« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

România la CEDO: cauza pendinte RĂDUCAN. Infracțiunea de cămătărie, elementul material, numărul de acte materiale necesare, claritate și previzibilitate (părțile sunt rugate să prezinte și doctrina incidentă)
13.10.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 83460/17
Constantin RĂDUCAN împotriva României
introdusă la 4 decembrie 2017, comunicată pe 21 septembrie 2020 și publicată la 12 octombrie 2020

1. Obiectul cererii (precum este rezumat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea se referă, din perspectiva articolului 7 din Convenție, la susținerile reclamantului cu privire la lipsa de claritate și previzibilitate a temeiului juridic care s-a aflat la baza condamnării sale pentru infracțiunea de cămătărie în urma hotărârii definitive a Curții de Apel București din data de 2 februarie 2017 și motivată/comunicată la 18 noiembrie 2017 (mise au net).

2. Întrebările comunicate părților în septembrie 2020 (precum sunt redate de CEDO și traduse de mine repede cu Google Translate)

Condamnarea reclamantului cu privire la cămătărie a fost prevăzută de o lege care îndeplinea cerințele de claritate și previzibilitate în sensul articolului 7 al Convenției (a se vedea, de exemplu, Achour împotriva Franței [MC], cererea nr. 67335/01, §41, CEDO 2006 IV și Cantoni împotriva Franței, 15 noiembrie 1996, §29, Rapoarte de hotărâri și decizii 1996-V)?

Mai precis, articolul 3 din Legea nr. 216/2011 privind interzicerea cămătăriei, astfel cum a fost preluat de articolul 351 din Codul penal, a definit cu suficientă claritate și predictibilitate, în sensul Articolul 7 al Convenției, elementul material al infracțiunii de cămătărie?

Guvernul este invitat să transmită Curții copii ale documentelor pe care le consideră relevante cu privire la adoptarea legii care interzice cămătăria (de exemplu, lucrările pregătitoare și transcrierile dezbaterilor parlamentare din timpul adoptării acelui articol de lege) care ar putea ilustra intenția legiuitorului cu privire la numărul de acte materiale necesare pentru calificarea juridică a faptelor ca infracțiune de cămătărie.

De asemenea, părțile sunt invitate să transmită Curții exemple de jurisprudență internă, inclusiv cele ale Curții Constituționale și/sau articole de doctrină care arată dacă infracțiunea de cămătărie necesită un singur act material sau o multitudine de asemenea acte.

Notă MMB: Mi se pare că devine interesant de determinat și în ce măsură mai pot judecătorii de penal să semneze articole de doctrină de penal, judecători de penal ce apoi condamnă reclamanți care apoi ajung la CEDO, iar CEDO cere doctrina semnată de chiar acești judecători naționali tocmai pentru a verifica claritatea și previzibilitatea normelor de drept ce au stat la baza pronunțării unei condamnări penale de chiar respectivii judecători de penal ce se întâmplă să fie și autori de doctrină de penal incidentă în astfel de cauze. Devine astfel interesant de determinat dacă aceste situații nu ar trebui să dea naștere la o limitare a posibilităților pe care le au judecătorii de penal de a publica doctrină în ariile în care sunt și judecători de scaun, și mai ales dacă nu ar trebui să intervină chiar legiuitorul în acest sens pentru a putea fi o limitare „prevăzută de lege” în sensul CEDO. Totodată, mi se pare că ar fi interesant de verificat în ce măsură pot avocații de penal abuza de această situație din perspectivă scrierii de doctrină incidentă apoi în cauzele clienților lor de pe rolul CEDO și, a priori, chiar de la nivel național din moment ce în România judecătorii trebuie să facă analize la fel cum fac judecătorii CEDO, CEDO având aplicare directă și prioritară (adică măcar în cauzele de penal, judecătorii naționali sunt toți judecători CEDO măcar în aspectele ce privesc art. 7 CEDO, și deci sunt la fel ca judecătorii CCR din perspectiva verificării normelor incidente).

3. Jurisprudența CEDO relevantă invocată de chiar CEDO

3.1. Achour împotriva Franței [MC], cererea nr. 67335/01, §41, CE:ECHR:2006:0329JUD006733501 (nedisponibilă pe HUDOC și în limba română):

41. La Cour rappelle que l’article 7 de la Convention consacre, de manière générale, le principe de la légalité des délits et des peines (nullum crimen, nulla poena sine lege) et prohibe, en particulier, l’application rétroactive du droit pénal lorsqu’elle s’opère au détriment de l’accusé (Kokkinakis c. Grèce, 25 mai 1993, § 52, série A no 260-A). S’il interdit en particulier d’étendre le champ d’application des infractions existantes à des faits qui, antérieurement, ne constituaient pas des infractions, il commande en outre de ne pas appliquer la loi pénale de manière extensive au détriment de l’accusé, par exemple par analogie. Il s’ensuit que la loi doit définir clairement les infractions et les peines qui les répriment. Cette condition se trouve remplie lorsque le justiciable peut savoir, à partir du libellé de la disposition pertinente et au besoin à l’aide de l’interprétation qui en est donnée par les tribunaux, quels actes et omissions engagent sa responsabilité pénale (voir, notamment, Cantoni c. France, 15 novembre 1996, § 29, Recueil des arrêts et décisions 1996-V).

3.2. Cantoni împotriva Franței, 15 noiembrie 1996, §29, CE:ECHR:1996:1115JUD001786291 (nedisponibilă pe HUDOC și în limba română):

29. Comme la Cour l’a déjà dit, l’article 7 (art. 7) consacre notamment le principe de la légalité des délits et des peines (nullum crimen, nulla poena sine lege) et celui qui commande de ne pas appliquer la loi pénale de manière extensive au détriment de l’accusé, notamment par analogie. Il en résulte qu’une infraction doit être clairement définie par la loi. Cette condition se trouve remplie lorsque le justiciable peut savoir, à partir du libellé de la disposition pertinente (art. 7) et, au besoin, à l’aide de son interprétation par les tribunaux, quels actes et omissions engagent sa responsabilité pénale.
La notion de „droit” („law”) utilisée à l’article 7 (art. 7) correspond à celle de „loi” qui figure dans d’autres articles de la Convention; elle englobe le droit d’origine tant législative que jurisprudentielle et implique des conditions qualitatives, entre autres celles d’accessibilité et de prévisibilité (voir en dernier lieu les arrêts S.W. et C.R. c. Royaume-Uni du 22 novembre 1995, série A no 335-B et 335-C, respectivement pp. 41-42, par. 35, et pp. 68-69, par. 33). En l’espèce, seule cette dernière pose problème.

Notă MMB: Reclamantul este reprezentat de domnul avocat Mădălin Enache (conform motor CEDO disponibil aici). Precizez că în România nu poți afla de pe pagina instanțelor ce avocați reprezintă părțile, și mai ales nu poți afla din conținutul hotărârilor publicate on-line, numele avocaților fiind de asemenea anonimizat (cu excepția deciziilor Curții Constituționale a României). De altfel, e posibil ca o atare anonimizare să aducă atingere articolului 10 CEDO din perspectiva dreptului clienților/justițiabililor potențiali de a primi/recepționa o astfel de informație. Totodată, a se mai remarca că partea cu „la notion de „droit” (‘law”) …” de la paragraful 29 din Cantoni este încadrată separat în Achour, unde abia la paragraful 42 avem pasajul cu „la notion de „droit”(‘law’) …”.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.