Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

România la CEDO: cauza pendinte Neculai MIRON. Respingerea recursului pe motiv că avocatul avea o împuternicire incompletă (fapta ÎCCJ și articolul 6 CEDO)
15.10.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 24848/18
Neculai MIRON împotriva României
introdusă în 18 mai 2018, comunicată în data de 21 septembrie 2020 și publicată în 12 octombrie 2020

1. Obiectul cererii (precum este redat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea se referă, în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, la modul în care au fost aplicate reclamantului condițiile în vigoare referitoare la depunerea unui recurs în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În special, ridică întrebarea dacă, în speță, atunci când a declarat inadmisibil recursul formulat de reclamant pe motiv că împuternicirea avocatului său era incompletă, Înalta Curte a dat dovadă de formalism excesiv și a afectat în mod disproporționat capacitatea reclamantului de a apela la aceasta împotriva condamnării sale penale.

Notă MMB: Din verificarea paginii ÎCCJ nu rezultă prea bine care a fost motivul respingerii recursului, și consider acest aspect ca fiind foarte regretabil și contrar transparenței: a se vedea aici unde se precizează doar „Detalii soluţie: În temeiul art.440 alin.2 Cod procedură penală, respinge cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Miron Neculai”. Menționez că articolul 440 alin. 2 din Codul de procedură penală conține mai multe alternative – posibilități și că din verificarea lor niciuna nu arată în mod precis acest motiv de care se plânge domnul Miron Neculai la CEDO:

(2)Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Totodată, atrag atenția și asupra unei alte practici a ÎCCJ ce poate iar ridica probleme din perspectiva articolului 6 CEDO: ÎCCJ. Contract de asistență juridică încheiat de avocat cu rudele inculpatului (10 februarie 2020, publicat aici).

Domnul Neculai Miron este reprezentat de domnul avocat Petre Piperea (conform motor CEDO unde avocații părților nu sunt anonimizați precum sunt anonimizați în România, anonimizare/omisiune din România ce e foarte posibil să fie contrară articolului 10 CEDO din perspectiva potențialilor viitori clienți-justițiabili).

2. Întrebări comunicate părților

A avut reclamantul acces la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a obține o decizie cu privire la fondul oricăror acuzații penale aduse împotriva sa, în conformitate cu articolul 6§1 din Convenție (Guérin împotriva Franței, 29 iulie 1998, §37, Rapoarte de hotărâri și decizii 1998 – V; Walchli împotriva Franței, nr. 35787/03, §§28 și 29, 26 iulie 2007 și Zubac împotriva Croației [MC], nr. 40160/12, § 97, 5 aprilie 2018)?

Guvernul este invitat să ofere exemple de jurisprudență privind regulile formale pe care trebuie să le respecte împuternicirea conferită avocatului în fața Înaltei Curți.

3. Jurisprudența CEDO relevantă invocată de chiar CEDO

3.1 Guérin împotriva Franței, 29 iulie 1998, §37, Rapoarte de hotărâri și decizii 1998

37. La Cour rappelle que le droit à un tribunal, dont le droit d’accès constitue un aspect (arrêt Golder c. Royaume-Uni du 21 février 1975, série A n° 18, p. 18, § 36), n’est pas absolu et qu’il se prête à des limitations implicites, notamment en ce qui concerne les conditions de recevabilité d’un recours (arrêt Ashingdane c. Royaume-Uni du 28 mai 1985, série A n° 93, pp. 24–25, § 57). Celles-ci ne peuvent toutefois pas en restreindre l’exercice d’une manière ou à un point tels qu’il se trouve atteint dans sa substance même. Elles doivent tendre à un but légitime et il doit exister un rapport raisonnable de proportionnalité entre les moyens employés et le but visé (voir notamment les arrêts Fayed c. Royaume-Uni du 21 septembre 1994, série A n° 294-B, pp. 49–50, § 65, Tolstoy Miloslavsky c. Royaume-Uni du 13 juillet 1995, série A n 316-B, pp. 78–79, § 59, Bellet c. France du 4 décembre 1995, série A n 333-B, p. 41, § 31, et Levages Prestations Services c. France du 23 octobre 1996, Recueil des arrêts et décisions 1996-V, p. 1543, § 40).

3.2. Walchli împotriva Franței, nr. 35787/03, §§28 și 29, 26 iulie 2007

28. Par ailleurs, le « droit à un tribunal », dont le droit d’accès constitue un aspect, n’est pas absolu et se prête à des limitations implicitement admises, notamment en ce qui concerne les conditions de recevabilité d’un recours, car il appelle de par sa nature même une réglementation par l’Etat, lequel jouit à cet égard d’une certaine marge d’appréciation (voir, entre autres, Garcia Manibardo c. Espagne, no 38695/97, § 36, CEDH 2000-II, et Zvolský et Zvolská c. République tchèque, no 46129/99, § 47, 12 novembre 2002). Néanmoins, les limitations appliquées ne doivent pas restreindre l’accès ouvert à l’individu d’une manière ou à un point tel que le droit s’en trouve atteint dans sa substance même. En outre, ces limitations ne se concilient avec l’article 6 § 1 que si elles poursuivent un but légitime et s’il existe un rapport raisonnable de proportionnalité entre les moyens employés et le but visé (Nedzela c. France, no 73695/01, § 45, arrêt du 27 juillet 2006, et Guérin c. France, arrêt du 29 juillet 1998, Recueil 1998-V, § 37).

29. Il résulte de ces principes que si le droit d’exercer un recours est bien entendu soumis à des conditions légales, les tribunaux doivent, en appliquant des règles de procédure, éviter à la fois un excès de formalisme qui porterait atteinte à l’équité de la procédure, et une souplesse excessive qui aboutirait à supprimer les conditions de procédure établies par les lois.

3.3. Zubac împotriva Croației [MC], nr. 40160/12, §97, 5 aprilie 2018

97. Il est toutefois bien établi dans la jurisprudence de la Cour qu’un « formalisme excessif » peut nuire à la garantie d’un droit « concret et effectif » d’accès à un tribunal découlant de l’article 6 § 1 de la Convention (paragraphe 77 ci-dessus). Pareil formalisme peut résulter d’une interprétation particulièrement rigoureuse d’une règle procédurale, qui empêche l’examen au fond de l’action d’un requérant et constitue un élément de nature à emporter violation du droit à une protection effective par les cours et tribunaux (Běleš et autres c. République tchèque, no 47273/99, §§ 50-51 et 69, CEDH 2002‑IX, et Walchli c. France, no 35787/03, § 29, 26 juillet 2007).

dr. Mihaela MAZILU-BABEL



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.