Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Fiscalitate, Jurisprudență Curți de Apel, Note de studiu, RNSJ, SELECTED

Curtea de Apel Timișoara. Anulare măsuri asigurătorii fiscale. Nemotivare de către emitent și raportare sau nu la conținutul actului principal (art. 213 și 214 Cod proc. fisc.)

9 august 2023 | Cătălin I. RADBÂȚĂ
Cătălin I. Radbâță

Cătălin I. Radbâță

Potrivit art. 213 alin. (2) Cod proc. fisc., „Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii şi sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia, în cazuri excepţionale, respectiv în situaţia în care există pericolul ca acesta să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. (…) Măsurile asigurătorii devin măsuri executorii la împlinirea termenului prevăzut la art. 230 alin. (1) sau art. 236 alin. (12), după caz, ori la expirarea perioadei de suspendare a executării silite.

Cu alte cuvinte, atunci când până la executarea silită efectivă a titlului de creanță, există o situație excepțională, iar autoritatea demonstrează existența pericolului ca debitorul „să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul”, cu consecințe negative asupra colectării, autoritatea poate dispune măsuri asigurătorii.  Acestea se dispun sub forma popririi asigurătorii (de ex. conturile bancare ale contribuabilului și clienții acestuia), sau a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile sau asupra imobilelor.

În cazul în care debitorul apreciază că măsurile au fost dispuse nelegal, acesta are la îndemână posibilitatea de a anula măsurile provizorii, potrivit procedurii descrise de art. 213 alin. (13) Cod proc. fisc.

Aspecte procedurale

 Conform art. 213 alin. (13) Cod proc. fisc, contribuabilul poate formula acțiune în anulare direct la instanța de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără a fi necesară vreo plângere prealabilă la autoritatea emitentă.  Cererea se judecă de urgență și cu precădere, procedura regularizării cererii nu este aplicabilă iar întâmpinarea nu este obligatorie.  Totodată, hotărârea de anulare este executorie de drept și supusă recursului în 15 zile de la comunicare, recursul nefiind suspensiv de executare.

Potrivit art. 278 Cod proc. fisc., contribuabilul poate formula de asemenea cerere de suspendare a efectelor măsurilor provizorii.  Pentru că anularea se judecă în regim de urgență, cererea de suspendare se va formula cel mai adesea în cadrul cererii de anulare, urmând regimul prevăzut de art. 15 din Legea nr. 554/2004.  Pentru suspendare este obligatorie plata cauțiunii conform Cod proc. fisc.

Evenimente juridice

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

În speța pe care o analizăm în acest articol, Curtea de Apel Timișoara a pus în aplicare pe deplin dispozițiile enunțate, stabilind termen de judecată pentru acțiunea în anulare și suspendare a măsurilor asigurătorii, în termen de 11 zile de la înregistrarea cererii (cerere înregistrată la 15.06.2023 și judecată la 26.06.2023).

Nemotivarea actului

Motivul esențial pentru care am solicitat anularea măsurilor asigurătorii a fost acela că, la aceeași dată cu emiterea deciziei de impunere, autoritatea fiscală a emis și decizie de instituire măsuri asigurătorii, decizie în care era însă reluat doar conținutul celor constatate în decizia de impunere, și se susținea necesitatea măsurilor raportat la cuantumul ridicat al sumei suplimentar impuse, de circa 3 milioane de €.

Am invocat în susținerea nemotivării inclusiv o altă jurisprudența recentă a Curții de Apel Timișoara, anume Sentința civilă nr. 99 din 9 martie 2023, prin care s-a arătat că:  „motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative.

Prin Sentința nr. 385 din 26.06.2023 (nedefinitivă), Curtea de Apel Timișoara a admis cererea de anulare și suspendare măsuri asigurătorii pe care am formulat-o, arătând în ceea ce privește nemotivarea că:

– „Din lecturarea actului atacat (…) rezultă cu claritate că autoritatea emitentă nu și-a motivat situația de pericol de înstrăinare a bunurilor, autoritatea pârâtă reproducând doar dispozițiile legale care reglementează materia măsurilor asigurătorii și reproducând constatările efectuate în cadrul inspecției fiscale, soldate cu emiterea deciziei de impunere nr. (…)/30.05.2023 și făcând aprecieri cu privire la dimensiunea creanței în raport de disponibilitățile financiare ale societății

– „Cerința motivării actului de instituire a măsurii, impusă de alin. 2 al art. 213 din Legea nr. 207/2015 presupune identificarea elementelor din care rezultă intenția debitorului de a-și risipi patrimoniul în scopul periclitării sau îngreunării colectării debitelor fiscale. Însă astfel de împrejurări nu au fost evidențiate de autoritatea fiscală, care a invocat doar cuantumul debitului fiscal, aspect care însă nu poate constitui o justificare legală pentru instituirea măsurilor asigurătorii”.

Referirea în „motivare” de autoritatea fiscală la conținutul actului administrativ deja emis

Cu toate că decizia de instituire măsuri asigurătorii nu conținea o motivare per se, autoritatea s-a apărat invocând inclusiv faptul că din decizia de impunere, față de activitatea și acțiunile contribuabilului descrise acolo, ar reieși un comportament care demonstrează îndeplinirea condițiilor de la art. 213 alin. (2) Cod proc. fisc.

Curtea de Apel Timișoara a respins această susținere, arătând că deși în principiu referirea în motivare la conținutul actului deja emis, nu poate fi ignorată, totuși în cauză actul administrativ – decizia de impunere – nu prezenta elemente care să justifice îndeplinirea condițiilor de la art. 213 alin. (2) Cod proc. fisc.:

– „În privința reținerii comportamentului fiscal evidențiat în cursul inspecției fiscale ca justificare a instituirii măsurilor asigurătorii, Curtea nu înlătură de plano posibilitatea ca un act, care să fi stat la baza emiterii deciziei de emitere a măsurilor asigurătorii ori care să aibă o legătură cu decizia menționată, să suplinească motivarea actului contestat, dacă din conținutul său ar rezulta pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea datoriei fiscale. În cauza de față însă, actele depuse nu demonstrează existența unui astfel de pericol, ci doar constată existența, din perspectiva organului fiscal, a unui debit fiscal”.

Este interesant însă că, în continuarea motivării sale, Curtea de Apel face referire la jurisprudența ÎCCJ, care impune însă ca justificarea măsurilor asigurătorii să aibă la bază alte elemente decât cele ce rezultă din decizia de impunere (deși la începutul argumentării Curtea arată că nu exclude de plano posibilitatea ca măsura asigurătorie să fie justificată prin elementele descrise în decizia de impunere):

– „practica ÎCCJ a statuat în mod constant că <<decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată, prin indicarea în concret a pericolului obiectiv de sustragere sau de ascundere sau risipire a patrimoniului debitorului, pericol care, ca regulă, trebuie să fie distinct de imputarea anumitor fapte din cadrul operațiunilor ce au făcut obiectul controlului fiscal>> sau că << dincolo de situația de fapt sau operațiunile ce au dus la constatarea sumelor ce urmează a fi impuse la finalizarea cercetărilor fiscale, organul fiscal trebuie să justifice pericolul de sustragere/ascundere sau risipire a patrimoniului pe împrejurări concrete, deduse din alte comportamente ale debitorului, iar nu exclusiv din operațiunile imputate din punct de vedere fiscal. (Decizia ÎCCJ – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal – nr. 1755/29.03.2019)

În opinia noastră, deoarece actele analizate în raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere, sunt acte care de regulă au avut loc cu ani în urmă față de data emiterii deciziei, apreciem că este dificil ca justificarea aplicării măsurilor asigurătorii să fie eșafodată pe faptele ce au făcut obiectul controlului fiscal.  Aceasta deoarece, luarea măsurii asigurătorii trebuie să privească un pericol iminent, care stă să se manifeste.  Or, dacă debitorul ar fi avut în vedere îngreunarea executării, iar aceasta se bazează pe acte realizate cu mulți ani în urmă, inclusiv efectul îngreunării executării ar fi trebuit să se fi manifestat deja.

În concluzie, apreciem că justificarea măsurilor asigurătorii trebuie să rezulte din alte comportamente recente ale debitorului, și nu din operațiunile imputate în actul administrativ-fiscal.

Suspendarea actului – Paguba iminentă

Un ultim aspect important de menționat este și cel privind paguba iminentă. Curtea de Apel Timișoara, prin sentința sus-menționată, a invalidat susținerea autorității fiscale prin care se arată că la momentul respectiv nu exista o executare silită, „ci au fost luate măsuri asigurătorii prin care doar s-ar indisponibiliza bunurile, scopul acelora fiind doar de conservare a patrimoniului pentru a se asigura colectarea creanțelor fiscale la momentul scadenței”. Mai exact, Curtea nu a reținut acea apărare, argumentând că „din conținutul deciziei de instituire măsuri asigurătorii rezultă că se are în vedere inclusiv poprirea, măsură aptă să creeze un blocaj financiar”.

Av. Cătălin I. Radbâță – RN LEX Litigation & Insolvency – Baroul Brașov
Practician în insolvență – RN LEX IPURL – UNPIR București

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories