Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Corporate, Dreptul Uniunii Europene, Fiscalitate, RNSJ, SELECTED, Studii

Principii care guvernează și limitează recuperarea ajutorului de stat

7 august 2023 | Larisa-Cătălina IONESCU
Larisa-Cătălina Ionescu

Larisa-Cătălina Ionescu

„- Cârmuitorii unei cetăți sunt infailibili, sau pot face și greșeli?
– O, sigur că pot face greșeli, răspunse el.
– Prin urmare, atunci când își asuma sarcina de a da legi, uneori se poate să-și facă treaba bine și alteori prost?
– Așa cred.”[1]

I. Introducere

Prin prezentul articol nu am avut în vedere o dezbatere sterilă asupra principiilor incidente în materia ajutorului de stat, ci o analiză asupra reglementărilor în vigoare și a practicilor instituționale raportate la standardul european, în această materie. Pornind de la o serie de spețe întâlnite în practica profesională, am ajuns la concluzia că, atât actele normative, cât și conduita autorităților publice, sunt de multe ori deficitare, îndoielnice sau contrare normelor de drept european, însă acest fapt nu se datorează unei rele-voințe, ci unei înțelegeri trunchiate a normelor incidente în materia ajutorului de stat, precum și a principiilor care guvernează această materie. Rezolvarea multor probleme practice complexe se poate regăsi facil prin aplicarea unor principii generale, în măsura în care aceste principii sunt cunoscute celui care urmează a dezvolta raționamentul logico-juridic în speță.

Principiile au o valoare teoretică şi explicativă deoarece sunt menite a sintetiza şi exprima bazele şi unitatea existenţei umane, a existenţei în general şi a cunoaşterii în diversitatea lor de manifestare. Descoperirea şi afirmarea principiilor în orice ştiinţă conferă certitudine cunoaşterii, atât prin exprimarea elementului prim, care există prin el însuşi, fără a avea nevoie de a fi dedus sau demonstrat, cât şi prin realizarea coeziunii de sistem, fără de care cunoaşterea şi creaţia ştiinţifică nu ar putea exista[2]. S-a remarcat în literatura juridică că principiile generale ale unui sistem constituie ansamblul propoziţiilor directoare cărora le sunt subordonate atât structura, cât şi dezvoltarea sistemului.[3]

Așa cum am citat în pasajul de debut, autoritățile competente pot legifera bine sau mai puțin bine. Cum putem distinge, însă, între o lege bună și una proastă? Fără a putea trasa o linie care să distingă între cele două categorii de legi, putem considera că o lege este una bună atunci când respectă principiul supremației Constituției, normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000, rigorile europene și principiile generale de drept sau principiile speciale aplicabile în materia respectivă.

Ce facem dacă o lege nu se califică pentru a fi o lege bună? Răspunsurile pot fi multiple în acest caz și vom încerca să oferim o serie de variante pe parcursul prezentului articol.

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

II. Ce este ajutorul de stat și când trebuie recuperat

Ajutorul de stat este doar una dintre formele în care statul poate influența funcționarea piețelor, dar este cea mai reglementată formă de intervenție în dreptul european.[4]

Din punct de vedere economic, se poate observa că, uneori, piața liberă nu reușește să asigure o cantitate suficientă de bunuri și servicii sau calitatea acestora nu este potrivită nevoilor consumatorilor. Inițiativa statului de a interveni în aceste situații, în care este prezent un eșec al pieței, poate privi fie o intervenție pentru a sprijini eficiența pieței, fie o intervenția care are în vedere asigurarea echității. Primul caz, în care statul intervine pentru a asigura eficiența și bunăstarea este prezent în special în organizarea serviciilor de interes economic general, iar, în cel de-al doilea caz, statul intervine pentru a combate inegalitatea socială sau economică, în special prin măsuri care privesc sistemul de învățământ sau de sănătate.[5]

Așezământul legal al noțiunii de ajutor de stat se regăsește în art. 107 alin. (1) din TFUE. Acesta nu oferă o definiție expresă, însă prevederile sale au fost dezvoltate jurisprudențial de către CJUE, conturându-se un număr de patru elemente care, întrunite cumulativ, conduc la calificarea unei măsuri ca fiind ajutor de stat: măsura implică o intervenție a statului sau o intervenție prin utilizarea resurselor publice; măsura oferă un avantaj economic unei întreprinderi sau mai multor întreprinderi, pe care acestea nu le-ar fi obținut în condiții normale de piață, avantajul este acordat selectiv; iar măsura are un efect potențial asupra schimburilor comerciale în interiorul UE, afectând concurența.[6]

Ordonanță de urgență 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 definește în art. 2 ajutorul de stat drept avantaj economic acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acesta afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Deși cele două concepte, de drept european și de drept național par similare se poate observa că, în confirmate cu jurisprudența CJUE, ajutorul de stat este o măsură adoptată de stat, iar avantajul economic este o consecință a acestei măsuri. Ajutorul de stat nu este deci avantajul acordat, așa cum a înțeles legiuitorul român. Același act normativ conține în art. 39 o dispoziție generală, chiar prea generală, privind recuperarea/rambursarea ajutorului de stat, conform căreia furnizorii sau administratorii, după caz, dispun recuperarea ajutoarelor de stat sau de minimis în cazul în care condiţiile de acordare a ajutorului nu au fost respectate, precum şi în cazul în care a fost acordat un ajutor ilegal fără îndeplinirea condiţiilor de compatibilitate prevăzute în legislaţia europeană aplicabilă.

Legea nu clarifică, însă, în ce ar trebui să constea condițiile de acordarea a căror nerespectare atrage recuperarea și nici în ce constă ajutorul ilegal. Bineînțeles că legea definește aceste concepte, la fel de lacunar, în art. 2, precizându-se că ajutor ilegal este ajutorul acordat fără respectarea procedurilor naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat, iar ajutor utilizat abuziv este ajutorul utilizat de beneficiar fără respectarea condiţiilor de acordare. Deși, realizând un proces cognitiv anevoios putem extrage ce este un ajutor ilegal din normele OUG nr. 77/2014, ne putem întreba just dacă, în privința ajutorului utilizat abuziv, autoritățile pot stabili orice condiții de acordare a căror nerespectare atrage restituirea. Cu o notă de umor negru, răspunsul oferit de practică este unul clar afirmativ. De altfel, în lipsa acestuia, articolul de față nu își avea rostul. Totuși, dreptul european, atunci când reglementează recuperarea ajutorului de stat, nu folosește noțiunea de fără respectarea condițiilor de acordare, ci noțiunea de ajutor de stat incompatibil cu piața internă, care este, uneori, un ajutor de stat utilizat abuziv. Deși, poate părea un haos de noțiuni, lucrurile sunt mai mult decât simple dacă în procesul de înțelegere al rațiunii recuperării ajutorului de stat, pornim de la reglementările europene, urmând a constata ce și dacă e bine cum a înțeles legiuitorul național sau autoritățile publice să dispună recuperarea ajutorului de stat.

TFUE împiedică statele membre să acorde întreprinderilor avantaje financiare într-un mod care ar putea denatura concurența pe piața internă. În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, ajutorul de stat este incompatibil cu piața internă, cu excepția cazului în care se încadrează în categoriile de excepții prevăzute la alineatele (2) și (3) din același articol. Articolele 42 și 93, articolul 106 alineatul (2), articolul 108 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (4) din TFUE prevăd și condițiile în care ajutorul de stat este sau poate fi considerat compatibil cu piața internă.

Articolul 108 alineatul (3) din TFUE prevede că fiecare stat membru trebuie să informeze în prealabil Comisia cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. Acesta interzice statelor membre să pună în aplicare măsura de ajutor propusă înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii finale cu privire la compatibilitatea acesteia cu piața internă (așa-numita „clauză suspensivă”). În acest sens, înțelegem că ajutorul de stat ilegal este, în fapt, fie ajutorul de stat care nu a fost notificat Comisiei, deși nu era exceptat de la notificare, fie ajutorul de stat care, deși a fost notificat, a fost implementat înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii prin care să-l aprobe[7]. Un ajutor nou[8] acordat fără informarea Comisiei sau înainte de aprobarea de către aceasta este ilegal[9]. Întrucât clauza suspensivă are un efect direct[10], instanțele naționale trebuie să impună toate consecințele care rezultă din caracterul ilegal al ajutorului. În special, statul membru în cauză trebuie, în principiu, să pună capăt punerii sale în aplicare și, atunci când acesta este deja pus în aplicare, să dispună recuperarea acestuia în absența unor circumstanțe excepționale. Comisia, la rândul său, trebuie să stabilească incompatibilitatea ajutorului ilegal cu piața internă înainte de a dispune recuperarea acestuia.

Deși TFUE nu conține nicio dispoziție explicită referitoare la recuperarea ajutoarelor de stat ilegale, Curtea de Justiție a hotărât că recuperarea constituie corolarul necesar al interdicției generale privind ajutoarele de stat, prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, și protejează eficacitatea clauzei suspensive prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE.[11]

Comunicarea Comisiei privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile[12] stabilește în paragraful 16 că Scopul recuperării este de a restabili situația care exista pe piața internă înainte de plata ajutoarelor[13]. Prin restituirea ajutoarelor ilegale, beneficiarul își pierde de fapt avantajul de care a beneficiat față de concurenții săi[14]. Pentru a elimina orice avantaje colaterale ajutorului ilegal, trebuie recuperată și dobânda la suma ajutorului acordat în mod ilegal (denumită în continuare „dobânda de recuperat”). Prin restituirea dobânzii de recuperat, beneficiarul ajutorului pierde avantajul financiar rezultat din disponibilitatea ajutorului în cauză, în mod gratuit, de la data la care acesta a fost pus la dispoziția beneficiarului până la data restituirii sale[15]. De asemenea, Comisia dispune recuperarea ajutoarelor ilegale și incompatibile, cu excepția cazului în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept al Uniunii Europene. Comisia obligă un stat membru să recupereze ajutorul printr-o decizie de recuperare.

Astfel, ajutorul de stat incompatibil poate fi un ajutor de stat utilizat abuziv în condițiile în care statul sau beneficiarul ajutorului de stat nu respectă decizia Comisiei Europene pentru aprobarea acestuia. De asemenea, ajutorul de stat incompatibil, poate deveni incompatibil și în lipsa unei culpe a statului sau beneficiarului, în cazul în care se constată că o compensație oferită unei întreprinderi pentru prestarea unui serviciu de interes economic general a condus la o supracompensare a obligațiilor de serviciu public, supracompensarea fiind un ajutor de stat incompatibil. Aceste ipoteze pot continua. Practic, legiuitorul român a ales să limiteze, doar din punct de vedere terminologic, ajutorul de stat incompatibil, însă, în practica autorităților, terminologia folosită, ajutorul utilizat fără respectarea condițiilor de acordare, a condus la o extindere nepermisă a ipotezelor de recuperarea a ajutorului de stat prin impunerea unor condiții pur formale, a căror nerespectare atrage recuperarea ajutorului, așa cum vom constata în continuare.

III. Principii care guvernează și limitează recuperarea ajutorului de stat

Recuperarea ajutorului de stat nu constituie o sancțiune[16], ci mai degrabă consecința logică a constatării că ajutorul este ilegal[17], și nu poate depinde de forma în care a fost acordat ajutorul[18]. Prin urmare, recuperarea nu poate fi considerată nici ca fiind disproporționată față de obiectivele TFUE în ceea ce privește ajutorul de stat și nici ca antrenând îmbogățirea fără justă cauză pentru statul membru respectiv, deoarece presupune doar restituirea unei sume care nu ar fi trebuit plătită beneficiarului.[19]

Cum am menționat supra, Comisia dispune recuperarea ajutoarelor ilegale și incompatibile, cu excepția cazului în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept al Uniunii Europene[20]. Nici TUE, nici TFUE nu identifică sau nu enumeră principiile generale ale dreptului Uniunii Europene; în schimb, instanțele Uniunii le-au dedus din principiile generale comune legilor statelor membre. Comunicarea Comisiei privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile amintește o parte dintre principiile care pot limita recuperarea ajutorului de stat, respectiv: principiul securității juridice, principiul protecției încrederii legitime, principiul autorității de lucru judecat, principiul imposibilității absolute de recuperare și prescripția. Observăm că nu este amintit un principiu important, anume principiul proporționalității. Este adevărat că menționarea acestuia ar fi fost una redundantă, deoarece acest principiu este amintit atât în art. 5 din TFUE, în jurisprudența CJUE, dar, indirect, și în Comunicarea Comisiei, menționându-se că scopul recuperării ajutorului este de a elimina un avantaj financiar, nu de a sancționa beneficiarul ajutorului ilegale. Totuși, acest principiu pare, cel puțin străin de autoritățile naționale.

Ordonanță de urgență 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora statuează în preambul că este necesară implementarea principiului proporţionalităţii, în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat. Același act normativ definește principiul proporționalității drept orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

În aceste condiții, orice acțiune privind stabilirea unor creanțe bugetare trebuie să aibă în vedere principiul proporționalității, adică raportarea acesteia la eventualele prejudicii create bugetului de stat. Recent, mai multe instanțe au sancționat însă conduitele autorităților naționale care impuneau recuperarea ajutorului de stat pentru neîndeplinirea unor condițiile insignifiante prin raportare la principiul proporționalității, deși aceste condiții au fost impuse, prin acte normative sau individuale, la momentul acordării ajutorului de stat. Astfel, printr-o interpretare literară a legislației naționale (OUG nr. 77/2014), recuperarea era una justificată pentru un debutant în materia ajutorului de stat.

În practică, autoritățile naționale au impus recuperarea ajutorului de stat pentru întârzierea cu 4 zile a unei societăți în a angaja doi salariați, reținând că această condiție era prevăzută pentru oferirea finanțării. În această speță, Tribunalul Giurgiu a anulat decizia de recuperare și a reținut că în conformitate cu prevederile art. 16 din Regulamentul (UE) ######### al Consiliului din 13.07.2015 de stabilire a normelor de aplicare a art. 108 din TFUE în materie de ajutor de stat/de minimis, ”recuperarea ajutorului nu se solicită în cazul în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept al Uniunii”. În mod constant, în jurisprudenţa C.J.U.E. s-a statuat că, ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (de pildă, cauzele C-44/79, hotărârea din 13 decembrie 1979, L. ##### c. Land Rheinland – Pfalz; C-181/84, The #####, ex parte E.D.&F. M. (S.) Ltd c. Intervention Board for Agricultural Produce, hotărârea din 24 septembrie 1985). Prin urmare, acest principiu pretinde ca orice măsură luată de o autoritate publică cu atribuţii de control să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop şi, în acelaşi timp, cea mai rezonabilă. În speţă, dată fiind întârzierea cu doar 4 zile în îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute în cuprinsul Ghidului Solicitantului – Condiţii Specifice „####### ##### -Up Plus” coroborat cu Schema de ajutor de minimis, respectiv cea a creării celor două locuri de muncă în termen de 6 luni de la data încheierii contractului de subvenție, apare ca nejustificată recuperarea sprijinului financiar nerambursabil, din perspectiva obiectului pentru care a fost acordată subvenţia, aceasta vizând, pe lângă angajarea personalului, toate fondurile pentru implementarea planului de afaceri (achiziţie de echipamente, asigurare condiţii de funcţionare, etc.), mai ales în contextul în care numărul actual al angajaților reclamantei este de patru, adică dublu față de minimul de doi, iar societatea desfășoară activitate, scopul finanțării fiind atins. Prin urmare, recuperarea sprijinului financiar nerambursabil apare drept o măsură disproporţionată, de natură a deturna scopul finanţării şi a crea consecinţe negative pentru reclamantă, în condiţiile în care prima comunicare vizând întârzierea de câteva zile în angajarea celor două persoane a fost primită de către societatea reclamantă la data de 06.01.2022, odată cu proiectul de decizie, după aproape 18 luni de la terminarea perioadei de sustenabilitate a proiectului şi la aproape 36 de luni de la semnarea contractului de subvenţie, în condițiile în care autorității pârâte i-au fost comunicat Contractul de subvenție nr. 210A/18.02.2019, conținând clauza expresă din cuprinsul art. 4.1, ce a stabilit ca dată de început a execuției sale, prima zi lucrătoare a lunii următoare datei de semnare a contractului de subvenție, respectiv 01.03.2019, neexistând niciun fel de obiecții.[21]

Într-o altă speță, autoritățile naționale au dispus recuperarea ajutorului acordat pentru completarea greșită a codului CAEN în raportul de progres. În acest caz, Tribunalul Ialomița a anulat decizia de restituire a ajutorului, reținând că reclamantul a depus la pârâtă Raportul de progres şi documentele justificative pentru cheltuielile efectuate pentru singurul cod CAEN pe care îl deţine, 0111 constând în cheltuieli privind stocurile de materii prime, material, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente, cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activităţii curente, cu excepția serviciilor de consultanţă, cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale. Potrivit art. 7 al. 1 din OUG 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cheltuielile efectuate de reclamant fac parte dintre cele pentru care pot fi utilizate microgranturile. #### de cele reţinute mai sus, instanţa constată că dintr-o eroare reclamantul a completat greşit codul CAEN pentru care a solicitat sprijin, însă documentele justificative pentru cheltuielile efectuate corespund codului CAEN pe care îl deţine, 0111. Ca atare, apreciază că pârâta putea remedia eroarea în procedura de verificare a formularului completat de reclamant sau cu ocazia contestaţiei administrative depusă de reclamant. Instanţa apreciază că pârâta l-a sancţionat prea drastic pe reclamant pentru o eroare umană în condiţiile în care reclamantul îndeplineşte condiţiile pentru acordarea ajutorului pentru codul CAEN 111 şi a depus şi documente justificative. Pârâta putea să dea dovadă de mai multă înţelegere şi să remedieze situația reclamantului în procedura contestaţiei administrative.[22]

Închei seria hotărârilor prin care instanțele au anulat deciziile de recuperare a ajutorului de stat adoptate contrar principiului proporționalității, printr-o hotărâre provenită tot de la Tribunalul Ialomița, pronunțată asupra unei decizii în care organul emitent a motivat recuperarea prin nedepunerea la timp a unor documente justificative aferente plăților, iar Tribunalul a reținut că prin aceasta decizie este sancționat comportamentul nediligent al beneficiarului. În același timp schema de ajutor de stat aferentă Programului operaţional Competitivitate #### # #### (POC) reglementată de OUG nr. 61.2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, se adresează unor persoane cu preocupări rurale, iar nu academice, și în condițiile în care măsura este implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat APIA – Centrul ######## ########, exclusiv în sistem informatic, în lipsa unei consilieri de specialitate a beneficiarilor, producerea unor astfel de erori este firească. De altfel atât în susținerea contestației administrative cât și a cererii introductive de instanţă reclamanta a atașat înscrisuri doveditoare privind realitatea cheltuielilor efectuate pentru activitatea principală a societatii ,,Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor’’, cod CAEN 113, respectiv factura fiscală nr. FAV-MTZ###### # ##.10.2022 emisă de furnizorul Europlast MANTZAR1S, pentru suma de 13.000, 75 lei pentru produsul EOLOS Q16 221 PH/6MIL/30 CM 3000 M-COMPACT (banda de irigare prin picurare), factură emisă așadar anterior datei la care reclamanta a depus raportul de progres, deci nu este un înscris întocmit pro cauza. Astfel în speţă nu se poate vorbi de rea credinţă sau efectuarea unor cheltuieli în mod deliberat în alt scop #### adevarat că Ghidul solicitantului pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar” aprobat prin Ordinului MADR nr. 134/2022, nu cuprinde dispoziţii care să permită retragerea și/sau înlocuirea documentelor justificative încărcate în platforma informatică odată cu raportul de progres și în consecinţă, nici platforma informatică INM Recover nu permite modificarea raportului de progres încărcat de beneficiarii microgranturitor. Totuși, urmare examinării menţiunilor din actul administrativ atacate pe calea contenciosului administrativ, tribunalul reţine că, elementele de fapt considerate ca relevante de pârâtă şi care au determinat, care au justificat soluţia luată de recuperare parţială a ajutorului de stat, afecteaza condiţiile de legalitate şi validitate a actului administrativ, şi nu reprezintă o garanţie împotriva arbitrariului şi excesului de putere al autorităţilor administraţiei publice, motivele de fapt exprimate de autoritatea publică în conţinutul deciziei de recuperare parţiala a ajutorului de stat şi deciziei privind solutionarea contestatiei emise şi trimiterea la textele legale cuprinse în cele două decizii nefiind suficientă pentru complinirea solutiei adoptata, vătămătoare pentru reclamanta. În aceste condiţii, actul administrativ a produs reclamantei o vătămare, pentru motivele reţinute anterior, iar vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor. În acest caz, instanța pare chiar să ignore principiul nemo censetur ignorare legem în detrimentul principiului proporționalității, având în vedere că, prin acte normative, era impusă încărcarea unor documente corespunzătoare, însă, având în vederea categoria persoanelor cărora aceste dispoziții li se adresează, este chiar umană, dacă putem spune astfel, apariția unor erori în momentul încărcării documentelor de plată justificative.

IV. Concluzii

La o citire atentă a acestui material se poate observa, așa cum am amintit la început, că deciziile prin care autoritățile naționale au dispus recuperarea ajutorului de stat contrar reglementărilor în materie și a principiilor de drept nu reprezintă reaua-voință a acestora sau o conduită abuzivă, raportându-ne strict formal. Adevărata problemă consta în reglementarea condițiilor de acordare a ajutorului de stat, care, de multe ori, sunt condiții strict formale. Nerespectarea acestor condiții nu atrage, interpretând judicios dreptul european, recuperarea ajutorului de stat, deoarece nu determina transformarea ajutorului legal și compatibil într-unul ilicit și incompatibil. Însă, reglementarea în legislația națională a recuperării ajutorului utilizat abuziv în sensul de ajutor utilizat de beneficiar fără respectarea condiţiilor de acordare, fără a circumstanția aceste condiții, au condus la o legiferare contrară prin sine principiului proporționalității. Prin urmare, nu se poate pretinde unor autorități sfioase sau cu pregătire juridică mai firavă să dea prioritate de aplicare principiului proporționalității în detrimentul legii naționale, deoarece efortul de interpretare al legii naționale este nesemnificativ, iar conduita acestora este acoperită formal de o lege bună, mai puțin bună sau chiar proastă, în ipoteza atragerii răspunderii acestora.

Adevărata problemă se regăsește însă la autoritatea legiuitoare națională, care, cel puțin în ultima perioadă, pare să înțeleagă doar două aspecte, ambele eronate, în materia ajutorului de stat, respectiv: (i) trebuie să legifereze oricum, având în vedere că hârtia suportă orice, doar să excepteze ajutorul de stat de la notificarea Comisiei[23] și (ii) dacă este oferit un ajutor legal, trebuie adoptate condiții exorbitante pentru acordarea ajutorului, astfel încât acesta să poată fi recuperat, împreună cu dobânda aferentă.


[1] Platon, Republica, Ed. Antet Revolution, p. 18.
[2] M. Andreescu, Principiile dreptului. Posibilitatea şi utilitatea filosofiei dreptului, în Pandectele Române 3 din 2022.
[3] D. Dascălu, Impactul principiilor generale ale dreptului comunitar asupra materiei fiscale, în Revista Română de Drept al Afacerilor 11 din 2013.
[4] K. Bacon, European Community Law of State Aid, Ed. Oxford, 2009, p. 7.
[5] J.J. Pernas Lopez, Ș. Hancher, L. Rubini, The Future of EU State Aid Law. Consolidation and Expansion, Ed. EU LAW LIVE PRESS, 2023, p. 5-6.
[6] S. Gherghina, Drept financiar public, Ediția 2, Editura C.H. Beck, 2020, p. 219.
[7] Pentru o viziune aprofundată asupra noțiunii de ajutor de stat ilegal a se vedea Hancher L., Ottervanger T., Slot P.J., EU State Aids, ed. a 6-a, Ed. Sweet&Maxwell, 2021, p. 1089-1092.
[8] A se vedea articolul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (text codificat) (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).
[9] În conformitate cu articolul 109 și cu articolul 108 alineatul (4) din TFUE, anumite categorii de ajutoare de stat pot fi exceptate de la obligația de comunicare a acestora către Comisie, în temeiul așa-numitelor „Regulamente de exceptare”. Orice ajutor acordat în temeiul unui regulament de exceptare fără a îndeplini condițiile de exceptare de la notificare stabilite în regulamentul respectiv este, de asemenea, ilegal.
[10] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 21 noiembrie 1991, Fédération nationale du commerce extérieur des produits alimentaires și alții/Franța (Saumon), C-354/90, ECLI:EU:C:1991:440, punctul 11; Hotărârea Curții de Justiție din 21 noiembrie 2013, Deutsche Lufthansa, C-284/12, ECLI:EU:C:2013:755, punctul 29.
[11] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 11 decembrie 1973, Lorenz GmbH/Bundesrepublik Deutschland și alții, C-120/73, ECLI:EU:C:1973:152, punctele 3 și 4.
[12] COM. Com. 2019/C 247/01.
[13] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 11 decembrie 2012, Comisia/Spania (Magefesa II), C-610/10, ECLI:EU:C:2012:781, punctul 105.
[14] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 4 aprilie 1995, Comisia/Italia (Alfa Romeo), C-348/93, ECLI:EU:C:1995:95, punctul 27.
[15] A se vedea Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 8 iunie 1995, Siemens/Comisia, T-459/93, ECLI:EU:T:1995:100, punctele 97-101.
[16] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 17 iunie 1999, Belgia/Comisia (Operațiunea Maribel bis/ter), C-75/97, ECLI:EU:C:1999:311, punctul 65.
[17] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 21 decembrie 2016, Comisia/Aer Lingus, C-164/15 P și C-165/15 P, ECLI:EU:C:2016:990, punctele 114 și 116.
[18] A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 17 septembrie 2015, Comisia/Italia (Veneția și Chioggia II), C-367/14, ECLI:EU:C:2015:611, punctul 41.
[19] A se vedea Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2017, SNCM/Comisia, T-454/13, ECLI:EU:T:2017:134, punctul 269.
[20] COM. Com. 2019/C 247/01 par. 17.
[21] Hotarâre nr. 36/2023 din 15.02.2023, cod RJ g86e27e28 (https://rejust.ro/juris/g86e27e28).
[22] https://www.rejust.ro/juris/23e73g337.
[23] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_6341.


Av. drd. Larisa-Cătălina Ionescu

Citeşte mai mult despre , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories