub imperiul autonomiei locale.

Planul Urbanistic de Detaliu are aplicabilitate doar în limitele cadastrale ale parcelei care l-a generat, prin acesta nu se pot reglementa alte imobile identificate distinct cadastral.

Cunoscând ierarhia și aplicabilitatea documentațiilor de urbanism, le vom analiza în cele ce urmează din perspectiva evenimentelor legislative.

Capitolul VI din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementează evenimentele legislative.

În aprobarea documentațiilor de urbanism pot apărea următoarele tipuri de evenimente legislative: modificarea, completarea, derogarea sau abrogarea.

Evenimentele legislative au incidență asupra actului administrativ de aprobare, respectiv hotărârea autorității deliberative, în ceea ce privește documentațiile de urbanism, intervin doar două evenimente, respectiv modificarea, sau derogarea  și abrogarea.

În acest sens, trebuie făcută o distincție în folosirea termenul de „modificare” așa cum acesta este reglementat prin Legea nr. 24/2000 și atunci când e folosit în înțelesul dispozițiilor Legii nr. 350/2001. Acest subiect a fost tratat mai pe larg aici.

De asemenea, există o distincție și pentru termenul „derogare” care are pe de o parte înțelesul dat de art. 63 din Legea nr. 24/2000, iar pe de altă parte cel dat prin dispozițiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 350/2001.

Astfel, derogarea, în înțelesul Legii nr. 24/2000, se referă la situațiile în care de la o normă se fac, prin excepție, derogări de la regulile generale și se folosește un anumit formalism impus precum sintagma „prin derogare de la…” fiind în mod convențional vorba de acte normative și derogări de la conținutul acestora.

În cazul derogării în materia urbanismului aceasta operează de fapt ca o veritabilă modificare, astfel că prin dispozițiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 prin derogare se referă la modificarea unor reglementări stabilite prin documentații de urbanism aprobate.

Având în vedere cele expuse, se ridică următoarele întrebări:

1. La aprobarea unui PUZ având în vigoare un PUG ce eveniment intervine?

2. Ce se întâmplă după expirarea termenului de valabilitate al PUZ-ului, se revine la reglementarea anterioară din PUG?

3. Dacă peste PUZ-ul aprobat care se află încă în termenul de valabilitate se aprobă un alt PUZ și ulterior, cel din urmă, îi sunt stinse efectele juridice, se revine la PUZ-ul anterior sau la PUG?

Ca să putem răspunde la aceste întrebări trebuie înțelese evenimentele ce intervin în materia urbanismului.

Astfel, așa cum am arătat, la nivelul superior pentru un UAT (localitate) este Planul Urbanistic General. Acesta, având o aplicabilitate în timp de 10 ani, anumite circumstanțe economice, sociale sau chiar geografice, neprevăzute la momentul elaborării PUG-ului pot apărea și impun o adaptare a contextului cu reglementările urbanistice.

Pentru acest lucru, așa cum definește și art. 46 alin. (5) din Legea nr. 350/2001, se pot face derogări de la prevederile PUG-ului printr-un PUZ.

Așadar, aprobarea unui PUZ derogă de la regulile stabilite prin PUG pentru o perioadă de timp determinată, raportată la complexitatea și amploarea investiției.

Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 350/2001, stabilește că prin PUZ se asigură o corelare a programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu PUG-ul, mai precis, PUZ-ul nu poate reglementa un areal fără a ține cont de împrejurimi și bineînțeles de viitoarele dezvoltări prevăzute în PUG, astfel că acesta trebuie să reglementeze zona astfel încât să asigure implementarea obiectivelor într-o manieră integrată, ținând cont de dezvoltarea urbană viitoare și vecinătăți.

În consecință, PUZ-ul derogă (modifică) de la reglementările PUG pe o perioadă de timp determinată, după expirarea termenului de valabilitate reglementările PUG reintră în vigoare. Însă în această situație reglementările PUZ ar trebui preluate în PUG întrucât într-o situație viitoare expirării termenului de valabilitate a PUZ dacă se solicită o nouă autorizație de construire, prin certificatul de urbanism nu s-ar putea permite autorizarea directă întrucât reglementarea urbanistică nu ar corespunde cu realitatea din teren și în concret s-ar impune elaborarea unui nou PUZ.

În acest context, pentru a asigura securitatea juridică și eficiența instrumentelor de planificare, prin aprobarea PUZ ar trebui implicit realizată concomitent, chiar prin hotărârea de aprobare a PUZ, actualizarea PUG-ului. În atare condiții, ne întrebăm care ar mai fi relevanța termenului de valabilitate a PUZ-ului.

Putem admite că un termen de valabilitate a PUZ-ului se poate justifica doar în situația în care elaborarea acestuia s-a făcut ca urmare a faptului că nu există un PUG aprobat.

O astfel de analiză se impune a se face într-o manieră mult mai aprofundată, dar din economia prezentei lucrări vom concluziona că PUZ-ul derogă (modifică) PUG-ul.

Aprobarea unui PUZ peste un alt PUZ în vigoare, în tot sau în parte, cel dintâi îl abrogă pe cel din urmă.

Întrucât dispozițiile Legii nr. 350/2001 stabilesc că PUZ-ul, ca instrument de planificare urbană, derogă doar de la prevederile PUG, aflându-ne în dreptul public, se aplică principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus[8], astfel că PUZ-ul nu poate deroga de la un alt PUZ ci doar de la PUG.

În acest sens, un PUZ aprobat ulterior altui PUZ, îl va abroga pe cel din urmă, iar față de reglementările din PUG va opera ca o derogare.

Conform art. 64 din Legea nr. 24/2000, actele abrogate nu mai pot fi repuse în vigoare, având un caracter definitiv.

De asemenea, în ceea ce privește forța juridică a documentațiilor de urbanism, așa cum am arătat, acestea sunt organizate ierarhic, PUG-ul fiind superior PUZ și PUZ superior PUD, iar conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte de același nivel sau de nivel superior.

Chiar dacă, documentațiile de urbanism se aprobă de către aceeași autoritate publică și forma acestora este aceeași, Legea nr. 350/2001, stabilește ierarhia acestora și pe cale de consecință forța juridică.

Din aceste considerente, PUG-ul nu poate fi abrogat prin PUZ, întrucât PUZ-ul este o documentație inferioară acestuia, iar un PUZ abrogă un alt PUZ sau PUD întrucât față de cel dintâi este de același nivel, iar față de cel din urmă este superior. PUD-ul poate modifica sau abroga doar un alt PUD, însă față de planurile superioare nu se poate dispune niciun fel de eveniment legislativ, de altfel art. 48 din Legea nr. 350/2001 stabilește expres acest lucru.

Arătând ordinea operațiunilor în materia urbanismului, putem concluziona că în situația în care un PUZ nou intervine peste un PUZ aprobat, suspendarea sau anularea celui dintâi nu va repune în vigoare PUZ-ul anterior, intervenind abrogarea, și pe cale de consecință se va reveni la reglementările din PUG.


[1] Articolul 45
Documentațiile de urbanism sunt următoarele:
a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
[2] Aprobat prin HG nr. 525/1996.
[3] Art. 46 și 461 din Legea nr. 350/2001.
[4] Art. 47 și 471 din Legea nr. 350/2001.
[5] Art. 48 din Legea nr. 350/2001.
[6] Art. 56 alin. (4) din Legea nr. 350/2001.
[7] Art. 44 alin. (3) și art. 46-48 din Legea nr. 350/2001 reglementează documentațiile de urbanism și specificul acestora în materia aplicabilității teritoriale.
[8] În spațiul privat acționează principiul conform căruia este permis tot ce nu este interzis. În spațiul public acționează principiul conform căruia autorității îi este interzis tot ceea ce nu îi este permis de lege – V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. 1, Ed. Humanitas, București, 2004, p. 10.


Alexandru Pânișoară
Președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership